Ne-am distrus și acvacultura: Producția internă acoperă abia 13% din consum – Importăm sute de mii de tone de pește, deși toată țara e „scăldată” de ape

România merge în direcția opusă tendinței mondiale într-un sector care, în trecut, a avut o greutate majoră în economia alimentară a țării. Dacă la nivel global producția de pește și fructe de mare a crescut spectaculos în ultimele decenii, susținută în principal de dezvoltarea acvaculturii, în România atât peștele crescut în ferme, cât și capturile din pescuit au intrat pe o pantă descendentă, potrivit unei analize realizate de Our World in Data. În perioada comunistă, sub sloganul „nicio masă fără pește”, România se afla printre marii producători ai domeniului, însă astăzi nu doar că nu a reușit să țină pasul cu evoluțiile internaționale, ci a regresat puternic, potrivit unei informații transmise de Mediafax.

La scară globală, creșterea cererii pentru produse din pește și fructe de mare a pus o presiune tot mai mare asupra stocurilor de pește sălbatic. În acest context, extinderea acvaculturii — adică a creșterii peștilor în medii controlate — a contribuit la reducerea presiunii asupra resurselor naturale. Astăzi, producția provenită din acvacultură a depășit capturile de pește din mediul natural. Analiza arată că, în ultimii 50 de ani, populația globului s-a dublat, consumul mediu pe cap de locuitor s-a dublat la rândul său, iar producția mondială de pește și fructe de mare a ajuns să fie de patru ori mai mare decât în urmă cu o jumătate de secol. În anii 1960, acvacultura era încă o activitate de nișă, cu o producție de doar câteva milioane de tone pe an. Accelerarea puternică a venit spre finalul anilor 1980, astfel că în 1990 producția ajunsese deja la 17 milioane de tone. În prezent, la nivel mondial, prin acvacultură se obțin peste 100 de milioane de tone de pește.

Datele pentru 2023, ultimul an pentru care există statistici disponibile, arată că producția mondială de pește capturat din mări și oceane a fost de 88 de milioane de tone. Cea mai mare parte a acestei cantități a provenit din Asia de Est și regiunea Pacificului, cu 36 de milioane de tone. În paralel, producția din acvacultură a urcat la 127 de milioane de tone, față de doar 2 milioane de tone în anii 1960. În schimb, capturile de pește sălbatic nu au mai înregistrat creșteri de la începutul anilor 1990. În România, însă, evoluția a fost exact inversă. În anii 1960, producția de pește din acvacultură era de 13.700 de tone, iar în 2023 a ajuns la doar 11.200 de tone. Mai mult, în perioada comunistă și chiar în primii ani ai deceniului 1990, România depășea pragul de 50.000 de tone de pește provenit din acvacultură. În ultimele trei decenii, însă, sectorul a intrat într-un declin constant. Producția a coborât până la 8.000 de tone în 2014, a avut o revenire temporară la aproximativ 13.000 de tone în anii 2015–2016, după care a scăzut din nou, până la 11.200 de tone.

O traiectorie asemănătoare a avut și pescuitul. Dacă în 1960 România înregistra o producție de aproximativ 24.300 de tone, în 2023 nivelul a ajuns la numai 6.613 tone. La sfârșitul anilor 1990, capturile depășeau 200.000 de tone, în principal din Marea Neagră, însă între timp o parte a flotei a fost vândută sau scoasă din uz, au fost introduse reguli noi, legislația s-a modificat, iar activitatea a devenit din ce în ce mai puțin atractivă. Pe fondul acestui recul, România importă în prezent peste 100.000 de tone de pește și produse din pește, de zece ori mai mult decât exportă, în timp ce producția internă acoperă doar 13% din consum. Potrivit datelor INS, în ultimii ani consumul total de pește al românilor s-a menținut relativ stabil, la 6,4–6,5 kilograme pe cap de locuitor pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 122.000 de tone anual.

După orez, unde gradul de autoaprovizionare este de numai 8%, peștele și produsele din pește reprezintă categoria agroalimentară de bază cu al doilea cel mai redus nivel de acoperire din producția locală. În același timp, importurile de pește și preparate din pește se apropie de 500 de milioane de euro. În acest context, autoritățile încearcă să relanseze sectorul. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat planuri pentru dezvoltarea acvaculturii românești și a semnat un memorandum de înțelegere care vizează exportul către China al mai multor produse agroalimentare, inclusiv din acest sector.