Negocierile SUA – Rusia de la Riad. Moscova: „Occidentul vrea să transforme Marea Neagră și Marea Baltică în baze NATO”

Englezii împreună cu aliații pe linie NATO încearcă să ocupe Ucraina sub pretextul de ajutor, în vederea confruntării pe termen lung cu Rusia și transformarea Mării Negre într-un acvatoriu intern al NATO, a declarat, într-un interviu pentru aif.ru, șeful Colegiului Maritim al Federaţiei Ruse, consilierul președintelui Federaţiei Ruse, Nikolai Patrușev, potrivit Rador.

„Sub formă de sprijin, englezii împreună cu alte țări membre NATO încearcă să ocupe astăzi teritoriile ucrainene pentru confruntarea pe termen lung cu Rusia și transformarea Mării Negre și, în același timp, și a Mării Baltice, în acvatorii interne ale NATO. Ei încearcă să le impună țărilor europene modificări în legislație, care presupun arestarea navelor rusești din Marea Baltică la cea mai mică suspiciune că, ipotetic, aceste nave ar putea provoca, chipurile, daune mediului înconjurător și infrastructurii maritime”, a arătat Patrușev.

După părerea acestuia, cuvântul „chipurile” este folosit adeseori în ultimul timp de occidentalii care „înlocuiesc dovezile cu speculații și calomnii”. „Occidentul a căutat multă vreme pretexte pentru a elimina Rusia din Marea Baltică, însă, nereușind să le găsească, s-a hotărât să inventeze motive pentru acapararea, de fapt, prin piraterie a navelor rusești. Desigur, Rusia urmărește cu atenție aceste acțiuni ale țărilor neprietenoase și pregătește contra-măsuri”, a dat asigurări șeful Colegiului Maritim.

Patrușev a remarcat că a-i închide Rusiei ieșirile maritime spre Occident, de la Marea Neagră și Marea Baltică, a fost doința arzătoare a Londrei încă din secolul al XVIII-lea.

„Britanicii încercau să îl împiedice pe Petru cel Mare, au uneltit împotriva Ecaterinei a II-a. Uneori au încercat să acționeze și prin forța armelor. Amintiți-vă de Războiul Crimeei, interpretat adeseori în istorie ca o înfrângere a Rusiei, însă în realitate britanicii și francezii au fost învinși pe bastioanele Sevastopolului, în Marea Baltică și, de asemenea, în Orientul Îndepărtat și Insulele Soloveț”, a reamintit consilierul președintelui Federației Ruse.

Rusia recunoaşte „dreptul suveran” al Ucrainei de a adera la UE

Federaţia Rusă consideră că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este dreptul suveran al Kievului, întrucât este vorba despre o asociație economică, nu una militară, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, conform TASS, scrie Rador Radio România. Afirmațiile au fost făcute în timp în timp ce delegațiile Rusiei și SUA au început în Arabia Saudită discuțiile premergătoare negocierilor despre pacea în Ucraina.

„Acesta este dreptul suveran al fiecărei țări. Este vorba despre procese de integrare, economice, iar în această privință, bineînțeles, nimeni nu poate dicta nimic vreunei țări”, a afirmat Peskov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a menționat că, pe de altă parte, Rusia se opune intrării Ucrainei în NATO. „Însă noi avem o cu totul altă poziție în legătură cu problemele referitoare la securitate, alianțele de apărare sau militare. În această privință problemă este diferită și este binecunoscută de toată lumea”, a declarat Peskov.

Preşedintele ales american Donald Trump a declarat recent că înţelege poziţia Rusiei conform căreia Ucraina nu ar trebui să facă parte din NATO. Exprimându-se într-o conferinţă de presă la clubul său Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, Trump l-a criticat pe Joe Biden că ar fi schimbat poziţia SUA cu privire la apartenenţa Ucrainei la NATO.

„O mare parte a problemei este că Rusia – timp de mulţi, mulţi ani, cu mult înainte de Putin – a spus: ‘Nu puteţi să implicaţi niciodată NATO în Ucraina’. Acum, ei au spus asta. Ca şi cum ar fi gravat în piatră”, a spus el. „Şi la un moment dat, Biden a spus: ‘Nu. Ar trebui să poată adera la NATO’. Ei bine, atunci Rusia ar avea pe cineva chiar la uşa ei şi aş putea înţelege sentimentele lor în această privinţă”, a adăugat Donald Trump.

