Mitroi (CJ Constanța) își continuă politica de „luat terenuri cu japca”: Menține intenționat loturile din Poiana în stadiu de degradare, ca să le ia la prețuri de nimic

Un nod rutier de o importanță strategică majoră rămâne inexplicabil blocat, în timp ce pe margine se conturează o miză de zeci de milioane de euro. Satul Poiana continuă să fie izolat de autostrada A4 de o porțiune nevralgică de doar trei kilometri, abandonată deliberat într-o stare catastrofală. Tensiunile nepublice dintre administrațiile locale din jur și conducerea județeană au atins punctul culminant, în timp ce localnicii și edilii din zonă arată cu degetul spre președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, acuzat de o strategie speculativă bazată pe acapararea terenurilor la prețuri derizorii.

Puzzle-ul administrativ scoate la iveală o discrepanță flagrantă în derularea investițiilor. În timp ce Primăria Ovidiu și-a făcut datoria și a asfaltat tronsonul de un kilometru și jumătate ce traversează satul Poiana, restul rutei aflate sub jurisdicția Consiliului Județean a fost complet ignorat. Situația este de-a dreptul absurdă în condițiile în care chiar în această zonă urmează să se conecteze viitorul Bulevard Madrid, proiectat de Primăria Constanța pentru a debloca traficul din nordul municipiului și a crea o legătură directă cu autostrada, într-o perimetru unde sunt prevăzute investiții majore și amenajarea unui parc urbanistic. Manevra lui Mitroi cunoscută și deschis discutată la nivelul primăriilor din zonă, respectiv Ovidiu, Poarta Albă și Constanța. Deși toți edilii implicați aparțin aceleiași formațiuni politice ca președintele Consiliului Județean, nemulțumirea din teren este uriașă. În culise se vorbește tot mai răspicat despre faptul că Florin Mitroi blochează premeditat legătura rutieră directă și refuză să asfalteze porțiunea de drum pentru a menține artificial valoarea imobiliară din zonă la cote foarte scăzute.

Afacerea din spatele celor trei kilometri de calvar rutier de la marginea satului Poiana depășește granițele unei simple indolențe administrative și intră direct în sfera unui potențial schemă de speculă imobiliară organizată. Blocarea sistematică a conexiunii dintre vatra satului, nodul strategic al autostrăzii A4 și proiectul Bulevardului Madrid nu mai este văzută ca o problemă tehnică, ci ca o operațiune deliberată de menținere artificială subevaluată a unui întreg areal imobiliar cu potențial uriaș. Asfaltul turnat de Primăria Ovidiu pe tronsonul de un kilometru și jumătate se oprește brusc exact acolo unde începe jurisdicția Consiliului Județean Constanța. Din acel punct, infrastructura devine un câmp minat de gropi și praf, o variantă ocolitoare ce arată mai degrabă ca un decor post-apocaliptic decât ca o arteră de conexiune la o autostradă europeană. Discrepanța dintre eficiența locală și abandonul județean trădează un plan bine calculat: sufocarea rutei pentru a paraliza dezvoltarea zonei. Sursele TOMIS NEWS din PNL Constanța indică direct sursa acestui blocaj. Președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, folosește pârghiile instituționale pentru a îngheța investițiile rutiere, aplicând o politică de achiziționare masivă a terenurilor la prețuri derizorii. Mecanismul este extrem de simplu și eficient: fără acces la autostradă și fără infrastructură funcțională, proprietarii locali sunt presați de lipsa de perspective să vândă pe nimic. Odată ce terenurile cheie schimbă proprietarul, conectarea la A4 și extinderea Bulevardului Madrid vor debloca instant valoarea zonei, generând profituri uriașe din pixul administrativ.

Această stare de fapt ridică semne de întrebare grave privind posibile fapte de abuz în serviciu, trafic de influență și conflict de interese în forma sa cea mai cinică. Sabotarea dezvoltării unui proiect de interes public regional în scopul favorizării unor achiziții imobiliare la prețuri subestimate reprezintă un tipar tipic pentru Mitroi, de mai bine de un deceniu. Tăcerea suspectă a autorităților județene și refuzul de a debloca cei trei kilometri de drum transformă infrastructura Constanței într-o probă incontestabilă a modului în care banul public și interesul cetățenilor sunt subordonate intereselor de grup.