Marele proiect de transport de gaze Coridorul Vertical, ținut pe loc de România, din cauza taxelor de tranzit foarte mari
Coridorul Vertical, care ar trebui să fie finalizat în anul 2030, este o rută alternativă pentru transportul gazelor naturale din Grecia prin Bulgaria și România către Moldova și Ucraina și are susţinerea ferventă atât a UE, cât și a guvernului SUA, cu scopul final de a reduce rapid dependența de gazul rusesc și de a consolida securitatea energetică a regiunii. Totuși, proiectul este blocat din cauza faptului că România și Republica Moldova impun taxe de tranzit foarte mari, iar asta nu-i conferă sustenabilitate.
Costul necompetitiv de transport al gazelor naturale dinspre sud spre nord (începând din Grecia şi terminând în Ucraina) și investițiile mari necesare pentru demararea lucrărilor care vor accelera dezvoltarea Coridorului Vertical, constituie unele dintre obstacolele mari care blochează acest proiect.
Parte integrantă a Coridorului Vertical este axa Grecia – Bulgaria – România, după care puzzle-ul este completat de două ramificaţii, cea de vest (România, Ungaria, Slovacia) și cea de est (România, Moldova, Ucraina). La acestă iniţiativă participă operatorii de transport de gaze din cele șapte țări participante (inclusiv DESFA), compania Gastrade (operatorul și managerul terminalului de gaz lichefiat FSRU Alexandroupolis) și consorțiul ICGB, care administrează Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB).
Infrastructura de gaze existentă permite în acest moment, la un cost ridicat, tranzitul a 10 bcm (miliarde de metri cubi de gaz) din Grecia către Ucraina (ramificaţia spre est) și către Ungaria (ramificaţia spre vest). După ce se va trece de la teorie la practică, Coridorul Vertical ar putea ajunge în timp să transporte 20-25 de miliarde de metri cubi de gaz anual de la sud la nord. Deocamdată, Coridorul și-a pierdut busola din cauza României și Moldovei, şi anume din cauza taxelor (tarifelor) pe care cele două țări le solicită şi care cresc costurile de tranzit, făcând proiectul prohibitiv și nesustenabil.
În același timp, pe masa de discuţii a fost pusă și o creștere a capacității (care va facilita transportul de cantități mai mari către nord) prin conducta interconectoare Grecia-Bulgaria de la 3 bcm la 5 bcm.
În acest context, ICGB caută investitori (parteneri) pentru extinderea conductei. Scopul este de a asigura o finanțare sustenabilă pentru conductă și din acest motiv, ICGB participă la discuții cu potențiali parteneri.
Extinderea capacității conductei ar contribui în mod semnificativ la satisfacerea cererii în creștere pe piețele interne și la creșterea flexibilității în ceea ce privește sursele de aprovizionare, inclusiv GNL suplimentar de la terminalele grecești și cantități crescute din regiunea caspică, în special într-un context de instabilitate geopolitică mai largă.
Bulgaria și-a exprimat, de asemenea, intenția de a-și crește capacitatea de import de gaze naturale din Grecia cu 50%, începând cu ianuarie 2026. Această modificare crucială va crește capacitatea anuală la 8 miliarde de metri cubi.
Discuțiile s-au intensificat în ultimul timp, iar Comisia Europeană (care nu pare deosebit de dispusă să calce pe accelerator) și țările participante la proiect încearcă să găsească soluții sustenabile pentru a pune proiectul pe calea implementării până în 2030, într-un moment în care Europa se îndreaptă rapid către realizarea obiectivului strategic de a obţine independenţa de gazul rusesc până în 2027.
Dacă proiectul va fi demarat, Grecia are oportunitatea de a deveni un punct de referință energetic și un canal crucial pentru transportul gazelor naturale care vor ajunge în Ucraina și Slovacia (în principal prin terminalul GNL de la Alexandroupoli). Coridorul Vertical deschide noi piețe și noi perspective de creștere în jocul energetic complex cu implicații geostrategice mai largi.
Ultimele articole
