Președintele Nicușor Dan a anunțat joi seara, 4 iunie 2026, desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, o decizie care vine după o lună de blocaj politic și negocieri intense cu liderii principalelor formațiuni parlamentare. Anunțul a fost făcut la ora 18:00, la Palatul Cotroceni, marcând o nouă etapă în eforturile de formarea unui nou Executiv.
Într-o declarație de importanță majoră, Nicușor Dan a anunțat desemnarea lui Eugen Tomac pentru a forma guvernul din funcția de prim-ministru, marcând o schimbare strategică în gestionarea crizei politice din România. Președintele a plasat decizia în contextul alegerilor din mai 2025, când românii au ieșit în număr mare la vot, motivați mai mult de temeri decât de speranțe. Două frici majore au dominat votul: riscul ca direcția pro-occidentală a României să fie pusă în discuție și o temere economică profundă – teama de destabilizare financiară, scădere de rating, retragere de bani din țară, creștere de rate și inflație, cu perspectiva unei căderi bruște a economiei. Răspunzând acestor temeri, patru partide și minoritățile naționale au format în iunie 2025 o coaliție și și-au asumat guvernarea comună. Bilanțul după un an este pozitiv pe ambele fronturi: imaginea externă a României și încrederea partenerilor sunt mult mai bune decât acum un an, iar situația financiară a țării s-a îmbunătățit semnificativ, a arătat șeful statului.
Însă, în paralel cu aceste realizări, au apărut și s-au amplificat tensiuni între partidele din coaliție. Nicușor Dan constată o realitate dureroasă: pentru mulți politicieni, interesul de partid a prevalat asupra interesului național pe care toți l-au asumat în urmă cu un an. Rezultatul este o percepție în rândul unei părți din societatea românească că „răfuielile politice sunt mai importante decât politicile de stat”. Președintele consideră o astfel de atitudine irațională și contrară interesului național definit de români în mai 2025. Totuși, apreciază dezbaterea amplă din societate, văzând-o ca semn al unei democrații funcționale, unde oamenii evaluează și formează percepții despre performanța partidelor care le-au cerut votul.
Privind spre viitor mai mult decât spre trecutul politic, Nicușor Dan propune o soluție clară: un prim-ministru independent de partidele din Parlament. Eugen Tomac, prin discuții individuale cu fiecare partid, ar trebui să reușească să ducă România în direcția dorită de români – o direcție definită de interesul național, nu de calcule de partid. Eugen Tomac a acceptat desemnarea de a forma viitorul guvern al României, într-o declarație care pune accentul pe responsabilitate ca element central al redresării țării și al reconstruirii încrederii cetățenilor. Tomac a primit desemnarea cu recunoștință, exprimând că aceasta constituie o onoare și o responsabilitate majoră. Declarația sa reflectă conștiința profundă a contextului dificil prin care trece România, a așteptărilor cetățenilor și a provocărilor care trebuie depășite împreună. Mesajul central al declarației se concentrează pe responsabilitate ca element fundamental. Tomac subliniază că România se află într-un moment care cere, înainte de orice, responsabilitate – aceasta fiind temeleia pe care se construiește totul. Fără responsabilitate, nu poate exista direcție clară, iar fără direcție clară, țara nu poate avansa. Viitorul prim-ministru enumeră efectele concrete ale unei guvernări responsabile:
Investițiile vor continua să vină în țara noastră – semnalul de stabilitate și responsabilitate este esențial pentru atragerea capitalului străin
Reformele vor aduce rezultate – nu doar intenții, ci acțiuni concrete care transformă instituțiile
Instituțiile statului vor recâștiga încrederea cetățenilor – o componentă critică a legitimității și funcționării statului
Potrivit surselor din culisele politice, au fost deja identificate mai multe nume pentru portofoliile-cheie ale viitorului guvern. Luca Niculescu ar urma să conducă Ministerul Afacerilor Externe, în timp ce diplomatul Mihnea Motoc va fi numit în funcția de ministru al Apărării. Pentru Ministerul Dezvoltării, este analizată varianta lui Bogdan Florin Cristea, consilier de stat la Departamentul Administrație, Politici Publice și Societate Civilă din cadrul Administrației Președintelui. Cristea este fostul director executiv al Departamentului Urbanism din cadrul PMB, în mandatul de edil general al lui Nicușor Dan. Pentru Ministerul Educației, este luat în calcul Sorin Costreie, iar pentru Ministerul Finanțelor, economistul Bogdan Glăvan. Consilierul prezidențial Radu Burnete este văzut drept favorit pentru funcția de vicepremier. De asemenea, pentru Ministerul Dezvoltării este analizată varianta arhitectului Șerban Țigănași.