Consilierii şi aliaţii lui Trump se opun în general aderării Ucrainei la NATO, cel puţin în viitorul apropiat, considerând-o drept o provocare inutilă la adresa Moscovei. Cu toate acestea, liderii ucraineni insistă să obţină o invitaţie din partea NATO, afirmând că ea ar fi esenţială pentru descurajarea unei noi agresiuni ruseşti.

Rușii spun că un acord este imposibil cu Ucraina în momentul de față

Rușii susțin că un acord pe termen lung cu Ucraina este imposibil fără rezolvarea problemelor de securitate din Europa. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului chiar în timp ce oficiali din Rusia și SUA negociază în Arabia Saudită un posibil acord pentru pacea în Ucraina, potrivit Mediafax. Kremlinul a anunțat că un acord pe termen lung cu Ucraina este imposibil fără a se aborda probleme mai ample de securitate din Europa.

„O înțelegere cuprinzătoare pe termen lung este imposibilă fără o analiză cuprinzătoare a problemelor de securitate de pe continent”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit CNN.

Peskov a mai spus că nu se știe când va avea loc întâlnirea între președinții Vladimir Putin și Donald Trump. El a arătat că discuțiile din Arabia Saudită ar putea să ducă la o înțelegere privind întâlnirea Putin-Trump. Totodată, Dmitri Peskov a declarat că Vladimir Putin ar fi dispus să negocieze cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski „dacă este necesar”. Asta deși anterior Putin a spus că nu va discuta cu liderul ucrainean deoarece Ucraina nu a organizat alegeri prezidențiale la termen.

Serghei Lavrov și Marco Rubio au început discuțiile despre Ucraina

Secretarul de stat american Marco Rubio şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov au început marţi, la Riad, prima întâlnire la nivel înalt dintre ţările lor în mai bine de trei ani care are ca scop să normalizeze relaţiile bilaterale şi să pună bazele negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, informează EFE, conform Agerpres. La întâlnire, care se desfăşoară la Palatul Conferinţei Diriya, în nord-vestul capitalei saudite, Rubio şi Lavrov, în fruntea unor delegaţii din care fac parte consilieri importanţi din ţările lor, sunt aşteptaţi să pregătească un summit la Riad între preşedintele SUA, Donald Trump, şi omologul său rus, Vladimir Putin.

Consilierul pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, nembru al delegației ruse care s-a deplasat la Riad, a declarat luni că la întâlnirea cu americanii nu va fi o negociere cu privire la războiul din Ucraina.

Într-o declaraţie acordată televiziunii publice ruse, consilierul lui Putin a spus că delegaţia rusă va aborda discuţia cu o atitudine „de afaceri” (business-like) şi are o misiune clară. Obiectivul întâlnirii este de „a discuta restabilirea relaţiilor normale (ale Rusiei cu SUA), de a discuta cu privire la începerea unor posibile negocieri asupra Ucrainei şi de a discuta perspectiva unor contacte la cel mai înalt nivel” între Putin şi Trump, a enumerat Iuri Uşakov.

Întâlnirea din Arabia Saudită este şi o reuniune pregătitoare a unui summit al preşedinţilor rus şi american, care conform unor mass-media este preconizat să se desfăşoare tot în Arabia Saudită până la sfârşitul lunii februarie. Liderii de la Casa Albă şi Kremlin au avut miercurea trecută prima lor convorbire telefonică oficială, în urma căreia au anunţat iniţierea negocierilor de pace pentru Ucraina. Şi Departamentul american de Stat a transmis că nu priveşte reuniunea de la Riad ca pe o „negociere” propriu-zisă asupra Ucrainei, ci ca pe o continuare a discuţiei telefonice dintre Trump şi Putin.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni, în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite (EAU), că Ucraina va considera nul orice eventual acord pe care l-ar putea încheia SUA şi Rusia la această întâlnire.

Mai mulţi lideri europeni s-au reunit luni la Paris pentru a încerca să găsească un răspuns comun care să asigure securitatea Bătrânului Continent şi pentru a face faţă „accelerării” calendarului decis de administraţia preşedintelui Donald Trump privind conflictul din Ucraina. Temerea principală a liderilor europeni reuniţi la Paris este legată de excluderea lor de la tratativele ruso-americane pentru un acord de pace în Ucraina, mai ales că emisarul special Keith Kellogg a declarat sâmbătă că Europa nu va fi la masa negocierilor, dar a susţinut că-i vor fi luate în calcul interesele.

