Lukoil a chemat în judecată ANRM și Romgaz. Ministerul Energiei: „Perimetrul Trident din Marea Neagră nu e treaba noastră”

Ministerul Energiei a transmis o poziție oficială cu privire la acțiunea în instanță deschisă de Lukoil împotriva Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) și împotriva Romgaz. Gigantul rus invocă cazul de forță majoră și solicită recunoașterea juridică a acestuia, acțiune înregistrată la tribunal în februarie 2026. Oficialii de la Ministerul Energiei, care dețin 70% din acțiunile Romgaz, au clarificat că Romgaz nu a primit nicio notificare oficială privind procesul. Aceasta este o poziție strategică de distanțare: ministerul susține că nu are responsabilitate directă în gestionarea contractului de concesiune, care cade sub jurisdicția ANRM.

Cadrul juridic este clar, potrivit declarației oficiale: contractul de concesiune este încheiat și gestionat de ANRM, instituția cu atribuții legale în administrarea resurselor minerale ale statului. Ministerul Energiei nu se află în administrarea acestui contract. Prin urmare, orice clarificare sau demers procedural trebuie transmis la ANRM, în conformitate cu legislația în vigoare. Romgaz, partenerul minoritar al Lukoil în perimetrul Trident din Marea Neagră, operează strict în baza documentelor și informărilor oficiale transmise prin canalele instituționale competente. Aceasta înseamnă că producătorul național de gaze nu ia inițiative proprii în disputa cu gigantul rus, ci urmează instrucțiunile autorităților.

Situația reflectă o complexitate juridică și politică semnificativă: pe de o parte, statul român (prin Ministerul Energiei) deține controlul majoritar al Romgaz; pe de altă parte, contractele de concesiune pentru exploatarea gazelor naturale sunt gestionate de o instituție separată, ANRM. Această separare administrativă permite ministerului să se delimiteze de responsabilități, transferând presiunea spre ANRM.

Retragerea Lukoil din proiectul Trident din Marea Neagră, în care deține peste 87% dintre acțiuni, subliniază vulnerabilitățile României în context geopolitic, chiar dacă pe termen scurt nu are efecte vizibile, sunt de părere experții în energie consultați de „Adevărul”. Amintim că, Lukoil Overseas Atash BV, subsidiară a grupului rus Lukoil și operator al perimetrului offshore Trident din Marea Neagră, a notificat oficial autoritățile române că se află într-o situație de forță majoră care blochează operațiunile de explorare a gazelor.Pe de altă parte, la 13 februarie, compania a dat în judecată Romgaz și Agenția de Resurse Minerale, obiectul procesului fiind „acţiune în constatare existență caz de forță majoră”, potrivit dosarului nr. 5263/3/2026, înregistrat la Tribunalul București, pentru care nu a fost încă stabilit primul termen de judecată.

Acțiunea inițiată de Lukoil survine deciziei autorităților române de a pune sub supraveghere toate activele companiei ruse din România, în scopul creării cadrului de control și prevenție necesar pentru protejarea intereselor statului român atât în sectorul de rafinare și distribuție, cât și în zona activelor offshore de gaze naturale, cu impact direct asupra securității energetice naționale. Perimetrul EX-30 Trident se află în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 km de țărm, iar în asociere Lukoil deține circa 88% (în unele raportări 87,8%), restul revenind Romgaz. În 2025, erau raportate pregătiri pentru forarea unei sonde de explorare, iar în spațiul public au fost vehiculate estimări de resurse de ordinul zecilor de miliarde de metri cubi, cu investiții semnificative în explorare.

Perimetrul Trident acoperă o suprafață de 1.006 km/p, cu adâncimi ale apei variind între 300 și 1.200 metri. Studiile seismice 3D au fost inițiate în 2012, iar forajele efectuate între 2014 și 2015 au confirmat existența unor rezerve semnificative de gaze naturale. Rezervele de gaz din Trident sunt estimate la peste 30 miliarde metri cubi şi ar putea fi cel de-al doilea mare depozit din zona economică exclusivă a României.

Lukoil are termen până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din străinătate, în condițiile în care tranzacțiile sunt condiționate de aprobări și mecanisme impuse de autoritățile americane. În acest context, Lukoil a anunțat recent un acord preliminar cu fondul american Carlyle pentru vânzarea diviziei care gestionează activele externe, însă procesul rămâne dependent de aprobări și concurat de alți potențiali cumpărători.

