Parlamentarii, bombardați cu mail-uri de la necunoscuți, ca să nu voteze la moțiunea de cenzură. Sondaj CURS – Bolojan a pierdut sprijinul popular, românii îl vor plecat

Criza guvernamentală intră într-o fază care nu mai ține doar de aritmetica parlamentară, ci și de presiunea publică și de mecanismele de influențare din culise. Pe de o parte, un sondaj CURS arată că majoritatea românilor urmăresc atent tensiunile din coaliție și vor plecarea premierului Ilie Bolojan. Pe de altă parte, în Parlament se vorbește despre o „operațiune” de mobilizare fără precedent: parlamentari din mai multe partide ar fi fost bombardați cu zeci de e-mailuri, de la adrese necunoscute, cu mesaje identice prin care li se cere să nu voteze moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR.

Potrivit informațiilor publicate, mesajele trimise pe e-mail către parlamentari ar avea același conținut, dar ar veni de pe numeroase adrese diferite. Într-unul dintre aceste mesaje, expeditorul se adresează „pe scurt”, cu o introducere ironică despre faptul că unii aleși s-ar fi plâns că primesc prea multe mesaje de la cetățeni și că sunt „prea ocupați”. Apoi, mesajul trece la miza votului de marți, când parlamentarii urmează să decidă păstrarea sau demiterea Guvernului, cerându-le să voteze „cum le dictează conștiința” și „nu doar așa cum li se cere pe linie de partid”, subliniind că „e un moment important” și că „avem nevoie să votați cu gândul la noi”. În același context, este menționat și un demers separat, asumat la nivel guvernamental: vicepremierul Oana Gheorghiu le-ar fi trimis parlamentarilor un mesaj în care susține că moțiunea de cenzură este construită în jurul unei acuzații „grave, dar false” – aceea că Guvernul ar intenționa să vândă fraudulos averea statului. În mesaj, vicepremierul afirmă că le transmite documentul care ar sta la baza acuzației și insistă că este documentul „original”, așa cum ar fi fost prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie și publicat ulterior pe site-ul oficial al Guvernului. Parlamentarii sunt invitați să îl citească, să îl verifice și să își formeze propriile concluzii, cu accent pe ideea de a decide „cunoscând faptele, nu crezând manipulările”. Mesajul are și o componentă de apel politic și moral, vorbind despre direcția țării și despre riscul unei întoarceri „spre bezna anilor ’90”, în contrapondere cu ideea unui viitor în care instituțiile funcționează și reforma este posibilă.

Miza imediată rămâne votul pe moțiunea de cenzură. Conform articolului, moțiunea depusă de AUR și PSD ar avea deja peste 255 de semnături și urmează să fie supusă la vot marți, 5 mai. Dacă Guvernul Bolojan cade, ar urma negocieri pentru formarea unui nou executiv, într-un climat politic deja tensionat. În paralel, sondajul CURS indică faptul că această criză nu se consumă doar între partide, ci este puternic vizibilă și în societate. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1.098 respondenți (populație adultă 18+), probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI și ponderate pe regiune, în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026. La întrebarea privind vizibilitatea tensiunilor din coaliția de guvernare, 81% dintre respondenți spun că au auzit despre aceste tensiuni, 10% declară că au auzit doar parțial, 6% nu sunt la curent, iar 3% nu au răspuns. Practic, criza a intrat deja în agenda publică, iar expunerea este foarte ridicată. Când vine vorba despre soarta premierului, 58% dintre români consideră că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, 40% se opun, iar 2% nu au o opinie. Rezultatul sugerează o presiune publică consistentă, care se suprapune peste confruntarea parlamentară din zilele următoare.

Sondajul măsoară și intenția de vot pentru alegerile parlamentare, în ipoteza în care acestea ar avea loc duminica viitoare. AUR ar obține 34%, PSD 23%, PNL 18%, USR 10%, UDMR 5%. SOS România și PNRR-Piedone sunt la 3%, iar Partidul Oamenilor Tineri și categoria „Altul” la câte 2%. Distribuția indică un avantaj consolidat pentru AUR și o competiție fragmentată în restul spectrului politic, într-un climat în care instabilitatea guvernamentală pare să se traducă direct în repoziționări electorale. Pe scurt, România intră în săptămâna votului pe moțiune cu două realități care se alimentează reciproc: o presiune publică majoritară pentru plecarea premierului, măsurată în sondaj, și o mobilizare agresivă – prin e-mailuri în masă și mesaje politice directe către parlamentari – menită să influențeze un vot care poate schimba Guvernul și poate deschide o nouă rundă de negocieri pentru putere.