Mobilizare militară europeană, pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz: Franța a scos portavioanele, Italia și Spania trimit câte o fregată. Macron: „Când Cipru este atacat, Europa este atacată. Suntem pe cale de a pune în aplicare o misiune pur defensivă”

O mișcare militară europeană capătă contur în Orientul Mijlociu, după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat trimiterea unei misiuni internaționale armate în zona Strâmtorii Ormuz. Obiectivul declarat este unul defensiv: redeschiderea rutei maritime vitale pentru transportul de petrol și gaze, într-un context tensionat generat de conflictul recent dintre Israel și Iran, informează Agence France-Presse.

În timpul unei vizite fulger în Cipru, Macron a ajuns la aeroportul militar din Paphos, lovit de o dronă la scurt timp după începerea ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului, pe 28 februarie. Președintele francez i-a transmis omologului cipriot, Nikos Christodoulides, sprijinul Franței: „Când Cipru este atacat, Europa este cea atacată”, a declarat Macron, adăugând: „Nu vom accepta ca nici măcar o bucățică din teritoriul european, cum ar fi Cipru, să fie expusă pericolului”. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a fost prezent la conferința de presă, alături de liderul francez, subliniind gravitatea situației.

Macron a insistat că acțiunile Franței sunt „strict defensive, departe de orice angajament militar direct”, dar prezența franceză în zonă este deja vizibilă: Franța, Italia și Spania au trimis fiecare câte o fregată. După Cipru, Macron s-a deplasat la portavionul francez Charles de Gaulle, redirecționat către estul Mediteranei la ordinul său, în largul insulei Creta. Portavionul se află în centrul unui dispozitiv naval francez important, ce urmează să fie consolidat.

„Dispozitivul va include opt fregate și două portelicoptere amfibii într-o zonă vastă care cuprinde estul Mediteranei, Marea Roșie și Strâmtoarea Ormuz”, a explicat președintele francez, indicând amploarea operațiunii.

Emmanuel Macron a anunțat și contribuția Franței pe termen lung la operațiunea Aspides, lansată în 2024 de Uniunea Europeană și coordonată de Grecia. Două fregate franceze se vor alătura misiunii, care urmărește protejarea navelor în Marea Roșie, și vor consolida astfel prezența europeană în regiune. Premierul grec Mitsotakis a făcut apel la statele europene să întărească operațiunea cu mijloace navale suplimentare, iar liderii Uniunii Europene, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, au declarat că UE este pregătită să adapteze și să consolideze misiunile de protecție maritimă. Noua misiune internațională va avea rolul de a escorta navele comerciale și petroliere odată ce intensitatea conflictului va scădea.

„Suntem pe cale de a pune în aplicare o misiune pur defensivă, strict de însoțire, pentru a permite redeschiderea treptată a Strâmtorii Ormuz”, a precizat Macron. El a subliniat că ruta este esențială atât pentru comerțul internațional, cât și pentru transportul gazelor și petrolului din regiune. Președintele francez a menționat că discuțiile privind misiunea includ și parteneri non-europeni, precum India, afectată de criza energetică.

Franța, deținătoare a președinției Grupului celor Șapte în acest an, pregătește o reuniune a miniștrilor energiei pentru a analiza opțiuni strategice, inclusiv utilizarea rezervelor de energie, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Totodată, Emmanuel Macron a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a cerut grupării Hezbollah să înceteze atacurile din Liban. „Israelul trebuie să oprească operațiunile militare și atacurile asupra Libanului cât mai curând posibil pentru a permite restabilirea suveranității și integrității teritoriale”, a afirmat președintele francez.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, aflat la bordul portavionului Charles‑de‑Gaulle, desfășurat în Marea Mediterană în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu, a afirmat că prezența militară franceză în regiune are un scop strict defensiv. Liderul francez a invocat ca proiporitate protejarea celor peste 400.000 de cetățeni francezi aflați în statele din Golf. Președintele a explicat că nava-amiral a marinei franceze are trei misiuni principale:

– protejarea cetățenilor francezi, inclusiv în eventualitatea unor operațiuni de evacuare;

– sprijinirea aliaților și partenerilor regionali;

– coordonarea unei manevre defensive mai ample, menită să asigure securitatea maritimă și fluxul de petrol și gaze.

„Nu participăm la un conflict în curs, dar operăm în acest cadru”, a declarat Macron, insistând asupra rolului Franței ca „putere de echilibru și pace” în Europa și în Mediterana, potrivit BFM TV. Liderul francez a mai afirmat că prezența portavionului demonstrează capacitatea Parisului de a organiza și coordona acțiuni comune cu alte state europene, un efort care va continua „în zilele, săptămânile și poate lunile următoare”.