Experții în energie consultați de „Adevărul” au făcut o scurtă analiză a situației, explicând ce înseamnă pentru România retragerea rușilor de la Lukoil din perimetrul Trident, în condițiile în care dețin peste 87% dintre acțiuni, alături de Romgaz care deține puțin peste 12%:

„Ce înseamnă retragerea Lukoil din Trident (și de ce acum)? Trident este un perimetru offshore din Marea Neagră în care Lukoil a fost operator și acționar majoritar, iar Romgaz partener minoritar (în spațiul public a circulat structura ~87,8% / ~12,2%). Retragerea/ieșirea are legătură, în principal, cu contextul sancțiunilor și cu riscul ca activele/operarea să fie blocate sau afectate juridic, motiv pentru care statul a pregătit mecanisme de preluare/administrare sau transfer al participației”, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Silviu Gresoi. Întrebat ce ar putea urma, Gresoi a explicat că „din deciziile și proiectele discutate public, există câteva scenarii posibile: vânzarea participației către o entitate acceptată în contextul sancțiunilor; preluarea participației de către Romgaz/stat prin modificări legislative și/sau măsuri administrative, dacă nu apare un cumpărător eligibil; supraveghere extinsă asupra activelor Lukoil din România (inclusiv Trident), pentru controlul riscurilor de sancțiuni și stabilitate de piață”.

Lukoil explică de ce a dat statul român în judecată

Lukoil explică de ce a deschis o acțiune în instanță contra statului român. Conform companiei, a fost o pură coicidență că acțiunea a fost deschisă după ce statul român a pus activele companiei sub supraveghere.

Lukoil a transmis, miercuri, într-o declarație transmisă în exclusivitate la solicitarea Mediafax, poziția companiei vizate de sancțiuni americane privind acțiunea depusă la Tribunalul București, mediatizată zilele acestea doar pe baza informațiilor succinte publicate pe portalul instanțelor. Data înregistrării pe rolul Tribunalului București a acțiunii Lukoil în constatarea existenței unui caz de forță majoră coincide din întâmplare cu ziua ulterioară datei la care a fost adoptată Hotărârea de Guvern prin care statul român a instituit supravegherea extinsă asupra activelor sale, au precizat oficialii Lukoil, miercuri, ca răspuns la solicitarea transmisă grupului marți după-amiază.

Acestă acțiunea vizează perimetrul EX-30 Trident, aflat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 km de țărm, o concesiune în care Lukoil deține pachetul majoritar, de circa 88%, restul acțiunilor fiind deținute de producătorul național Romgaz, la care statul, prin Ministerul Energiei deține 70% din acțiuni. Iar un aspect relevant de context este că în octombrie expiră licența de explorare, conform informațiilor Mediafax. Mai exact, rușii de la Lukoil au deschis o acțiune în care pârâți sunt Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) și Romgaz, pentru a obține recunoașterea juridică a cazului de forță majoră, acțiunea fiind înregistrată la instanță pe 13 februarie, conform acțiunii ce poate fi văzută pe Portal.just.ro.

Coincidența face, susține Lukoil, că a fost înregistrată cu o zi după ce Executivul a adoptat proiectul de hotărâre de Guvern care prevede implementarea măsurii supravegherii extinse – după ce a reglementat cadrul de aplicare și în cazul sancțiunilor internaționale – în cazul activelor deținute de Lukoil în România. Proiectul fusese pus în transparență decizională cu o zi înainte de Ministerul Energiei și nu apăruse pe ordinea de zi a proiectelor care intrau pe ordinea de zi a Executivului, și care a și fost publicat pe 12 februarie seara în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare cu această dată, așa cum a relatat pe larg Mediafax. Din informațiile Mediafax, acțiunea fusese transmisă instanței pe adresa electronică în cursul zilei de 12 februarie, la or 17:18, cu câteva ore înainte să se afle că proiectul de hotărâre intrase în Guvern, a fost adoptată și a apărut în Monitorul Oficial.

