Forțarea înființării unei structuri paralele de pază la nivelul Consiliului Județean Constanța continuă pe o cale tot mai controversată, în ciuda scandalurilor administrative, a litigiilor din instanță și a semnalelor grave de alarmă trase de corpul de conducere al instituției vizate. Președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, a introdus pe ordinea de zi a ședinței extraordinare din data de 12 octombrie proiectul de hotărâre prin care se urmărește aprobarea componentei inițiale a Planului de selecție pentru desemnarea membrilor din cadrul Consiliului de Administrație al nou-înființatei Societăți Pază Județeană Constanța S.A. Inițiată chiar de președintele CJC, măsura confirmă intenția clară de a împinge mai departe funcționarea acestei entități pe acțiuni, ignorând faptul că județul deține deja o instituție publică pe deplin operațională, eficientă și profitabilă.
Dinamica creată la nivelul Consiliului Județean Constanța, prin suprapunerea noii societăți comerciale de pază peste direcția publică deja existentă, evocă un mecanism istoric clasic de duplicare și marginalizare instituțională, similar cu modul în care regimul nazist a manevrat structurile sale paramilitare. În Germania anilor ’20 și ’30, Batalioanele de Asalt, cunoscute sub numele de Sturmabteilung sau SA, au reprezentat prima structură organizată de forță a partidului, acumulând o influență considerabilă și un aparat extins de oameni pe teren. Cu toate acestea, din cauza apetitului SA pentru autonomie și a temerilor conducerii că această organizație inițială devenise prea greu de controlat direct sau prea ancorată în vechile ei revendicări, a fost alimentată și dezvoltată o a doua structură, Schutzstaffel sau SS. Inițial concepută ca o unitate mai restrânsă și strict loială centrului de putere, SS a funcționat ca o unealtă de dublare și ulterior de neutralizare a SA, culminând cu preluarea totală a controlului și trecerea în umbră a vechii organizații. Paralela cu situația actuală rezidă tocmai în această rețetă administrativă: atunci când o structură publică existentă beneficiază de autonomie, continuitate sau un cadru legal rigid care nu răspunde pe deplin comenzilor politice de moment, decidenții nu optează pentru reformarea ei transparentă, ci pentru inventarea unei entități paralele. Noua societate creată artificial este concepută să funcționeze ca un vehicul mai docil, croită pe arhitectura de interese a conducerii, având ca scop final preluarea resurselor, a contractelor și a atributelor primei structuri, lăsând instituția originală golită de conținut, izolată financiar și treptat scoasă din joc.
Miza acestei manevre administrative este demontată punct cu punct într-o sesizare oficială înregistrată la Camera de Conturi a Județului Constanța de către conducerea Direcției de Pază a Județului Constanța, prin directorul Mihai Angelescu. Documentul depus la organul suprem de control financiar ridică probleme majore de legalitate, oportunitate economică și gestionare a banului public, arătând cum crearea noii societăți pe acțiuni în baza Hotărârii CJC numărul 76 din 21 aprilie 2026 s-a făcut fără nicio analiză economico-financiară comparativă și fără nicio consultare prealabilă a structurii deja existente:
Contrastele dintre retorica oficială și realitatea din teren sunt izbitoare. În timp ce inițiatorii proiectului au invocat necesitatea eficientizării serviciilor și un presupus impediment legal al Direcției de Pază în a opera un dispecerat propriu, datele financiare reale arată o imagine complet diferită. Direcția de Pază a Județului Constanța este o instituție publică funcțională, dotată cu personal calificat, sisteme de monitorizare, mijloace auto și echipamente tehnice cumpărate din fonduri publice. Mai mult decât atât, în perioada ianuarie – mai 2026, această instituție a realizat venituri de peste 10,25 milioane de lei și a înregistrat un excedent financiar pozitiv de peste 381.000 de lei, acoperindu-și integral cheltuielile din surse proprii, fără a fi o povară pentru bugetul județean.
În ciuda acestor indicatori pozitivi, conducerea CJC a decis dublarea acestei structuri cu o societate pe acțiuni, un demers care atrage automat cheltuieli suplimentare semnificative. Înființarea societății Pază Județeană Constanța S.A. presupune constituirea unui capital social, remunerarea consiliilor de administrație și a conducerii executive, costuri administrative proprii, servicii de audit, consultanță juridică și cheltuieli de tranziție, resurse care se suprapun peste cele ale instituției existente. Un alt element devastator pentru bugetele publice vizat în sesizarea către Curtea de Conturi este impactul fiscal masiv generat de diferența de regim TVA. Ca instituție publică, Direcția de Pază livrează servicii scutite de TVA, pe când noua societate comercială pe acțiuni este plătitoare de taxă pe valoarea adăugată. Pentru beneficiarii din sectorul public care nu își pot deduce această taxă, transferul serviciilor de pază către noua firmă reprezintă o scumpire directă de 21% suportată tot din bani publici. Acest detaliu transformă întreaga afacere într-un transfer inutil de costuri de la o entitate publică la alta, fără vreun beneficiu real pentru cetățeni sau pentru calitatea serviciilor oferite.
Manevra de la vârful Consiliului Județean Constanța pare astfel marcată de un sabotaj instituțional premeditat, desfășurat pe fondul unor litigii deschise în contencios administrativ pentru anularea hotărârilor anterioare și al unor tensiuni juridice interne. Forțarea votului din 12 octombrie 2026 pentru numirea conducerii noii societăți demonstrează că administrația județeană grăbește punerea în aplicare a proiectului înainte ca organele de control și instanțele de judecată să se pronunțe definitiv. Rămâne de văzut dacă consilierii județeni vor valida această suprapunere costisitoare de structuri sau dacă verificările declanșate de Curtea de Conturi vor opri risipirea resurselor publice ale județului Constanța.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google