Niculescu (ANRE): „Algoritmii de inteligență artificială optimizează sistemele energetice, dar oamenii se optimizează suficient de repede?”

George-Sergiu Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie, a lansat o reflecție asupra transformărilor pe care inteligența artificială le aduce în piața muncii și în industrii. Într-o postare pe rețelele sociale, Niculescu a subliniat că dacă acum 20 de ani teama era că roboții vor prelua locurile de muncă din fabrici, astazi realitatea este mult mai complexă și mai profundă.

Inteligența artificială a început deja să schimbe profesii pe care le considerau până acum imposibil de automatizat. Niculescu a enumerat explicit: avocații, profesorii, jurnaliștii, consultanții și funcționarii publici. Aceasta nu este o amenințare viitoare, ci o transformare care se întâmplă deja. Președintele ANRE a clarificat că problema nu se limitează la profesii individuale. Schimbarea merge mult mai departe. Industrii întregi sunt în curs de transformare, inclusiv sectorul energetic, unde algoritmi încep să optimizeze consumul, să echilibreze rețelele și să influențeze decizii care până ieri aparțineau exclusiv oamenilor. Aceasta înseamnă că puterea decizională se mută treptat din mâinile umane în sistemele automatizate.

Niculescu a pus în evidență adevărata problemă: nu este vorba de dacă inteligența artificială va schimba piața muncii, ci de faptul că o schimbă deja. Întrebarea reală pe care trebuie să și-o pună societatea este ce competențe trebuie să aibă copiii pentru a rămâne relevanți într-o lume în care informația este disponibilă instantaneu. Aceasta nu mai este o întrebare teoretică, ci una cu implicații imediate asupra educației și pregătirii generațiilor viitoare. Niculescu a concluzionat cu o observație critică asupra sectorului energetic. Dacă în energie se spune adeseă că algoritmi vor optimiza sistemele, întrebarea fundamentală care rămâne este dacă oamenii vor reuși să se optimizeze suficient de repede competențele pentru a se adapta acestor transformări. Aceasta reflectă o preocupare mai largă: nu doar tehnologia se schimbă rapid, ci și capacitatea umană de adaptare trebuie să ține pasul cu aceste transformări.