UE vrea „să facă echipă” cu SUA pentru o pace durabilă în Ucraina

Uniunea Europeană (UE) vrea „să facă echipă” cu SUA pentru o pace „justă şi durabilă” în Ucraina, a declarat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe reţeaua socială X, după o întrevedere cu trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, informează AFP, conform AGERPRES.

„Vrem să colaborăm cu SUA pentru a asigura o pace justă și de durată pentru Ucraina”, a spus ea într-o postare pe platforma de socializare X după întâlnirea cu Kellogg la Bruxelles.

Acesta din urmă, aşteptat miercuri la Kiev, a atenţionat deja că el nu crede că este „de dorit” ca europenii să ia loc la masa de negocieri cu privire la Ucraina pe care Washingtonul vrea să o înceapă cu Moscova.

„Momentul este crucial. Financiar şi militar, Europa a contribuit mai mult ca oricine. Şi noi ne vom intensifica eforturile”, a mai declarat Von der Leyen la finalul acestei întrevederi la Bruxelles.

UE a cheltuit deja 135 de miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina, dintre care 52 de miliarde ajutor militar, acelaşi nivel ca SUA, şi este gata „să facă mai mult”, afirmă la rândul său un comunicat al Comisiei Europene, publicat la finalul acestei întrevederi. În faţa lui Kellogg, Ursula von der Leyen a subliniat dorinţa UE de „a creşte” producţia şi cheltuielile sale pentru armament, „întărind totodată capacităţile militare europene şi ucrainene”, potrivit acestui comunicat.

Comisia Europeană urmează să prezinte pe 19 martie ideile sale pentru dezvoltarea capacităţilor de apărare ale UE. Ursula von der Leyen a estimat la circa 500 de miliarde de euro pe şase ani nevoile de finanţare pentru întărirea apărării europene.

Franța avertizează că nu vrea o „pace de mântuială” și pregătește noi sancțiuni pentru Rusia

Franţa nu vrea o „pace de mântuială”, avertizează marţi ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot, în timp ce ruşii şi americanii purtau negocieri în Arabia saudită fără Ucraina şi fără europeni, relatează AFP, conform news.ro.

„Nu vrem o pace de mântuială”, a subliniat la Franceinfo şeful diplomaţiei franceze. Ministrul francez de Extetrne Jean-Noël Barrot anunţă că, „pentru a-l obliga pe (preşedintele rus) Vladimir Putin să se aşeze la masa negocierilor”, o nouă serie de sancţiuni urmează să fie impusă Rusiei ”lunea viitoare” – cea de-a 16-a de la începutul Războiului din Ucraina.

Acest al 16-lea pachet de sancţiuni europene urmează să vizeze „resursele energetice pe care Rusia le foloseşte pentru a-şi finanţa efortul de război”. „Noi vrem pacea şi o vrem în mod durabil. Dacă vrem să evităm ca linia păcii se apropie de noi, va trebui un tratat de pace care să descurajeze ameninţarea rusă”, cere Jean-Noël Barrot. „Va trebui să facem eforturi importante. Va trebui să oferim garanţii”, subliniază el, adăugând că este ”prea devreme” să le prezinte detaliat.

De ce Arabia Saudită și de ce acum

Arabia Saudită găzduiește una dintre cele mai importante reuniuni diplomatice dintre Rusia și Statele Unite din ultimii ani. Pe 18 februarie, secretarul de stat american Marco Rubio s-a întâlnit, la Riad, omologul său rus, Serghei Lavrov, la Riad. Scopul întâlnirii e restabilirea relațiilor tensionate dintre cele două țări. Accentul a fost pus pe încetarea războiului din Ucraina – Washingtonul și-a condus aliații europeni în sprijinul Kievului împotriva invaziei rusești începute acum trei ani.

Experții consideră că discuțiile sunt un semn că Arabia Saudită încearcă să își asume un rol central în diplomația internațională, pe măsură ce își întărește legăturile cu aliatul de lungă durată Washington, arată Radio Free Europe/Radio Liberty. Discuțiile vor fi o oportunitate pentru națiunea arabă – bogată în petrol – să-și afirme influența politică după ce a respins planul președintelui american Donald Trump de relocare a locuitorilor din Gaza, opunându-se în același timp oricărei normalizări a relațiilor cu Israelul.

