Parlamentul a adoptat supraimpozitarea „în trepte” a pensiilor speciale. UDMR, AUR, USR și Forța Dreptei s-au opus: „Este atacabilă din nou la CCR!” – DOCUMENT

Plenul Camerei Deputaților a adoptat luni, în calitate de for decizional, cu 174 de voturi ‘pentru’, 81 de voturi ‘contra’ și 17 abțineri, proiectul de lege privind pensiile de serviciu (denumite popular ‘pensii speciale’ sau ‘pensii nesimțite’). Legea merge spre promulgare la șeful statului și prevede că pensiile de serviciu vor fi impozitate suplimentar, în trepte, cu până la 20% pentru partea necontributivă.

Unul dintre articole stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.

Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Începând cu 1 ianuarie 2024 magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004. De asemenea, în noua formă a textului de lege, pensiile de serviciu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.

Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat

Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Persoanele care intră sub incidenţa anumitor legi şi îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor.

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, Statutului funcţionarului public parlamentar, Legii 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi şi Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din legile menţionate în vigoare, anterior modificărilor şi completărilor aduse acestora prin prezenta lege, pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective”, prevede un alt amendament.

Cătălin Drulă, liderul USR: „Încă un moment ruşinos pentru acest Parlament, încă un moment ruşinos al democraţiei româneşti postdecembriste. Această lege pe care o propuneţi votului astăzi şi împotriva căreia numai USR va vota, este legea menţinerii pensiilor speciale. Cifrele sunt ameţitoare pentru pensionarii de rând. Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului şi al PNL, antiliberalul Ciucă ia 18.000 lei pensie specială pe lună. Această formă, ultima formă a legii este cea mai sfidătoare de până acum. Nu numai că îi asiguraţi pe cei care au acum pensiile speciale că nu li se întâmplă nimic, dar 40 de ani de acum încolo – o bătaie de joc, da, voi care nu vă gândiţi nici la ce se întâmplă în ţară peste doi, peste trei, peste cinci ani – peste 40 de ani nu vor mai fi pensii speciale, conform acestei legi.

George Simion, liderul AUR: „Dle Drulă, sper că și anul viitor să fiți contra pensiilor speciale când nu o să mai fiți parlamentar. Această formă a legii taie doar undeva la 10% din cuantumul pensiilor speciale. Forma asta este inacceptabilă şi AUR se opune acestei forme prin care vă faceţi că faceţi și nu tăiați nimic. Aţi spus aici poliţişti, militari care au pensii de 3.000 – 3.500 de lei şi teoretic ar fi speciali. Acelea sunt pensii de serviciu şi nu faceţi ce ar trebui să faceţi, nu tăiaţi pensiile nesimţite de 7.000, 8.000, 10.000 de euro. Cu asta avem a ne lupta şi asta trebuia să faceţi dacă voiaţi să vă luaţi rolul în serios”.

Miklos Zoltan, UDMR: „Proiectul de lege nu oferă soluţiile aşteptate la inechităţile sociale, la deficitele bugetare şi la lipsa de încredere a cetăţenilor. Principiul contributivităţii este ignorat, iar numeroase categorii de pensionari vor beneficia şi pe mai departe de sume cu mult peste nivelul la care ar fi îndreptăţite. Soluţia adoptată în privinţa impozitării veniturilor suplimentare pe partea necontributivă a pensiilor este ridicolă. UDMR propusese o impozitare drastică a tuturor veniturilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui, dar în condiţiile proiectului de lege de faţă impozitarea suplimentară abia dacă „zgârie” un pic sumele mari. La pensie de 22.000 de lei impozitul plătit în plus va fi de circa 1.600 de lei. Reforma va fi cu efect întârziat. Vor trece decenii până la aplicarea integrală a legii, ceea ce echivalează cu alte decenii în care inechităţile din sistem vor persista. Din păcate, nu vedem aşteptările sociale de echitate împlinite.”

Violeta Alexandru, Forța Dreptei: „PSD și PNL nu desființeaază, coafează pe ici pe colo condițiile și le acordă în continuare. Dăm un semnal ca smecherul ramane șmecher peste pensiile contributive. Din partea PSD și PNL, Alfred Simonis și Florin Roman au spus că deși este adevărat că proiectul nu rezolvă integral problema pensiilor „nesimțite”, reprezintă totuși un pas înainte și un demers care nu va pica la CCR.”

