Papa Francisc îndeamnă Ucraina să aibă „curajul steagului alb” al negocierilor cu Rusia. Kievul a luat foc!

Într-un interviu, Papa Francisc a subliniat necesitatea ca Ucraina să demonstreze „curajul steagului alb” și să inițieze negocieri pentru încheierea conflictului cu Rusia, declanșat de invazia masivă a Moscovei acum doi ani, soldată cu zeci de mii de victime, raportează Reuters, titrează News.ro. În interviul pentru postul elveţian RSI, realizat cu mai mult timp în urmă, Papa Francisc a fost întrebat care este poziţia sa cu privire la dezbaterea între cei care spun că Ucraina ar trebui să renunţe, deoarece nu a fost capabilă să respingă forţele ruseşti, şi cei care spun că făcând acest lucru ar legitima acţiunile părţii celei mai puternice. Cel care l-a intervievat pe papă a folosit termenul „steag alb” în întrebare.

„Este o interpretare, este adevărat”, a spus Francisc, potrivit unei transcrieri prealabile a interviului şi a unei înregistrări video parţiale puse sâmbătă la dispoziţia Reuters. Interviul urmează să fie difuzat pe 20 martie, în cadrul unui nou program cultural.

„Dar cred că cel mai puternic este cel care priveşte situaţia, se gândeşte la oameni şi are curajul steagului alb şi negociază”, a continuat Papa Francisc, adăugând că negocierile ar trebui să aibă loc cu ajutorul puterilor internaţionale. „Cuvântul negociere este un cuvânt curajos. Când vezi că eşti învins, că lucrurile nu merg bine, trebuie să ai curajul să negociezi”, a spus Papa Francisc.

Este, din câte se pare, pentru prima dată când Papa Francisc foloseşte termeni precum „steag alb” sau „învins” în discuţia despre războiul din Ucraina, deşi a mai vorbit în trecut despre necesitatea negocierilor.

Anul trecut, papa, în vârstă de 87 de ani, a trimis un emisar de pace, cardinalul italian Matteo Zuppi, la Kiev, Moscova şi Washington pentru a sonda liderii din aceste ţări. „Se poate simţi ruşine”, a spus Francisc despre negocieri, „dar cu câţi morţi se va sfârşi (războiul)? (Ar trebui) să se negocieze în timp, să se găsească o ţară care poate fi un mediator”, a completat Papa Francisc, menţionând Turcia printre ţările care s-au oferit să facă demersuri în acest sens.

„Să nu vă fie ruşine să negociaţi, înainte ca lucrurile să se înrăutăţească”, a îndemnat Papa Francisc, care a făcut sute de apeluri pentru ceea ce el numeşte „Ucraina martiră”. Întrebat dacă este dispus să medieze, Papa Francisc a răspuns: „Sunt aici”.

Într-o altă parte a interviului, vorbind despre războiul dintre Israel şi Hamas, suveranul pontif a spus: „Negocierea nu este niciodată o capitulare”.

Luna trecută, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că 31.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi de la invazia rusă din februarie 2022 şi că zeci de mii de civili au fost ucişi în zonele ocupate ale ţării. Interviul cu Papa Francisc de la RSI a fost înregistrat luna trecută, cu mult înainte de ultima propunere, de vineri, a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a găzdui un summit între Ucraina şi Rusia pentru a pune capăt războiului. Erdogan a făcut această nouă propunere după o întâlnire avută la Istanbul cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Un purtător de cuvânt al lui Zelenski nu a răspuns imediat la o solicitare de a-şi spune punctul de vedere cu privire la comentariile papei, menţionează Reuters.

Vineri, la Istanbul, Zelenski a reiterat că, deşi doreşte pacea, nu este dispus să renunţe la teritorii, în timp ce de la Moscova mesajul este că Rusia nu se va opri până când nu-şi va atinge obiectivele „operaţiunii militare speciale” declanşate la 24 februarie 2022. Propriul plan de pace al liderului ucrainean prevede retragerea trupelor ruseşti de pe întreg teritoriul Ucrainei şi restabilirea graniţelor sale de stat. Kremlinul a exclus însă angajarea în discuţii de pace în condiţiile stabilite de Kiev.