„Riadul a dorit să aibă o amprentă diplomatică mai mare”, spune Amin Tarzi, profesor adjunct de relații internaționale la programul Washington, D.C. al Universității California de Sud. El afirmă că Riadul încearcă să „reînvie relația” pe care prințul moștenitor Muhammad bin Salman a construit-o cu președintele american Donald Trump în timpul primei administrații a acestuia.

În mai 2017, Trump a făcut prima sa vizită externă în Arabia Saudită. „Atât Riadul, cât și Washingtonul ar dori să extindă relațiile sub actuala administrație americană”, spune Tarzi.

În 2018, Riadul a fost izolat din punct de vedere diplomatic după ce legăturile sale cu Washingtonul s-au deteriorat în urma uciderii editorialistului Jamal Khashoggi de la Washington Post. Acesta era cetățean saudit și a fost omorât în interiorul consulatului țării sale din Istanbul.

Arabia Saudită, cea mai bogată și mai puternică națiune arabă, a fost umbrită din punct de vedere diplomatic de vecinii săi mai mici din Golf, Qatar și Emiratele Arabe Unite (E.A.U.).

Qatarul a jucat un rol central în negocierile în curs dintre Israel și Hamas, care a fost desemnată drept organizație teroristă de către Statele Unite și Uniunea Europeană. Țara bogată în gaze naturale a sprijinit Washingtonul în eforturile lui de a rezolva probleme greu de rezolvat. Din 2013, ea găzduiește un birou al talibanilor afgani, ceea ce a ajutat prima Administrație Trump să încheie, în februarie 2020, un acord de pace cu gruparea militantă islamistă în februarie 2020.

Pentru a sublinia influența diplomatică a U.A.E., președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost, pe 17 februarie, în vizită la Abu Dhabi, înainte de a pleca spre Arabia Saudită și Turcia. Zelenski s-a opus negocierilor directe între Rusia și Statele Unite privind Ucraina, afirmând că țara lui nu va „recunoaște niciun acord despre noi fără noi”.

„Aceste discuții SUA-Rusia sunt o oportunitate pentru Riad de a demonstra că este o putere diplomatică”, declară Tarzi. Iar Matthew Robinson, director al think tank-ului Euro-Gulf Information Center, cu sediul la Roma, e de acord. El consideră că totul face parte din efortul Riadului de „a fi un actor global cheie în rezolvarea problemelor geopolitice majore”.

Robinson consideră, de asemenea, că Riadul încearcă să compenseze în liniște orice consecințe ale respingerii planului lui Trump de a prelua Fâșia Gaza.

Pe 4 februarie, președintele american a declarat că Washingtonul va prelua enclava palestiniană devastată de război după ce populația sa va fi reinstalată în altă parte pentru a o reconstrui și a o transforma în „Riviera Orientului Mijlociu”.

„Disputa politică nu va strica relația strategică mai largă dintre Riad și administrația Trump”, afirmă Robinson.

Relațiile de lungă durată dintre Riad și Washington – adaugă el – se bazează pe interese de securitate reciproce în regiune, cooperare economică și parteneriate de apărare.

Discuțiile în curs între Riad și Washington cu privire la viitorul Gazei, spune Robinson, demonstrează că, „în timp ce aliații ar putea să nu fie de acord cu privire la anumite aspecte politice, obiectivele lor strategice mai largi pot permite și consolida relațiile bilaterale”.

În ciuda încurajărilor SUA, Riadul a refuzat să normalizeze relațiile cu Israelul înainte de crearea unui stat palestinian independent. În conformitate cu acordurile Abraham, E.A.U. și Bahrainul au stabilit relații diplomatice cu Israelul în septembrie 2020, în timpul primei Administrații Trump.

Tarzi spune că, prin găzduirea discuțiilor dintre Washington și Moscova, Riadul va păstra toate celelalte aspecte ale relației sale cu Statele Unite „și va adăuga o oportunitate de consolidare a păcii sub auspiciile sale”. La sfârșitul acestei săptămâni, Riadul va găzdui o reuniune a liderilor arabi care ar trebui să formuleze un răspuns la planul lui Trump privind Gaza.

Ce se întâmplă cu sancțiunile la adresa Rusiei

Statele Unite și Rusia nu au discutat în detaliu reducerea sancțiunilor în timpul discuțiilor de marți de la Riad, potrivit lui Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei și parte a echipei de negociere a Moscovei în Arabia Saudită, notează Mediafax.