„Este atacabilă din nou la Curtea Constituţională”

Proiectul legii pensiilor speciale, votat luni de deputaţii din comisiile de specialitate, nu este o reformă a pensiilor speciale, ci este o lege de salvare a acestora, atacabilă din nou la Curtea Constituţională, susține deputatul USR Cristian Seidler, vicepreşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

„După ce lui Rareş Bogdan i-a luat câţiva ani să numere cele 30 de zile până al eliminarea pensiilor speciale, staţi să vedeţi cât îi va lua să numere până la 40 de ani, deşi nici peste 40 de ani, conform acestei legi, România nu va scăpa de pensii speciale. Şi peste 40 de ani vom avea oameni care se vor pensiona mai repede şi pe o modalitate de calcul preferenţială, ca să le iasă pensia mai mare. Legea de acum nu este o reformă a pensiilor speciale, este o lege de salvare a pensiilor speciale, acum îmbunătăţită, pentru că, deşi Curtea Constituţională a avut nişte critici de constituţionalitate, ceea ce coaliţia a modificat la Senat şi astăzi la Camera Deputaţilor, treceţi dincolo de ceea ce a cerut Curtea Constituţională. De fapt aceste elemente fac ca legea, în noua ei formă, să fie încă o dată atacabilă la Curtea Constituţională, dându-i acesteia şansa să trimită încă o dată înapoi în Parlament”, a declarat Seidler într-o conferinţă de presă susţinută la Parlament, notează Agerpres.

Potrivit acestuia, „niciunde Curtea Constituţională nu a cerut ca suporturile nepermanente să fie reincluse în baza de calcul, niciunde Curtea Constituţională nu a cerut să crească la 80% din baza de calcul pensia specială a auxiliarilor din justiţie”.

„Acestea sunt elemente adăugate în plus de coaliţia PSD şi PNL, pentru că ei doresc să păstreze pensiile speciale. Punct. Despre asta e această lege, e un scuipat pe obrazul nu doar a pensionarilor de astăzi, ci şi a copiilor de astăzi, pentru că, atunci când ei vor ajunge să aibă 40 de ani, vor plăti din munca lor pensii speciale pentru că aşa a decis astăzi Parlamentul„, a transmis deputatul USR.

El a menţionat că există o Curte Constituţională în care pensiile speciale au majoritate, pentru că PSD şi PNL şi-au trimis acolo oamenii speciali, oameni de partid. Cristian Seidler susţine că preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, care are o pensie de 19.800 de lei, va pierde, dacă această lege intră în vigoare, 1.400 de lei.

„Dacă asta înseamnă eliminarea inechităţilor, dacă asta înseamnă aducerea tuturor pensiilor speciale la principiile contributivităţii, atunci înseamnă că aceşti oameni trăiesc într-un univers paralel, pentru că în România pensia reală este de uşor peste 2.000 de lei. Aşa văd ei echitatea”, a adăugat el.

Ciolacu: „Consider că deciziile Curţii Constituţionale se pun în aplicare”

Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, a declarat, luni, după adoptarea proiectului legii pensiilor speciale, că deciziile Curţii Constituţionale se pun în aplicare, conform Agerpres.

„Consider că deciziile Curţii Constituţionale se pun în aplicare. Mai mult, văd ipocriţii din Parlament care au detaliat în PNRR faptul că deciziile CCR se iau în considerare doar în ceea ce priveşte magistraţii. Nu ştiu dacă dumneavoastră aţi cunoscut acest lucru, vi-l aduc eu acum şi vi-l prezint. În PNRR e trecut de către foştii guvernanţi, de către USR, mai ales, fiindcă este la propunerea fostului ministru al Justiţiei, că deciziile Curţii se iau şi se aplică numai în ceea ce priveşte magistraţii. De aceea am ajuns în această situaţie”, a afirmat Marcel Ciolacu, după votul din Camera Deputaţilor:

El a adăugat că fostul ministru al Justiţiei şi Cristian Ghinea „au introdus această excepţie în PNRR”. „Am spus foarte clar cine a creat acest lucru. Întrebaţi-l pe fostul ministru al Justiţiei şi pe domnul Ghinea când au făcut această excepţie în PNRR”, a mai spus Ciolacu, întrebat pe această temă.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, luni, în calitate de for decizional, cu 174 voturi pentru, 81 împotrivă şi 17 abţineri, proiectul legii pensiilor speciale, pe care l-a pus în acord cu decizia Curţii Constituţionale.