Pare cunoscut? Un fotbalist, model „Călin Georgescu”, noul președinte al Georgiei. Fosta președintă refuză să părăsească postul și cheamă la proteste: „Eu nu plec nicăieri!”

Mihail Kavelashvili Salome Zourabichvili

Parlamentarii georgieni l-au ales sâmbătă pe Mihail Kavelaşvili, un critic dur al Occidentului, ca nou preşedinte al ţării, pentru a o înlocui pe actuala şefă a statului, pro-occidentala Salome Zourabichvili, în contextul unor manifestaţii majore împotriva guvernului din cauza deciziei de a opri negocierile de aderare a ţării la Uniunea Europeană, relatează Reuters, conform news.ro.

Decizia partidului de guvernământ Visul Georgian de a îngheţa procesul de aderare a ţării la UE până în 2028, oprind brusc un obiectiv naţional de lungă durată care este înscris în Constituţia ţării, a provocat o furie generalizată în Georgia, unde sondajele de opinie arată că aderarea la UE este covârşitor de populară.

Mihail Kavelaşvili, fost jucător profesionist de fotbal, atacant la Manchester City, are opinii puternic anti-occidentale, adesea conspiraţioniste. În discursurile publice din acest an, el a afirmat în mod repetat că agenţiile de informaţii occidentale încearcă să ducă Georgia în război cu Rusia.

Preşedinţii georgieni sunt aleşi de un colegiu de electori compus din parlamentari şi reprezentanţi ai administraţiei locale. Din cei 225 de electori prezenţi, 224 au votat pentru Kavelaşvili, care a fost singurul candidat nominalizat. Însă toate partidele de opoziţie au boicotat parlamentul de la alegerile din octombrie, la care rezultatele oficiale au acordat partidului de guvernământ Visul Georgian aproape 54% din voturi, în timp ce opoziţia susţine că a fost vorba de multe fraude la vot.

Sute de protestatari s-au adunat pe o ninsoare uşoară în faţa Parlamentului înainte de votul pentru preşedinte. Unii au jucat fotbal în stradă şi au fluturat cartonaşe roşii în faţa clădirii, o referire zeflemitoare la cariera sportivă a lui Kavelaşvili. Numele lui a fost propus luna trecută de Bidzina Ivanişvili, un fost prim-ministru miliardar care este considerat liderul de facto al ţării. Kavelaşvili este unul dintre liderii partidului Puterea Poporului, o formaţiune anti-occidentală din coaliţia de guvernământ, şi a fost coautor al unei legi privind „agenţii străini” care impune organizaţiilor care primesc peste 20 % din finanţarea lor din străinătate să se înregistreze ca agenţi de influenţă străină, fiind prevăzute amenzi mari pentru încălcări.

Preşedinta Salome Zourabichvili va rămâne în fruntea statului şi după încheierea mandatului său

Preşedinta Salome Zourabichvili, aflată la final de mandat, un critic pro-UE al partidului de guvernământ Visul Georgian, s-a poziţionat ca lider al mişcării de protest şi a declarat că va rămâne în fruntea statului şi după încheierea mandatului său. Aceasta consideră parlamentul ilegitim ca urmare a presupusei fraude din alegerile din octombrie. Partidele de opoziţie au declarat că vor continua să o considere pe Zourabichvili drept preşedinte legitim, chiar şi după învestirea lui Kavelaşvili, prevăzută la 29 decembrie.

Georgia a fost considerată timp de decenii drept unul dintre cele mai pro-occidentale şi democratice state succesoare ale Uniunii Sovietice, însă relaţiile cu Occidentul s-au deteriorat în acest an, Visul Georgian impunând legi privind agenţii străini şi drepturile LGBT despre care criticii spun că sunt de inspiraţie rusă şi draconice. Ţările occidentale au tras un semnal de alarmă cu privire la aparenta orientare a politicii externe a Georgiei şi la derivă autoritară, UE ameninţând cu sancţiuni din cauza reprimării protestelor. Într-un discurs video către georgieni publicat vineri, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat: „Visul european al Georgiei nu trebuie să se stingă”.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, Visul Georgian a trecut la îmbunătăţirea legăturilor cu Rusia – care a stăpânit în Georgia timp de 200 de ani, până în 1991, şi continuă să sprijine două regiuni separatiste georgiene. Moscova a învins, de asemenea, Georgia într-un război de cinci zile în 2008. Zeci de mii de protestatari s-au adunat în faţa parlamentului în fiecare seară, timp de mai bine de două săptămâni. Unii au aruncat cu artificii în poliţie, care a folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene şi atacuri cu gloanţe de cauciuc pentru a dispersa demonstraţiile. Guvernul a declarat în repetate rânduri că protestele reprezintă o încercare de a organiza o revoluţie pro-UE şi de preluare violentă a puterii. Poliţia a reţinut sute de protestatari. Ministerul de Interne din Georgia a declarat că peste 150 de agenţi au fost răniţi în timpul protestelor.