„Lecția este una singură!”

Duminică, Ambasada Ucrainei pe lângă Sfântul Scaun a replicat Papei Francisc că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, nu a existat nicio discuție despre „negocieri de pace cu Hitler”, după ce suveranul pontif a sugerat Kievului într-un interviu să aibă curajul să poarte negocieri cu Rusia pentru a pune capăt războiului inițiat de aceasta din urmă.

„Este foarte important să fim clari! Când vorbim despre al Treilea Război Mondial, ceea ce avem acum, trebuie să învăţăm lecţiile celui celui de-al Doilea Război Mondial”, a scris misiunea diplomatică ucraineană pe reţelele de socializare, potrivit agenţiei EFE, titrează Agerpres.

„A vorbit atunci cineva serios despre negocieri de pace cu Hitler şi de steag alb pentru a-l mulţumi ? Deci, lecţia este una singură: dacă vrem să se termine războiul, trebuie să facem tot posibilul pentru a ucide Balaurul”, a susţinut ambasada ucraineană.

Într-un interviu acordat radio-televiziunii elveţiene, din care sâmbătă au fost publicate deocamdată doar extrase, Papa Francisc a pledat pentru „negociere”, care este un „cuvânt curajos”. După publicarea acestor extrase, biroul său de presă a precizat că el s-a referit la negociere, nicidecum nu a sugerat Ucrainei să se predea în faţa Rusiei, în urma confuziei provocate de folosirea în interviu a expresiei „steag alb”. Papa a folosit această expresie „pentru a indica prin ea încetarea ostilităţilor, armistiţiul cu scopul de a negocia”, a clarificat purtătorul său de cuvânt, Matteo Bruni.

În pofida acestor precizări, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a criticat la rândul său declaraţiile suveranului pontif şi a promis că niciodată Kievul nu se va preda în faţa Moscovei. „Drapelul nostru este galben şi albastru. Este drapelul sub care noi trăim, vom muri şi vom triumfa. Nu vom înălţa niciodată alte drapele„, a scris Kuleba pe reţeaua socială X, potrivit France Presse.

Moscova a susţinut de mai multe ori că este deschisă la negocieri cu Ucraina, dar a acuzat Kievul că sub influenţa aliaţilor săi occidentali, mai ales SUA, respinge orice dialog şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un decret care interzice orice tratative cu preşedintele rus Vladimir Putin. Potrivit Moscovei, Occidentul l-ar fi determinat pe Zelenski să respingă acordurile convenite între Rusia şi Ucraina în aprilie 2022 la Istanbul.

La negocierile de pace desfăşurate atunci, Rusia a oferit Ucrainei încetarea invaziei în schimbul renunţării de către Kiev la orice ambiţii de aderare la NATO, a dezvăluit în noiembrie anul trecut David Arahamia, membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri, în prezent lider al grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului, formaţiunea politică a preşedintelui Volodimir Zelenski. Ruşii „erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial”, a precizat Arahamia. Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, preşedintele Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca din nou. Ulterior, mai spune David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, a venit într-o vizită surpriză la Kiev şi a încurajat Ucraina „să nu semneze nimic” cu Rusia şi „pur şi simplu să lupte”. De atunci, nu au mai avut loc niciun fel de negocieri oficiale între Kiev şi Moscova.

La sfârşitul anului 2022, preşedintele Zelenski a enunţat un plan de pace care prevede retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să accepte pierderea Crimeii şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.

În prezent, după eşecul contraofensivei ucrainene din vara trecută, armata rusă a revenit în ofensivă şi pune presiune pe toată linia frontului, profitând de deficitul de muniţii şi de efective cu care se confruntă armata ucraineană, în timp ce ajutorul american pentru Ucraina este în continuare blocat în Congresul SUA, iar Kievul încearcă să mobilizeze noi soldaţi pentru a înlocui pierderile şi a face măcar o rotaţie parţială a trupelor epuizate de doi ani de război.