Nicușor Dan, despre moțiunea de cenzură: „Există analizele făcute, dar să așteptăm. O situație de incertitudine va fi o săptămână, două…”

Președintele Nicu­șor Dan a oferit, luni, de la Erevan, o serie de declarații care desenează contururile unei crize politice imminente și ale unei strategii prezidențiale clar definite. Cu mai puțin de 24 de ore înainte de votul asupra moțiunii de cenzură depuse de PSD, AUR și PACE, șeful statului a transmis mesaje care combină fermitate cu pragmatism, iar în paralel a abordat și chestiuni de politică externă, inclusiv aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Nicu­șor Dan a fost întrebat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Erevan, dacă ia în calcul varianta unui guvern condus de un premier tehnocrat. Răspunsul său a fost revelator: „Suntem înaintea moțiunii. Există toate scenariile posibile, pentru fiecare caz există alte dezvoltări. Există analizele făcute, dar să așteptăm. Oricare situații, discuțiile politice vor fi dificile. Dar există o responsabilitate de a duce România în poziția corectă. Vom duce discuțiile înainte. O situație de incertitudine cu privire la conformația politică a guvernului și a majorității din spate va fi o săptămână, două. Nu trebuie să ne îngrijoreze.”Declarația sugerează că președintele are mai multe scenarii în vedere, dar refuză să le dezvăluie în detaliu. Ceea ce este clar este că Nicu­șor Dan consideră că situația de incertitudine politică nu ar trebui să dureze mai mult de una-două săptămâni.

Într-o mișcare care a fost interpretată de mulți ca o avertisment direct către AUR, Nicu­șor Dan a respins categoric scenariul în care fostul candidat prezidențial Călin Georgescu ar putea fi desemnat premier în cazul unui guvern de uniune națională. „Acest scenariu este exclus. El e bun de titlu de ziar, dar e exclus în practică,” a declarat șeful statului, cu o claritate care nu lasă loc pentru interpretări.Răspunsul vine în contextul în care AUR, deși inițiator al moțiunii de cenzură, a fost adesea criticat pentru poziții antioccidentale. Nicu­șor Dan a profitat din nou de ocazie pentru a-și reafirma poziția: „Eu m-am ferit să folosesc cuvântul extremist încă din campanie electorală. Am vorbit de direcție occidentală-antioccidentală, am vorbit de forțe politice care promovează colaborarea, forțe politice care promovează ura, dezbinarea în societate. Cuvântul extremist m-am ferit să-l folosesc. Cred în continuare că există o diferență între forțe pro-occidentale și forțe antioccidentale în România, între care și AUR.”

Nicu­șor Dan a fost întrebat și cât de repede va organiza consultările în cazul în care moțiunea va trece. Răspunsul său a subliniat o prioritate clară: „De principiu, soluția trebuie să fie stabilă mai mult decât rapidă. Trebuie să existe niște premise care să garanteze că va dura cât mai mult, mai mult decât rapiditatea. Toate variantele pe care le am în cap se bazează pe o susținere majoritar de partide pro-occidentale.”Mesajul este limpede: indiferent cine va fi viitorul premier, trebuie să existe o majoritate stabilă și pro-occidentală care să garanteze continuitatea politicii externe și a reformelor.

Nicu­șor Dan a transmis și un mesaj de stabilitate instituțională, în condiții în care votul de marți poate duce fie la demiterea Guvernului Bolojan, fie la supraviețuirea Cabinetului în Parlament. „Vreau să-i asigur pe români că, indiferent ce se întâmplă, într-un sens sau în celălalt, România va continua să păstreze direcția occidentală, statul va continua să funcționeze și există acord politic pe obiectivele fundamentale, imediate, care sunt SAFE și PNRR,” a declarat șeful statului.Nicu­șor Dan a mai adăugat că, deși se afla la Erevan timp de aproximativ 30 de ore, a fost la curent cu situația politică internă și cu pregătirile pentru votul de marți din Parlament. Când a fost întrebat dacă parlamentarii AUR ar putea „trăda” și să nu voteze moțiunea, Dan a afirmat că un asemenea scenariu este „puțin probabil.”

În paralel cu criza politică internă, Nicu­șor Dan a abordat și chestiunea aderenței Republicii Moldova la Uniunea Europeană, o prioritate strategică pentru România. Președintele a participat la o discuție cu mai mulți lideri europeni într-un format care a fost început în urmă cu câțiva ani, iar concluzia a fost că „așteptând răspunsul Ungariei la intrarea Ucrainei și care este cumva legată de cea Moldovei, o să avem un răspuns până la sfârșitul lunii iunie, în ceea ce privește Moldova. Și să sperăm că răspunsul va fi pozitiv.”Nicu­șor Dan a subliniat că „Moldova are proiecte bilaterale cu România, cum sunt pe energie. Au proiecte pe energie și cu UE. Merge foarte bine. Chestiunea fundamentală e deschiderea procesului de aderare cu acel capitol 1.” El a mai adăugat: „Noi, România, susținem pe deplin integrarea Republicii Moldova în UE.”Procesul de aderare a Moldovei la UE este avansat: țara a depus cererea de aderare în martie 2022 și a obținut statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile oficiale au fost lansate în iunie 2024, iar în octombrie 2024 a fost validat un referendum pentru includerea obiectivului de aderare în Constituție. Procesul implică alinierea legislației la standardele UE până în 2029.

Declarațiile lui Nicu­șor Dan de la Erevan desenează o imagine a unui președinte care se pregătește pentru mai multe scenarii, dar care are linii roșii clar trasate. Indiferent de rezultatul votului de marți, România va rămâne pe curs occidental, iar viitoarea formulă guvernamentală va trebui să fie stabilă și pro-occidentală. În același timp, România continuă să-și joace rolul de susținător al integrării europene a Moldovei, o chestiune care va fi clarificată până la sfârșitul lunii iunie.Votul de marți asupra moțiunii de cenzură depuse de PSD, AUR și PACE rămâne decisiv pentru soarta Guvernului Ilie Bolojan, care pare să fie în pericol, cu 254 de semnături pentru moțiune, cu peste 20 mai mult decât necesarul.