Consulul general al Rusiei la Constanța, declarat persona non grata. Nicușor Dan: „Consulatul se va închide!” – VIDEO

Președintele Nicușor Dan a anunțat, după ședința CSAT convocată în urma incidentului de la Galați, cea mai dură măsură diplomatică luată de România: declararea consulului general al Federației Ruse la Constanța drept persona non grata și închiderea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța. Măsura vine ca răspuns direct la incidentul din noaptea de joi spre vineri, când o dronă rusească Geran 2 a lovit un bloc de locuințe din municipiul Galați, provocând o explozie și un incendiu. Doi cetățeni români au fost răniți, iar aproximativ 70 de persoane au fost evacuate.

„Am avut noaptea trecută un incident grav, în care doi cetățeni români au fost răniți. Întreaga responsabilitate pentru acest incident revine Rusiei, o țară care duce un război de agresiune de mai bine de patru ani împotriva Ucrainei,” a declarat Nicușor Dan. Președintele a precizat că autoritățile române cunosc cu exactitate traseul dronei și nu există dubii privind provenința acesteia. „Am avut o dronă rusă, Geran 2, plecată din Rusia. Cunoaștem traiectoria, cunoaștem pe unde a trecut prin Ucraina, cunoaștem pe unde a intrat în România,” a afirmat șeful statului. Drona făcea parte dintr-un roi de 43 de drone ruse, dintre care una singură a ajuns pe teritoriul României.

Nicușor Dan a criticat dur reacțiile unor lideri politici și formatori de opinie din România care încearcă să scuze Rusia față de incident. „Vreau să remarc iresponsabilitatea unor lideri politici și lideri de opinie români care încearcă să scuze Rusia față de acest incident. Și acum cetățenii români pot să vadă cine e pro-occidental, cine mimează pro-occidentalismul,” a afirmat președintele. Declarația vine după o dispută politică intensă declanșată de incident, privind capacitatea României de a-și apăra spațiul aerian, dotarea anti-dronă și responsabilitatea pentru întârzierile din programele de înzestrare.

Nicușor Dan a mulțumit pentru solidaritatea manifestată de partenerii din Uniunea Europeană și NATO. „Vreau să mulțumesc pentru solidaritate partenerilor, manifestate atât individual, cât și în cadrul formatelor multilaterale, partenerilor din Uniunea Europeană, partenerilor din NATO. Asta dovedește că există o solidaritate și o unitate euroatlantică,” a declarat președintele. Incidentul de la Galați marchează o schimbare de nivel față de episoadele anterioare, când fragmente de drone ruse au fost găsite în zone izolate. De această dată, o dronă cu încărcătură explozivă a lovit direct un imobil de locuințe, în plin oraș, afectând apartamente și punând în pericol viețile locatarilor.

Președintele Nicușor Dan a declarat, după ședința CSAT convocată în urma incidentului de la Galați, că România are în programul SAFE o componentă importantă dedicată capabilităților antiaeriene și anti-dronă, dar livrările pentru noile echipamente vor avea loc abia „într-un an sau doi”. Până atunci, președintele spune că România mizează pe sprijin aliat, prin acorduri bilaterale și prin mecanisme NATO. Declarația vine după ce o dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, provocând o explozie, un incendiu, rănirea a două persoane și evacuarea mai multor locatari. Incidentul a fost urmat de convocarea CSAT și de discuții cu NATO privind întărirea apărării pe Flancul Estic. Nicușor Dan a spus că programul european SAFE include o componentă importantă pentru capabilități antiaeriene care să răspundă unor incidente de tipul celui de la Galați:

„În ceea ce privește capabilitățile României față de acest tip de incidente, vreau să vă informez că în cadrul SAFE avem o componentă importantă dedicată unor capabilități antiaeriene care să răspundă acestui tip de evenimente. Contractele se semnează zilele astea și livrarea o să o avem într-un an sau doi”, a declarat președintele.