Vineri, parlamentul a aprobat noi restricţii radicale privind protestele, majorând amenzile pentru participanţi şi organizatori şi interzicând acoperirea feţei, focurile de artificii şi laserele utilizate pentru a orbi poliţiştii. Premierul georgian Irakli Kobahidze a îndemnat-o pe preşedinta pro-europeană Salomé Zurabişvili să părăsească postul după ce sâmbătă parlamentul de la Tbilisi a ales un nou preşedinte, dar ea a reafirmat că rămâne în funcţie întrucât consideră ilegitim parlamentul rezultat în urma alegerilor din octombrie şi a îndemnat la continuarea protestelor anti-guvernamentale, în timp ce şeful guvernului asigură că nu va tolera o revoltă în stilul Maidanului ucrainean, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Fostul fotbalist Mihail Kavelaşvili, acum un politician suveranist conservator, a fost ales preşedinte al Georgiei de parlamentul de la Tbilisi, în urma unui vot boicotat de opoziţia ce nu recunoaşte rezultatul alegerilor legislative pe care le-a pierdut în faţa partidului de guvernământ Visul Georgian.

„În două săptămâni va avea loc învestirea noului preşedinte. Zurabişvili va trebui să părăsească postul”, a indicat premierul Kobahidze la o conferinţă de presă. „De doi ani, Georgia nu mai are un preşedinte patriot şi stabil psihologic”, a adăugat el despre preşedinta în exerciţiu.

În timp ce protestele opoziţiei continuă seară de seară, şeful guvernului a exclus posibilitatea ca Georgia să cunoască o revoltă pe modelul Maidanului ucrainean, argumentând că activiştii cei mai radicali ai opoziţiei au fost neutralizaţi, iar la alegerile legislative partidul său a fost votat de majoritatea alegătorilor.

„Patru partide (de opoziţie) şi ONG-urile bine finanţate nu reuşesc să adune (la proteste) nici măcar 2.000 de persoane. Aceasta este realitatea, şi este un lucru foarte bun pentru ţara noastră. Maidanul a eşuat în Georgia şi nu va reuşi niciodată”, a asigurat premierul Kobahidze, considerat prorus de opoziţie şi de ţările occidentale.

Înaintea declaraţiei sale, preşedinta Salomé Zurabişvili a reafirmat că nu va părăsi postul şi a cerut opoziţiei să continue protestele antiguvernamentale, asigurând că autorităţile nu pot „intimida sau aresta pe toată lumea”, referire la reprimarea manifestaţiilor.

„Eu nu plec nicăieri. Legitimitatea mea este confirmată deja în alegeri, nu ?”, a spus preşedinta Zurabişvili. „Un parlament ilegitim nu poate alege un nou preşedinte”, a mai susţinut ea despre alegerea viitorului preşedinte Mihail Kavelaşvili.

Partidul Visul Georgian al premierului Kobahidze, care a beneficiat în alegeri de pe urma temerii populaţiei că un guvern pro-occidental ar putea implica Georgia într-un nou război cu Rusia – după cel din 2008, când preşedinte al ţării era Mihail Saakaşvili, în prezent opozant încarcerat – a obţinut la scrutinul legislativ aproape 54% din voturi. Cele patru blocuri ale opoziţiei au obţinut împreună numai 38%. Opoziţia, sprijinită de preşedinta Zurabişvili, susţine că ar fi existat fraude şi ingerinţe ruseşti şi solicită repetarea scrutinului. Totuşi, Salomé Zurabişvili a refuzat o convocare a Parchetului pentru a prezenta dovezi asupra fraudelor.

În acest timp, guvernul de la Tbilisi, care a respins acuzaţiile de fraude electorale şi ingerinţe ruseşti, a anunţat suspendarea procesului de aderare la UE până în 2028, acuzând Bruxelles-ul de „şantaj”. Comisia Europeană însăşi anunţase încă dinaintea alegerilor îngheţarea acestui proces, în urma adoptării de către parlamentul georgian a unei legi a „agenţilor străini”, care obligă mass-media şi ONG-urile ce primesc finanţări din străinătate să îşi dezvăluie aceste sursele externe de finanţare. Dar anunţul guvernului de suspendare a acestui proces a oferit opoziţiei un nou motiv pentru a continua protestele antiguvernamentale, care de trei săptămâni au loc în fiecare seară la Tbilisi şi sunt dispersate de forţele de ordine, care au operat numeroase arestări.

Sute de manifestanţi sunt din nou sâmbătă seară în faţa parlamentului de la Tbilisi, unde a venit printre ei şi preşedinta Zurabişvili.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Lasă un comentariu