Bolojan lasă în urmă o administrație praf și pulbere, axată pe distrugerea cetățeanului: Cernavodă și Vulturu din Constanța, „campioane naționale” la pus „cu biciul” pe impozitarea proprietății

Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale, elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, dezvăluie o imagine surprinzătoare a administrației locale din România: unele comune mici generează venituri de peste 10.000 de lei pe locuitor, în timp ce localități cu mii de oameni abia ajung la câteva sute de lei pe cap de locuitor.

Constanța ocupă o poziție remarcabilă în această analiză, cu două comune care se evidențiază prin capacitatea lor fiscală excepțională: Cernavodă și Vulturu.

Cernavodă, din județul Constanța, a ajuns la 6.415 lei pe locuitor din impozite pe proprietate, cea mai ridicată valoare menționată în raport. Această performanță reflectă o bază economică puternică și o capacitate fiscală deosebită, susținută probabil de activitățile industriale și energetice din zonă. Vulturu, de asemenea din județul Constanța, se plasează pe locul doi cu 5.079 lei pe locuitor din impozite pe proprietate. Pentru o comună mică, aceasta este o performanță remarcabilă, care o situează în elita localităților cu capacitate fiscală ridicată.

Pentru a înțelege semnificația acestor cifre, Predeal din Brașov (o localitate turistică de anvergură națională) ajunge la 2.309 lei pe locuitor. Cernavodă și Vulturu depășesc semnificativ aceste referințe. La polul opus, Bărbulești din Ialomița a colectat doar 70 lei pe locuitor, iar Slobozia Bradului din Vrancea 73 lei pe locuitor.

Raportul arată că veniturile mari pe locuitor în comune mici pot avea mai multe explicații. În unele cazuri, localitatea are o bază economică puternică raportată la populație, ceea ce poate însemna parcuri industriale, activități energetice, concesiuni, active turistice, porturi, terenuri valoroase sau operatori economici importanți. În alte cazuri, valoarea ridicată pe cap de locuitor apare pentru că populația rezidentă este mică, iar câteva surse importante de venit ridică puternic media locală.

Diferențele sunt importante pentru că veniturile locale proprii dau administrațiilor libertate de decizie. O primărie care generează venituri importante în comunitate poate planifica investiții, poate susține servicii publice și poate cofinanța proiecte europene sau guvernamentale. În schimb, o localitate care generează foarte puține venituri locale depinde de sume defalcate, subvenții și programe naționale. Această dependență limitează autonomia administrativă și capacitatea de planificare pe termen lung. La nivel național, ponderea veniturilor asupra cărora administrația locală are libertate de alocare este sub 50%, ceea ce înseamnă că multe administrații locale funcționează cu un spațiu bugetar limitat și cu o dependență ridicată de deciziile de la centru.