O nouă solicitare, în doar câteva zile: R. Moldova a cerut energie de avarie. România își asumă să acopere integral necesarul, „oricând și pe termen nelimitat”

Republica Moldova a fost nevoită să solicite încă o dată energie electrică de avarie din România, în seara zilei de luni, 8 decembrie, a anunțat marți ministrul energiei, Dorin Junghietu. Cererea survine în contextul dezechilibrelor acute din sistemul electroenergetic, generate de limitările de pe linia de interconectare cu România și de abaterile mari între consumul prognozat și producția reală.

„Solicitarea ajutorului de avarie a fost determinată de dezechilibrul sistemului electroenergetic ca urmare a capacităţii limitate pe interconexiunea cu România şi abaterile de la valorile prognozate a consumului şi generării pe piaţa energiei electrice”, a transmis ministrul Junghietu într-un mesaj video postat pe Facebook.

Potrivit ministrului, costul final al energiei furnizate ca ajutor de avarie va fi anunțat la începutul lunii viitoare, însă acesta va fi „semnificativ mai mare” decât tarifele contractate de Energocom pe piața liberă. Energia de avarie este livrată în regim de urgență și la prețuri superioare, nefiind parte din contractele comerciale obișnuite. Pe 6 decembrie, Moldelectrica a cerut preventiv energie de avarie din România, după atacurile masive lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice din regiunea Odesa. Exploziile au lăsat o parte a sudului Ucrainei fără curent și au destabilizat fluxurile energetice din regiune, afectând și sistemul Moldovei.

Moldelectrica a raportat atunci că un grup energetic major din Ucraina a fost scos din funcțiune, iar liniile de interconexiune funcționau la limita capacității. Pentru a evita o suprasarcină și riscul unei pene extinse, operatorul a apelat la energia de avarie furnizată de România. În urma noilor atacuri rusești, care au slăbit și mai mult reziliența energetică a Moldovei și Ucrainei, reprezentanta Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat că Uniunea Europeană analizează extinderea sprijinului pentru cele două state. Printre măsuri se numără: accelerarea integrării sistemelor energetice cu rețeaua europeană ENTSO-E; finanțarea reparațiilor urgente; investiții în creșterea siguranței și stabilității rețelelor. Potrivit NewsMaker, Bruxelles-ul tratează această situație ca pe o prioritate strategică, în contextul intensificării războiului hibrid și a atacurilor asupra infrastructurii critice din regiune.

România își asumă un angajament fără precedent față de Republica Moldova și anume să acopere integral necesarul energetic al Republicii Moldova, „oricând și pe termen nelimitat”. Intenția este exprimată în noua Strategie Energetică 2025-2035 cu perspectiva 2050, publicată pe site-ul Ministerului Energiei de la București, care reconfigurează rolul României ca principal garant regional de securitate energetică.

Potrivit documentului, securitatea energetică a României este „indisolubil legată” de cea a Republicii Moldova, iar sistemul energetic românesc trebuie să fie pregătit să furnizeze, în orice circumstanțe, întreaga cantitate de energie necesară localităților din stânga Prutului.Guvernul României își propune nu doar interconectarea deplină a infrastructurii cu Republica Moldova, ci și integrarea pieței energetice din stânga Prutului în piața națională și europeană. Strategia prevede investiții în capacități noi de producție, în extinderea rețelelor de transport și în modernizarea infrastructurii critice, tocmai pentru a susține rolul României de furnizor regional de stabilitate.

Motivele centrale pentru această schimbare de paradigmă vin în contextul geopolitic generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, vulnerabilitățile istorice ale Republicii Moldova și necesitatea reducerii dependenței de importurile estice, potrivit autorităților de peste Prut. În viziunea Bucureștiului, consolidarea legăturilor energetice cu Republica Moldova devine un obiectiv strategic major, iar România își asumă poziția de principal garant al securității energetice din întreg spațiul estic al Uniunii Europene.