Programul SAFE este mecanismul european prin care România poate accesa finanțare pentru investiții în apărare, cu împrumuturi pe termen lung, maturitate de până la 45 de ani, perioadă de grație de 10 ani și dobândă redusă. Principala condiție este realizarea de achiziții comune cu cel puțin un alt stat participant, inclusiv Ucraina. Președintele a legat programul SAFE și de parteneriatul semnat cu Ucraina pentru producția comună de drone: „Avem, după cum știți, un parteneriat cu Ucraina semnat în urmă cu trei luni pe producția comună de drone și aceste două programe, SAFE și Ucraina, au o parte comună”, a spus Nicușor Dan.

România și Ucraina au semnat pe 12 martie 2026 o declarație de intenție privind producția în România a unor sisteme de apărare ucrainene, inclusiv drone, cu scopul de a consolida industriile de apărare ale celor două țări. Reuters a relatat că proiectul se înscrie în cooperarea militară tot mai strânsă dintre București și Kiev, în contextul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre și al incidentelor repetate cu drone în spațiul aerian românesc. Ulterior, România și Ucraina au avansat discuțiile pentru producția comună de drone finanțată prin SAFE, fiind vehiculată o componentă de aproximativ 200 de milioane de euro pentru acest proiect.

Președintele a anunțat și existența unui mecanism comun cu Statele Unite și Marea Britanie pentru accelerarea producției și testării de drone și capabilități anti-dronă. „Avem un mecanism comun cu Statele Unite și Marea Britanie pe accelerarea producției și testării de drone și de capabilități evident antidrone”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a vorbit anterior despre un format de cooperare România-SUA-Marea Britanie pentru dezvoltarea și testarea de sisteme de drone „în timp real”, cu proceduri mai rapide decât cele clasice.

Pentru perioada de tranziție, până la livrarea noilor sisteme achiziționate prin SAFE, România are acorduri bilaterale și în cadrul NATO pentru prezența unor echipamente aliate pe teritoriul național, a mai precizat președintele: „Până când aceste echipamente vor fi livrate, avem acorduri și bilaterale și în cadrul NATO cu parteneri pentru echipamente care să fie prezente în România. Unele au venit, altele urmează să vină”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a adăugat că a discutat cu secretarul general al NATO și a insistat pentru urgentarea dislocării acestor echipamente în România: „În discuția pe care am avut-o cu secretarul general NATO am insistat pentru urgentare și a fost absolut de acord ca aceste echipamente să ajungă cât mai repede în România”, a afirmat șeful statului.

Declarațiile vin în contextul în care drona de la Galați a redeschis discuția despre capacitatea României de a detecta, urmări și neutraliza aparate care zboară la joasă altitudine. În noaptea incidentului, două aeronave F-16 și un elicopter IAR 330 SOCAT au fost ridicate de la sol, dar drona nu a fost doborâtă înainte de a lovi blocul din Galați. Autoritățile au explicat că decizia de a nu angaja ținta a fost legată de riscul producerii de victime sau distrugeri la sol, în condițiile în care drona ajunsese deasupra unei zone locuite. Cazul a devenit rapid o temă politică majoră, iar mai mulți lideri au cerut explicații privind vulnerabilitățile sistemului de apărare aeriană.

MApN a anunțat deja semnarea unor contracte în cadrul programului SAFE, inclusiv pentru drone, sisteme antiaeriene MISTRAL, vehicule militare și muniție. Până la 28 mai Ministerul Apărării semnase patru contracte din cele 15 anunțate, în valoare de aproape 700 de milioane de euro fără TVA și peste 1 milion de lei fără TVA. În total, România are la dispoziție prin SAFE o alocare de aproximativ 16,6 miliarde de euro, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană după Polonia. Fondurile sunt destinate modernizării Armatei, dezvoltării industriei de apărare și consolidării capacității de reacție în fața riscurilor de securitate.