Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale, elaborat de Cancelaria Prim-Ministrului în 2025 pe baza datelor din 2024, conține o bombă demografică pe care statul pare să o ignore. Între 50% și 60% din angajații actuali ai instituțiilor publice vor atinge vârsta pensionării în următorii 15 ani. Pentru companiile de stat, situația este și mai gravă: cea mai numeroasă categorie de angajați se află în grupa 55-59 de ani, iar peste 55% din personalul actual va ieși la pensie în același interval.
Aproximativ 55% din angajații instituțiilor publice se află în grupa de vârstă 45-59 de ani. Aceasta nu este o distribuție sănătoasă a forței de muncă. Aceasta este o piramidă inversată—o structură în care generația de lucru este concentrată în vârsta de pensionare, iar generațiile mai tinere sunt subreprezentate. Raportul oficial recunoaște că „îmbătrânirea personalului poate reprezenta o oportunitate pentru reducerea graduală a dimensiunii aparatului administrativ, în paralel cu reforme de simplificare, digitalizare și automatizare a proceselor interne și a serviciilor publice.” Cu alte cuvinte: statul speră că va putea folosi pensionările masive pentru a reduce birocratia. O speranță frumoasă, dar care ignoră o realitate dură.
Strategia implicită a statului este să nu înlocuiască automat toți angajații care ies la pensie. În loc de asta, statul ar putea:
Reorganiza instituțiile
Comasa structuri
Digitaliza fluxurile administrative
Elimina activitățile repetitive care pot fi automatizate
Sună bine pe hârtie. Dar în realitate, aceasta înseamnă că serviciile publice vor fi furnizate cu mai puțini oameni, mai puțin experimentați, și cu sisteme care nu sunt pregătite pentru tranziție.
Raportul avertizează că „valul de pensionari poate crea și vulnerabilități. În anumite domenii, plecările masive pot duce la pierderea unor competențe greu de înlocuit.” Aceasta este un eufemism pentru: România va pierde decenii de experiență administrativă, și nu are oameni pregătiți să o înlocuiască. Autorii raportului vorbesc despre „nevoia de reconversie profesională și de pregătire a noilor generații pentru domeniile în care statul va avea deficit de personal.” Dar aceasta nu este o strategie, este o dorință.
Cheltuielile de personal din administrația publică au ajuns în 2024 la peste 164 de miliarde lei, echivalentul a 9,3% din PIB. Aceasta este o povară enormă pe bugetul statului. Dar iată ironia: dacă statul nu înlocuiește pensionarii, serviciile publice se vor deteriora. Dacă le înlocuiește, cheltuielile vor rămâne la același nivel, sau vor crește. Statul este într-o capcană a propriei sale creații. Raportul este o radiografie sinceră a unei administrații în criză. Dar sinceritatea nu este suficientă. Raportul recunoaște problema, dar nu oferă soluții concrete. Vorbește despre „oportunități” și „reforme”, dar nu spune cum vor fi implementate, cine va fi responsabil, și care sunt termenele. În următorii 15 ani, România va pierde o generație de bugetari. Unii vor fi înlocuiți. Alții nu. Serviciile publice vor suferi. Și statul va fi mai slab, mai lent, mai ineficient.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google