Ministerul Transporturilor, despre Bâstroe: „Accesul navelor românești, refuzat la solicitarea armatei ucrainene din motive de siguranță. Au spus că au fost incidente cu mine marine”

Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a vorbit despre noile evoluții în dosarul Bâstroe, marți, pe B1 TV și susține că accesul navelor românești la măsurătorile ce vor începe pe teritoriul ucrainean ar fi fost refuzate „din motive de siguranță”, la solicitarea armatei ucrainene. Măsurătorile vor fi efectuate cu o navă ucraineană, spune oficialul român.

„Urmează să se întâmple ceea ce am convenit, adică să măsurăm, împreună cu partea ucraineană, și restul de canal și braț, de Chilia, canal Bâstroe și încă câteva canale și brațe secundare din acea zonă, în total aproximativ 48 de kilometri, cu o navă ucrainenă, cu aparatură și instalații de măsurat similare cu cele românești, cu un soft identic cu cel folosit de navele românești care au măsurat până acum brațul Chilia”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Întrebat de ce nu măsurăm cu nave românești, el a adăugat: „Noi am solicitat să măsurăm, într-adevăr, cu nave românești, dar similar cum am abordat noi situația, în care am convenit să facem măsurătorile în comun, România-Ucraina, ei au avut experți pe fiecare navă românească care a efectuat aceste măsurători în albia comună și pe teritoriul ucrainean, și pe teritoriul românesc, acum se efectuează aceste măsurători pe teritoriul exclusiv ucrainean, care nu este graniță cu România, și e normal să folosim și echipamentele ucrainene. Măsurătorile se desfășoară în comun”.

Întrebat care a fost argumentul părții ucrainene pentru a refuza accesul navelor românești, Ionel Scrioșteanu a spus: „A fost o solicitare din partea armatei din motive de siguranță, pentru că noi încă de la început am solicitat ca partea de siguranță să fie asumată și garantată de armata ucraineană”.

„Poate tocmai pentru că e o navă cu pavilion românesc, adică sub pavilion o țară NATO, acesta a fost considerentul, să nu meargă acolo să nască vreun incident. Poate fi și asta o explicație”, a continuat Ionel Scrioșteanu.

„Explicația a fost că au fost câteva incidente pe Bâstroe cu câteva nave civile care au tranzitat acea zonă (…). Au fost câteva incidente, din explicațiile pe care le-au dat, pentru că noi nu am discutat direct cu Ministerul apărării, am discutat cu partea civilă, care a discutat cu Ministerul apărării, au fost câteva incidente în perioada trecută cu câteva mine marine”, mai susține oficialul român.

Întrebat când au apărut minele dacă ucrainenii au dragat până acum câteva săptămâni, Ionel Scrioșteanu a replicat: „Au dragat și v-am spus că au fost câteva incidente, așa ne-au comunicat”.

Canalul Bîstroe ar avea 12-14 m adâncime medie. Au început măsurătorile şi pe Braţul Chilia

Primele măsurători în partea ucraineană a Brațului Chilia arată că adâncimea canalului navigabil a crescut de la 6,5- 7 m la 8,99 m, fapt care a îngrijorat autoritățile române. Totuși, adâncimea medie a Canalului Bîstroe este de 12-14 m, fapt constatat chiar de Apele Române. Primele măsurători în partea ucraineană a Brațului Chilia arată că adâncimea canalului navigabil a crescut de la 6,5- 7 m la 8,99 m. Adâncimea medie a Canalului Bîstroe, de pildă, este de 12-14 m. Chiar Apele Române au găsit adâncimi de peste 12 m pe anumite segmente. Rezultatele primelor măsurători pe partea ucraineană a Brațului Chilia relevă faptul că vecinii noștri au adâncit navigabil cu 2 metri.