„Sancțiunile nu au fost cu adevărat pe masa discuțiilor”, a declarat Dmitriev pentru CNN. „A fost doar mai mult un proces (de) cum să mergem mai departe, unele măsuri economice comune pe care le putem face și în viitor și, cu siguranță, rezolvarea diferitelor probleme politice”.

Occidentul a impus sancțiuni punitive asupra economiei Rusiei de când aceasta și-a lansat invazia în Ucraina acum trei ani – vizând în special sectorul său de petrol și gaze.

Dmitriev a declarat că „mulți oameni din Rusia cred că sancțiunile sunt de fapt bune pentru Rusia” și că acestea au consolidat economia țării, menționând creșterea PIB-ului cu aproape 4% anul trecut. Cu toate acestea, CNN a relatat anterior despre modul în care cifrele principale precum creșterea PIB-ului ascund semne mai îngrijorătoare în economia rusă.

Întrebat ce a oferit Rusia SUA în timpul discuțiilor, Dmitriev a spus că ambele țări sunt „deschise cooperării și deschiderii de a se angaja în activități economice și de investiții”.

România a fost invocată de ruși

Delegaţiile americană şi rusă conduse de şefii diplomaţiilor, Marco Rubio şi Serghei Lavrov, au avut marţi la Riad o discuţie care a durat mai mult de patru ore, prima întâlnire la care SUA şi Rusia au abordat încheierea războiului din Ucraina, în timp ce Kievul şi aliaţii europeni au privit preocupaţi de pe margine această întrevedere la care Moscova a formulat o nouă cerere majoră, aceea ca Ucraina să nu adere la NATO nici acum şi nici în viitor, relatează agenţiile Reuters, AFP şi EFE.

Statele Unite şi Rusia au convenit la această întâlnire stabilirea unui mecanism bilateral de consultări pentru a aborda elementele „iritante” în relaţiile lor şi să înceapă să lucreze la o modalitate de a pune capăt războiului în Ucraina, după ce preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, au fost de acord în convorbirea lor telefonică de săptămâna trecută să iniţieze negocieri de pace, a transmis Departamentul de Stat al SUA, relatează Agerpres.

„O discuţie telefonică urmată de o întâlnire nu sunt suficiente pentru stabilirea unei păci durabile”, a declarat după încheierea convorbirilor de la Riad purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, dând astfel de înţeles că eforturile de pace sunt încă în stadiu incipient.

Rubio şi Lavrov au convenit ”să pună bazele unei viitoare coperări asupra unor mize geopolitice de interes comun şi unor oportunităţi economice şi de investiţii istorice care vor apărea după încheierea cu succes a Războiului din Ucraina”, anunţă într-un comunicat în care prezintă un rezumat al negocierilor o purtătroare de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, conform News.ro.

Aceeaşi idee rezultă şi din declaraţia consilierului pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, participant la reuniunea de la Riad.

„Am discutat, ne-am expus abordările de principiu şi am convenit ca echipe distincte de negociatori asupra acestui subiect să intre în contact la momentul potrivit”, a spus Uşakov în faţa presei ruse. „Americanii trebuie să-şi desemneze reprezentanţii, noi îi vom desemna pe ai noştri, iar apoi, probabil, activitatea va începe”, a adăugat acesta.

Negociatorul american Mike Waltz spune că Donald Trump este hotărât să avanseze foarte rapid în discuțiile privind un potențial acord de pace în Ucraina și că vor exista discuții despre teritorii și garanții de securitate, potrivit Reuters. Un război fără sfârșit în Europa nu este acceptabil pentru Trump, a adăugat Waltz după întâlnirea cu oficialii ruși la Riad.

”Trebuie să fie vorba despre un sfârşit permanent al războiului, nu de un sfârşit temporar, aşa cum am văzut în trecut”, declară consilierul lui Donald Trump. ”Ştim, este realitatea lucrurilor, că va trebui să aibă loc o discuţie despre teritorii şi că va avea loc o dicuţie despre garanţiile de securitate”, a declarat Mike Waltz la ieirea de la negocierile americano-ruse la Riad.

Criticii spun că echipa lui Trump, excluzând aderarea Ucrainei la NATO și spunând că dorința Kievului de a-și recâștiga toate teritoriile pierdute este o iluzie, a făcut concesii majore în avans. Oficialii americani spun că ei recunosc pur și simplu realitatea.