„Vă mulțumim pentru oportunitatea de a ne exprima propria perspectivă asupra situației ce a captat atenția publicului, raportat la importanța strategică a explorării perimetrului Trident. Dorim ca, pe această cale, să infirmăm speculația potrivit căreia între acțiunea noastră în constatare și instituirea măsurii supravegherii extinse ar exista o corelație. Cele două măsuri au fost luate independent, din rațiuni diferite și având scopuri distincte. Mai mult, deși înregistrată ulterior pe rolul instanței competente, acțiunea noastră în constatarea a fost depusă anterior instituirii măsurii supravegherii extinse”, a transmis gigantul rus.

Potrivit Lukoil, pe când măsura supravegherii extinse este o impusă de autoritățile competente, având un rol de prevenție și monitorizare a respectării regimului sancțiunilor internaționale, acțiunea în constatare formulată de gup nu este, așa cum a fost greșit interpretat în presă, o acțiune contencioasă împotriva ANRM și Romgaz.

„Acțiunea în constatarea existenței cazului de forță majoră este un demers necontencios, formulat prin includerea ANRM, Romgaz și a contractorilor relevanți din motive de opozabilitate. Acțiunea noastră urmărește clarificarea unui aspect esențial în executarea contractelor cu partenerii contractori în executarea explorării în perimetrul Trident, urmărind extinderea termenelor contractuale întocmai pentru a putea facilita executarea corespunzătoare a Acordului petrolier, în condiții de deplină legalitate sub regimul Licențelor Generale emise de OFAC și OFSI”, a precizat Lukoil.

Cu această ocazie, Lukoil a transmis ferm că nu a dorit niciodată retragerea din sau renunțarea la proiectul Trident din Marea Neagră:

„Întrucât regimul sancțiunilor unilaterale ale statelor terțe care nu au aplicabilitate directă în România (în speță sancțiunile OFAC și OFSI) a fost neclar în perioada lor inițială, în lipsa Licențelor Generale și clarificărilor emise de aceste autorități, partenerii noștri contractuali cu ajutorul cărora se desfășura ultima etapă a explorării din perimetrul Trident au abordat o atitudine defensivă și preventivă, punându-ne în dificultate temporară. Urmărim astfel, prin acțiunea formulată, să clarificăm aspectele care au ridicat problemele de la finalul anului anterior, pentru a putea continua colaborările esențiale executării lucrărilor de explorare din perimetrul Trident”, se arată în răspunsul transmis.

Potrivit companiei, Lukoil depune toate demersurile necesare alinierii contractuale cu toate standardele regimurilor internaționale care produc efecte pe teritoriul României, în acord cu Licența Generală INT/2025/8031092 OFSI și Licența Generală 131B OFAC.

„Nu am dorit niciodată retragerea din sau renunțarea la proiect, așadar în acest context, nu considerăm relevantă ori utilă dezvoltării proiectului încheierea unui astfel de act adițional”, a subliniat grupul Lukoil. „Toate demersurile întreprinse de societatea noastră au fost și rămân subsumate interesului legitim al României de a asigura stabilitatea sectorului energetic, respectarea cadrului normativ aplicabil și protejarea intereselor economice naționale. În egală măsură, acționăm cu bună-credință pentru protejarea angajaților noștri și a familiilor acestora, pentru menținerea locurilor de muncă și pentru garantarea continuității operaționale în condiții de deplină conformitate legală. Orice inițiativă adoptată a avut la bază exclusiv considerente de legalitate, responsabilitate și prevenție, fără a urmări alt scop decât asigurarea unui cadru predictibil și stabil pentru desfășurarea activității”, a subliniat grupul.

Totodată Lukoil a confirmat continuarea discuțiilor cu americanii de la Carlyle pentru vânzarea activelor din Europa. De amintit că pe 28 februarie expiră ultima „păsuire” în cazul în care gigantul rus nu își vinde activele, iar data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.

„În prezent, sunt depuse toate eforturile necesare pentru finalizarea cu succes a procesului de vânzare a activelor grupului din Europa către Grupul Carlyle, într-un cadru transparent și conform tuturor standardelor de reglementare aplicabile. Toate demersurile întreprinse au ca obiectiv protejarea valorii activelor, a participațiilor în proiectele strategice aflate în derulare și a locurilor de muncă, asigurând totodată continuitatea operațională și stabilitatea pe termen lung a activităților desfășurate. Acționăm responsabil pentru a garanta o tranziție ordonată, în beneficiul angajaților, partenerilor contractuali și al mediului economic în ansamblu”, au declarat oficialii Lukoil în exclusivitate pentru Mediafax.