Nicușor Dan: „Trebuie să comunicăm uman, nu propagandistic. Politicienii stau în talk-show-uri, dar oamenii sunt pe TikTok”

Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, la Palatul Cotroceni, că lupta împotriva dezinformării nu poate fi dusă doar de instituțiile statului, ci presupune o cooperare reală între autorități, societatea civilă și mediul privat. Președintele a susținut discursul în cadrul evenimentului „Summitul European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării”, organizat în cadrul inițiativei „România Imună”.

Nicușor Dan a afirmat că dezinformarea nu mai poate fi tratată ca o problemă strict legată de democrație sau de etică, ci trebuie privită inclusiv ca o amenințare la adresa prosperității. Președintele a subliniat că există o legătură directă între nivelul de încredere dintr-o societate și capacitatea acesteia de a se dezvolta.

„Dezinformarea nu e doar o chestiune de democrație, nu este doar o chestiune de etică, este o chestiune de prosperitate. Există o corelație între încrederea din interiorul unei societăți și prosperitatea acelei societăți. Dezinformarea exact acolo o atacă, la nivelul de încredere reciprocă din interiorul unei societăți”, a spus președintele.

Președintele a atras atenția că dezinformarea actuală nu mai reprezintă o succesiune de episoade izolate, ci este coordonată, acționează pe mai multe planuri și folosește tehnologia. În aceste condiții, a spus el, răspunsul autorităților trebuie să fie la fel de coordonat. Nicușor Dan a dat exemple din domenii diferite, arătând că dezinformarea produce efecte concrete în viața oamenilor. El a menționat dezinformarea din zona medicală, care „costă resurse și costă chiar vieți”, dezinformarea economică, dar și situații care țin de siguranța femeilor victime ale abuzului.

Președintele a spus că unele victime refuză să poarte brățara electronică din cauza unor speculații ajunse la ele, ceea ce arată că efectele informațiilor false pot avea consecințe directe asupra siguranței personale. Nicușor Dan a insistat asupra faptului că protejarea spațiului informațional trebuie făcută fără limitarea libertății de exprimare. Potrivit acestuia, problema nu este exprimarea unor opinii, evaluări sau idei, ci mecanismele care falsifică artificial dezbaterea publică.

Președintele a definit democrația ca procesul prin care oamenii încearcă să se influențeze legitim unii pe alții pentru a lua cele mai bune decizii ca societate. În schimb, dezinformarea, a spus el, „pervertește acest mecanism”, dezechilibrând artificial ierarhia argumentelor și introducând elemente factual false care ajung să fie promovate ca adevăruri.

„Noi trebuie să ne uităm la acele mecanisme care pervertesc o ierarhie de valori și de acțiuni legitime pe care societatea o produce pentru ea însăși, fără să ne atingem de posibilitatea cetățeanului de a exprima orice idee, opinie, evaluare dorește”, a afirmat Nicușor Dan.

Șeful statului a afirmat că una dintre principalele obligații ale statului este să comunice coerent și strategic, dar într-un mod „uman și nu propagandistic”. El a criticat indirect felul în care comunică adesea politicienii, sugerând că aceștia sunt împinși de consultanți spre un limbaj artificial sau propagandistic. Nicușor Dan a spus că instituțiile trebuie să ajungă acolo unde se află publicul, inclusiv pe platformele sociale unde se formează percepții și convingeri. Președintele a dat exemplul TikTok, unde temele discutate de oameni sunt uneori complet diferite de cele dezbătute de politicieni în studiourile de televiziune.

„Vedem că noi toți politicienii suntem prin talk-show-uri, ne certăm unii cu alții și pe TikTok sunt alții. Și unele sunt subiectele pe care le dezbatem noi între noi la televizor și altele sunt subiectele pe care le dezbat oamenii pe TikTok”, a spus președintele. El a mai arătat că, uneori, jurnaliștilor li se poate părea ridicol să adreseze unui politician o întrebare pe o temă care, în realitate, este deja considerată adevărată de o parte importantă a publicului de pe rețelele sociale. Nicușor Dan a cerut cooperare între instituții și folosirea experienței altor state și instituții europene în combaterea dezinformării. Totodată, el a subliniat importanța educației media și digitale, pe care a calificat-o drept o problemă de securitate națională: „Trebuie să ne concentrăm pe factorul educațional în zona de educație media și digitală, pentru că este o chestiune chiar de securitate națională”, a spus șeful statului.

În final, președintele a afirmat că orice comunicare strategică a statului depinde de un element esențial: încrederea cetățenilor în autorități. Nicușor Dan a spus că instituțiile publice trebuie să recâștige această încredere, pentru ca mesajele lor să fie ascultate. „Comunicăm strategic, dar oamenii către care ne adresăm trebuie să aibă minima încredere să ne asculte când noi deschidem gura. Și asta înseamnă că trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor în autoritățile publice”, a conchis președintele.