Ucraina spune că niciun acord de pace nu poate fi încheiat în numele său. „Noi, ca țară suverană, pur și simplu nu vom fi capabili să acceptăm niciun acord fără noi”, a declarat săptămâna trecută președintele Volodimir Zelenski.

Statele Unite și Rusia au convenit marți asupra a patru principii în urma discuțiilor care au durat mai mult de patru ore în Arabia Saudită, a declarat marți secretarul de stat american Marco Rubio, potrivit CNN.

1. „Să restabilim funcționalitatea misiunilor noastre respective din Washington și Moscova. Pentru a putea continua să mergem pe acest drum, trebuie să avem facilități diplomatice care să funcționeze și să opereze normal”.
2. „Vom numi o echipă la nivel înalt din partea noastră pentru a ajuta la negocierea și rezolvarea încheierii conflictului din Ucraina într-un mod durabil și acceptabil pentru toate părțile implicate”.
3. „Pentru a începe să discutăm, să ne gândim și să examinăm cooperarea geopolitică și economică care ar putea rezulta din încetarea conflictului din Ucraina”.
4. „Cei *cinci dintre noi care am fost astăzi aici… vom rămâne implicați în acest proces pentru a ne asigura că se desfășoară într-un mod productiv”.

*Cele cinci persoane la care s-a referit Rubio au fost el însuși, consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, trimisul special Steve Witkoff, precum și ministrul rus de externe Serghei Lavrov și consilierul prezidențial Iuri Ușakov.

În acest timp, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că Rusia respinge nu doar aderarea Ucrainei la NATO în prezent, ci doreşte în plus un angajament din partea Alianţei că aceasta va revoca promisiunea făcută la summitul de la Bucureşti din 2008 privind o admitere a Ucrainei în NATO în viitor.

Rusia leagă soluţionarea conflictului ucrainean de crearea unei noi arhitecturi de securitate. În decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident, răspunsul ulterior al Rusiei fiind invazia în Ucraina.

Uşakov a mai declarat că întrevederea de la Riad „nu a decurs rău”, cele două delegaţii au avut „o discuţie foarte serioasă asupra tuturor aspectelor pe care dorim să le abordăm”, dar este improbabil ca săptămâna viitoare să se desfăşoare un summit între Putin-Trump. Încă mai trebuie să se lucreze „intens” la organizarea acestui summit, a indicat el. Totuşi, consilierul lui Putin a asigurat că Rusia şi SUA au convenit la Riad să-şi respecte interesele în mod reciproc.

Oprirea Războiului din Ucraina necesită concesii ale tuturor părţilor, declară marţi, la Riad, în urma unei întâlniri cu oficiali ruşi de rang înalt, secretarul de State american Marco Rubio, relatează The Associated Press.

Întrebat despre sancţiunile impuse Rusiei, Rubio a subliniat că aceste măsuri au fost impuse din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia şi a precizat că nu doar Statele Unite au impus sancţiuni Moscovei.

”Uniunea Europeană (UE) va trebui să stea la masa (negocierilor) la un moment dat, pentru că a impus sancţiuni” Rusiei din cauza Războiului din Ucraina, a declarat şeful diplomaţiei americane.

Statele Unite şi Rusia au convenit marţi, la Riad, o restabilire a personalului ambasadelor şi înfiinţarea unor echipe la nivel înalt care să negocieze pacea în Războiul din Ucraina şi să promoveze cooperarea economică, relatează The Associated Press.

Reuniunea americano-rusă din Arabia Saudită s-a încheiat fără să se stabilească un summit Trump-Putin.

Acţiunile din ultimii ani au redus abilităţile misiunilor diplomatice ale ambelor ţări de a opera.

”Vom avea nevoie de misiuni diplomatice dinamice, capabile să funcţioneze normal, pentru a putea continua să folosim aceste canale”, a declarat secretarul de Stat american Marco Rubio.

Statele Unite au început ”să înţeleagă mai bine” poziţia Moscovei, se declară convins ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, după întâlnirea sa, marţi, în Arabia Saudită, cu secretarul de Stat american Marco Rubio, relatează AFP.

”Am motive să cred că americanii au început să înţeleagă mai bine poziţia noastră”, a declarat într-o conferinţă de presă Serghei Lavrov.

El consideră drept ”utilă” discuţia sa cu omologul săiu american.