Într-o mișcare strategică, Nicușor Dan și-a asigurat prezența în viitorul guvern prin includerea unor oameni de încredere. Președintele a negociat cu Eugen Tomac pentru a-și plasa oamenii în poziții importante, consolidând astfel influența sa în executiv. Miercuri, la Palatul Cotroceni au ajuns liderii PNL și USR, Ilie Bolojan și Dominic Fritz. Potrivit surselor, cei doi i-au transmis președintelui că formațiunile lor nu vor susține noul Executiv în formula discutată în prezent. În schimb, reprezentanții celor două partide s-au arătat interesați de varianta unui cabinet complet tehnocrat, inclusiv în ceea ce privește funcțiile din eșaloanele doi și trei ale administrației. Atât PNL, cât și USR au afirmat public că nu vor vota un guvern care include persoane susținute de PSD. Social-democrații susțin însă că nu sunt de acord cu menținerea în funcții a oamenilor apropiați de actuala conducere liberală și de USR.
Joi dimineață, la Palatul Cotroceni a avut loc și o întâlnire între Nicușor Dan și liderul UDMR, Kelemen Hunor. UDMR s-a arătat rezervat față de această variantă. „În primul rând, ideea să pui un om politic fără partid în Parlament, șeful unui partid extraparlamentar, este o invenție politică românească. Eu nu am văzut așa ceva nicăieri – să te gândești la cineva, un om politic, să formeze un guvern tehnocrat. Deci nu știu dacă va funcționa”, a spus Kelemen Hunor. Conform calculelor politice din acest moment, Executivul propus de Eugen Tomac ar putea conta, în primă fază, pe sprijinul PSD. La acestea s-ar putea adăuga voturile grupului minorităților naționale, precum și cele ale unor parlamentari neafiliați sau ale unor formațiuni mai mici care au purtat discuții cu președintele în ultimele săptămâni. Pentru a obține cele 233 de voturi necesare învestirii, viitorul premier desemnat va avea nevoie fie de sprijinul UDMR, fie de parlamentari din PNL și USR dispuși să voteze diferit față de poziția oficială a conducerii partidelor.
Liderul AUR, George Simion, a anunțat că partidul pe care îl reprezintă nu va vota un guvern condus de un premier tehnocrat. „La ora 18:00 va fi anunțat un guvern fără sprijin popular. E doar continuarea loviturii date democrației… AUR nu va susține așa ceva și rămâne alături de poporul român. Parlamentarii AUR nu intră în sala de vot (secret/nesecret) pentru alegerea unui premier care nu a primit nici 1% susținere din partea românilor. Nu avem ce să discutăm când continuă bătaia de joc la adresa românilor, începută cu anularea alegerilor. În fruntea țării trebuie să vină cei care au susținerea românilor”, a declarat George Simion, pe Facebook. Reacția vehementă a politicianului vine în contextul în care Administrația Prezidențială a anunțat desemnarea lui Eugen Tomac pentru a forma noul Guvern, o decizie care vine să pună capăt unui blocaj politic ce durează de o lună.
Desemnarea premierului pentru formarea unui nou Executiv, susținut de o majoritate parlamentară consistentă întârzie, în condițiile în care acum o lună, pe 5 mai 2026, Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a fost demis, în urma unei moțiuni de cenzură intitulate „STOP Planului Bolojan”, inițiată de PSD, AUR și PACE. Moțiunea a fost votată de un număr record de 281 de parlamentari „pentru”, depășind cu mult majoritatea de 233 de voturi necesară. Din 5 mai, Guvernul Ilie Bolojan a devenit interimar, cu termen limitat de 45 de zile, potrivit Codului Administrativ.
Potrivit art. 103 din Constituție, președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Negocierile pentru distribuirea ministerelor sunt în curs, cu mai multe partide parlamentare încercând să-și asigure reprezentare în guvern. Eugen Tomac urmează să prezinte lista completă a miniștrilor și programul de guvernare în următoarele zile. Validarea guvernului în parlament este așteptată să aibă loc în scurt timp, odată ce negocierile privind distribuirea portofoliilor vor fi finalizate. Noul guvern se anunță a fi unul de tranziție, cu accent pe stabilitate economică și reforme administrative.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google