Franța, lovită în plin de criza carburanților. Guvernul Lecornu lansează controale fără precedent

Creșterea bruscă a prețurilor la carburanți lovește puternic Franța, exact în perioada în care agricultorii se pregătesc pentru lucrările de primăvară. În fața valului de scumpiri, autoritățile au declanșat un plan de control fără precedent în stațiile de alimentare, pentru a verifica dacă majorările sunt justificate sau reprezintă simple manevre speculative menite să profite de contextul internațional tensionat.

Începând de luni, inspectorii pentru protecția consumatorilor efectuează 500 de verificări în benzinării, echivalentul unui semestru întreg de controale obișnuite. Scopul este identificarea rapidă a eventualelor abuzuri și sancționarea stațiilor care profită de volatilitatea pieței pentru a crește artificial prețurile, potrivit Le Monde.

Datele oficiale arată o creștere de aproximativ 10 cenți pentru benzina SP95-E10, cel mai utilizat tip de carburant în Franța, înainte chiar de declanșarea conflictului. Motorina a înregistrat o majorare și mai abruptă, depășind pragul de 1,98 euro pe litru. Aceste evoluții au alimentat nemulțumirea publică și presiunea politică asupra guvernului. Partidele de opoziție solicită scăderea TVA și a accizelor pentru a tempera scumpirile, însă executivul consideră că o astfel de măsură ar crea un deficit bugetar de miliarde de euro. În schimb, autoritățile preferă să intensifice controalele și să publice numele companiilor care practică prețuri nejustificate.

Executivul mizează pe transparență și pe politica de „name and shame” pentru a descuraja abuzurile. Prin acest plan, guvernul francez încearcă să stabilizeze piața carburanților și să protejeze consumatorii într-o perioadă marcată de incertitudine economică și tensiuni internaționale.

Iranul avertizează petrolierele

Petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz ”trebuie să fie foarte atente”, a avertizat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, citat de CNBC.

Oficialul iranian a apărat totodată atacurile Iranului asupra statelor din Golf, declarând pentru CNBC că lovirea ”bazelor şi activelor militare” ale Statelor Unite din regiune este ”legitimă conform dreptului internaţional”, notează news.ro. Preţurile petrolului au crescut puternic după ce Strâmtoarea Ormuz a fost practic închisă în urma escaladării tensiunilor din regiune.

”Atât timp cât situaţia este nesigură, cred că toate petrolierele şi orice navigaţie maritimă trebuie să fie foarte atente”, a declarat Baghaei, care conduce şi Centrul pentru Diplomaţie Publică din cadrul Ministerului iranian de Externe. El a mai spus că Iranul va lupta împotriva Statelor Unite şi Israelului ”atât timp cât va fi nevoie” şi că ţara se pregăteşte pentru orice scenariu posibil, inclusiv pentru o eventuală invazie terestră.

Baghaei a afirmat că Iranul se va uni în jurul noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, ales în weekend pentru a-i succeda tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în prima zi a războiului dintre Statele Unite, Israel şi Iran. ”Instituţiile statului, populaţia şi autorităţile au arătat că se vor uni în jurul noii conduceri”, a declarat el.

Oficialul iranian a respins, de asemenea, sugestia preşedintelui american Donald Trump potrivit căreia Statele Unite ar trebui să aibă un rol în alegerea liderului Iranului. ”Cred că este un principiu de bază al dreptului internaţional şi al civilizaţiei ca fiecare naţiune să decidă pentru sine, fără intervenţia străinilor”, a spus Baghaei. ”Este dreptul absolut şi exclusiv al iranienilor să decidă despre conducerea lor şi despre sistemul lor politic, iar pentru orice politician sau persoană din afara Iranului este absolut ilegal să spună cine ar trebui să conducă Iranul.”

Întrebat de ce Iranul a vizat state din Golf, inclusiv prin atacuri asupra unor instalaţii de desalinizare din Bahrain, rafinării de petrol din Arabia Saudită şi infrastructură civilă din Emiratele Arabe Unite, Baghaei a declarat că Teheranul ”îşi apără doar ţara împotriva agresorilor”. ”Ceea ce facem împotriva bazelor şi activelor militare ale agresorilor, ale Statelor Unite din regiune, este legitim conform dreptului internaţional. Ne apărăm în baza articolului 51 din Carta ONU. Toate bazele, instalaţiile şi activele militare care sunt folosite în orice mod pentru a sprijini agresorii sunt considerate ţinte legitime”, a spus el.