”Nu ne-am mulţumit doar să ne ascultăm, ne-am înţeles”, dă asigurări şeful diplomaţiei ruse.

Rusia se opune desfăşurării în Ucraina a unor trupe din state membre NATO – inclusiv unei desfăşurări sub steagurile naţionale sau al Uniunii Europene (UE) – anunţă marţi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, în urma unor negocieri, la Riad, cu Statele Unite, relatează AFP.

”Noi am explicat azi (marţi) că desfăşurarea (în Ucraina) a unor trupe ale forţelor armate ale statelor NATO, dar sub alt steag, sub steagul Uniunii Europene sau sub steagurile naţionale nu schimbă nimic”, declară Serghei Lavrov. ”Este, bineînţeles, inacceptabil”, subliniază el. Europa şi Kievul avansează ideea prezenţei unor astfel de forţe pe teritoriul Ucrainei, care să garanteze securitatea Ucrainei şi respectarea unui viitor acord care să pună capăt războiului.

Doar Donald Trump poate „convinge Ucraina și Rusia să accepte” pacea, afirmă purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Tammy Bruce, relatează Mediafax.

Președintele american Donald Trump este „singurul lider din lume care poate determina Ucraina și Rusia” să accepte pacea, a declarat marți un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, la scurt timp după ce oficiali ruși și americani s-au întâlnit în Arabia Saudită pentru a discuta despre războiul de trei ani din Ucraina. „Președintele Trump vrea să oprească crimele; Statele Unite doresc pacea și își folosesc puterea în lume pentru a aduce țările împreună. Președintele Trump este singurul lider din lume care poate determina Ucraina și Rusia să fie de acord cu acest lucru”, a declarat purtătoarea de cuvânt Tammy Bruce.

Bruce a menționat că secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, s-a întâlnit marți cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, „ca o continuare a conversației președintelui Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin din 12 februarie”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care se află într-o vizită în Turcia, critică întâlnirea ruso-americană de marţi din Arabia Saudită, pe care o cataloghează drept negocieri cu privire la invazia rusă a Ucrainei ”fără Ucraina”, relatează AFP.

”Negocieri sunt în curs acum (…) între reprezentanţi ruşi şi americani Încă o dată, cu privire la Ucraina, fără Ucraina”, denunţă Zelenski în Turcia.

Deși discuțiile dintre ruși și americani au fost încadrate ca fiind „exploratorii” de ambele părți, este deja clar că Moscova insistă asupra unor condiții care vor fi inacceptabile pentru Ucraina și aliații săi, potrivit CNN, relatează Mediafax.

Iată câteva dintre cererile-cheie prezentate luni de ambasadorul Rusiei la Organizația Națiunilor Unite, Vasily Nebenzya:

„Ucraina să cedeze mai mult teritoriu”: Nebenzya a declarat Consiliului de Securitate al ONU că părți din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și alte patru regiuni, au fost „pierdute irevocabil”.  El a afirmat în mod incorect că așa-numitele Republici Populare Donețk și Luhansk, precum și regiunile Herson și Zaporojia, „s-au alăturat Federației Ruse”. El s-a referit la referendumurile organizate de autoritățile instalate de Rusia în zonele ocupate, denunțate pe scară largă ca fiind false de Ucraina și de aliații săi occidentali.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, un monitor al conflictelor cu sediul în SUA, Rusia ocupă în prezent aproximativ 99% din regiunea Luhansk, 70% din regiunea Donețk și aproximativ 75% din regiunile Herson și Zaporojia.

Nebenzya a declarat că negocierile de pace ar trebui să „corecteze” această situație, insistând ca Ucraina să cedeze controlul asupra părților din cele patru regiuni care nu se află sub ocupație rusă.

„Înlăturarea lui Zelenski”: De asemenea, Nebenzya a precizat că Rusia dorește să îl forțeze pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să părăsească funcția. Ambasadorul rus l-a numit pe Zelenski „președintele ucrainean autoproclamat” și s-a referit la guvernul său ca la „cabala Zelenski”, afirmând că niciunul nu are „un rol de jucat în noua Ucraină”.

Zelenski, pe atunci un nou venit în politică, a câștigat alegerile prezidențiale din 2019 din Ucraina cu o victorie zdrobitoare. Mandatul său ar fi trebuit să se încheie în mai anul trecut, dar el a rămas în funcție deoarece Ucraina se află în prezent sub legea marțială după ce Rusia a lansat o invazie neprovocată la scară largă în februarie 2022. Legea marțială interzice organizarea de alegeri.