Trei ambarcațiuni ale Administrației Fluviale a „Dunării de Jos” au început măsurătorile pe Brațul Chilia, unde se presupune că s-au făcut lucrări de adâncire, contrar convențiilor internaționale, scrie newsweek.ro. Navele românești (Donaris 1,2 și 3) efectuează măsurători pe brațul Chilia (sectorul ucrainean). Brațul Chilia este braț comun pe frontieră româno-ucraineană. În urma lucrărilor de dragare ale părții ucrainene, adâncimea măsurată a coborât până la 8,99 metri. Adâncimea anterioară, declarată și asumată prin Blue Book în 2017, era de 6,5-7 metri.

Pentru măsurători pe Canalul Bîstroe (care se află în totalitate pe teritoriul Ucrainei), România nu a primit nici până acum acceptul părții ucrainene. Totuși, țara noastră deține date despre adâncimea unor secțiuni din Canalul Bîstroe, deoarece Institutul Național de Hidrologie și Gospodările a Apelor (INGHA) a efectuat deja măsurători.

„În perioada 21- 22 februarie 2023, Institutul Național de Hidrologie și Gospodările a Apelor (INGHA), împreună cu Stația Hidrologică Tulcea (ABA Dobrogea Litoral) au efectuat măsurători batimetrice pe sectorul cuprins între stația hidrometrică Chilia Veche (km 43, brațul Chilia) și brațul Stambulul Vechi (km 3)”, precizează documente intrate în posesia Newsweek România.

Sectorul analizat cuprinde bifurcațiile brațului Chilia, cu brațele Babina și Cernovca, care fac legătura cu interiorul Deltei Dunării, cât și cu brațele Deltei secundare Chilia, respectiv brațele Oceakov, Bîstroe și Vostocinoe de pe teritoriul Ucrainei.

„În urma analizei datelor, se observă că Brațul Chilia se caracterizează prin elemente hidromorfologice (adâncimea și lățimea albiei) ce variază destul de mult din amonte spre aval. Astfel, adâncimile se reduc de la 24 m în zona Chilia Veche, la 15, 5 m aval de ostrovul Maican. Acestea ajung la 9,3 m imediat aval de Brațul Oceakov. Mai departe adâncimile cresc până la 12,2 m amonte de Brațul Bîstroe. Aval de Bîstroe, ca urmare a debitelor reduse la jumătate și a vitezelor mici, este favorizat, în mod natural, fenomenul de aluvionare. Astfel, pe Brațul Chilia amonte de Brațul Musura a fost măsurată o adâncime de 9,5m.”

Apele Române au măsurat deja debitele pe brațele Chilia și Bîstroe, și nu au găsit „modificări semnificative”. „Nu au fost înregistrate modificări majore între măsurătorile din anul 2017 și cele din 2023”, iar „repartiția debitelor pe Brațul Chilia (aval Periprava) și brațele secundare Oceakov și Bîstroe poate fi încadrată ca o situație normală”, este concluzia documentelor consultate.

Pe de altă parte, un raport OSCE, scris de Dr. Nikolai Berlinski, de la Institutul de Biologie al Mărilor de Sud din cadrul Academiei Ucrainei, și care face referire la măsurători din 2004, punctează că „adâncimea naturală a Canalului Bîstroe este de 12-14 m, fiind suficient de adânc pentru navigație (8,5m)”.

România ar primit marți acordul autorităților ucrainene pentru a măsura adâncimea canalului Bîstroe, susțin surse Digi 24. Partea ucraineană și-ar fi dat acordul pentru ca România să facă măsurători pe 65 km, care includ și Canalul Bîstroe. Inițial, România a primit acord pentru a face măsurători doar pe 94 km pe brațul Chilia. Totodată, se vor face măsurători și pe canalele care deviază din Brațul Chilia pe partea ucraineană. De data aceasta vor fi folosite doar nave ucrainene. La bordul navelor vor fi atât experți ucraineni, cât și experți români.

Mâine se vor termina măsurătorile pe cei 94 km de pe Brațul Chilia pentru care țara noastră a primit acord inițial și tot mâine, în paralel, vor începe măsurătorile pe cei 65 km care includ și Canalul Bîstroe. Interpretarea rezultatelor va dura cel mult patru săptămâni. România și-a exprimat acordul ca la interpretarea rezultatelor să participe și partea ucraineană.