„Ucraina „neutră””: Nebenzya a mai spus că Ucraina ar trebui să fie un „stat demilitarizat, neutru, care să nu facă parte din niciun bloc sau alianță”. Ucraina a insistat mult timp să adere la NATO în viitor, iar alianța de apărare a declarat că ușa este deschisă oricărei țări care dorește să adere, atât timp cât îndeplinește criteriile de admitere.

„UE și Marea Britanie, excluse de la discuții”: Nebenzya a mai spus că Uniunea Europeană și Regatul Unit sunt „absolut infidele” cuvântului lor și nu pot acționa ca mediatori sau să facă parte din orice acord privind Ucraina. El a adăugat că UE și Marea Britanie sunt „incapabile” să ajungă la un acord cu Rusia deoarece sunt orbite de „rusofobia primitivă”.

Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, a vorbit, în conferința de presă de la Riad, la finalul negocierilor cu Marco Rubio și delegația SUA, despre declarațiile făcute de Călin Georgescu referitoare la revendicarea de către România a unor teritorii din Ucraina. Lavrov a ridicat declarațiile lui Georgescu la rang de poziție oficială a României, deși acesta nu este reprezentant oficial al României, iar Ministerul Afacerilor de la București a reiterat sprijinul țării noastre pentru integritatea și suveranitatea Ucrainei.

”Sunt declarațiile făcute de de o serie de țări din UE despre dorința de a fi la masa negocierilor, nu au fost astăzi în Riad, şi sunt declarații ale lor despre drepturile istorice asupra pământurilor ucrainene. (…) Nu știu… Există astfel de discuţii, și politicieni din România au vorbit despre asta în ultima perioadă. Nu pot să ghicesc ce vor”, a spus Serghei Lavrov la conferința de presă, potrivit antena3.ro.

Întrebarea la care a dat acest răspuns Lavrov a venit de la TASS, agenția de presă a Kremlinului, care apoi a titrat, pe canalul său de Telegram: ”România și alte câteva țări UE discută despre pretenții teritoriale în Ucraina”.

Lavrov a reluat, de la înălțimea funcției sale, declarațiile făcute săptămâna trecută de Serghei Narîșkin, șeful spionilor ruși și președintele Societății Istorice Ruse, care l-a promovat pe candidatul Călin Georgescu la o reuniune de la Moscova în care a vorbit despre împărțirea Ucrainei cu vecinii acesteia, inclusiv România și Polonia. Narîșkin s-a folosit de un interviu acordat de Georgescu pentru a justifica teza rușilor că vecinii Ucrainei sunt gata să rupă bucăți din teritoriul său și să o împartă cu Rusia.

„Ţara a fost adusă la o catastrofă, iar prăbușirea statalității Ucrainei se prefigurează inevitabil. În aceste condiții, peste tot, mai ales în Europa de Est, au existat judecăți potrivit cărora, din cauza iminentei prăbușiri a Ucrainei, pământurile sale vor fi date țărilor vecine. Colegii au pregătit o mică selecție de astfel de citate și aș dori să le pun într-un videoclip”, a spus Narîșkin la o masă rotundă intitulată „De la Harkov la Ujgorod: istoria conflictelor și compromisurilor teritoriale”, unde a proiectat un clip în care Călin Georgescu, la podcastul lui Ion Cristoiu, a spus că România are interes să revendice Bucovina și Basarabia de Sud.

Clipul proiectat de Narîșkin a început cu o declaraţie a lui Viktor Orban, în care spune că Ucraina este un teritoriu disputat de secole. Apoi este redat un citat al liderului Partidului Maghiar „Patria Noastră”, care spunea că dacă Ucraina îşi pierde statalitatea în urma războiului, va revendica Transcarpatia. În materialul video a mai apărut şi Igor Dodon, fostul preşedinte al Moldovei, precum şi liderul Partidului Renaşterii din Bulgaria care este citat de Societatea Istorică Rusă revendicând Basarabia de Sud.

Ucraina a reacționat vehement după aceste declarații, iar MAE de la București a transmis un mesaj clar de susținere a integrității teritoriale a țării vecine: „Ministerul Afacerilor Externe reiterează cu fermitate poziția fermă în sprijinul suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional.

Această poziție este clară și înrădăcinată în dreptul internațional, interesul național și o politică externă de lungă durată bazată pe valori”.