Lovitură de stat dejucată în Germania. Se dorea instalarea unui „prinț” al celui de-al „patrulea Reich”

Germania reține 25 de extremiști de extremă-dreapta care ar fi plănuit o lovitură de stat. Aproximativ 3.000 de ofițeri au efectuat percheziții în 130 de locații din 11 din cele 16 landuri germane împotriva adepților așa-numitei mișcări „Cetățenii Reichului”, informează Associated Press (AP). Suspecții plănuiau să ia cu asalt Bundestagul (parlamentul), a spus procuratura generală a Germaniei. „Potrivit anchetei efectuate în acest moment, există suspiciunea că unii membri ai organizației se pregăteau să pătrundă în Bundestagul german cu un mic grup armat”, a precizat departamentul. Puciștii au creat un „consiliu” asemănător guvernului, precum și o aripă militară. Rebelii au recrutat în mod activ susținători, inclusiv în forțele de securitate – armata și poliția.
Mii de polițiști au efectuat miercuri o serie de percheziții în mare parte din Germania împotriva unor presupuși extremiști de extremă-dreapta, care ar fi încercat să răstoarne statul prin forță. Procurorii federali au declarat că aproximativ 3.000 de ofițeri au efectuat percheziții în 130 de locuri din 11 din cele 16 landuri germane împotriva adepților așa-numitei mișcări „Cetățenii Reichului”. Unii membri ai acestei grupări resping Constituția postbelică a Germaniei și au cerut răsturnarea Guvernului.
Procurorii au declarat că 22 de cetățeni germani au fost reținuți sub suspiciunea de „apartenență la o organizație teroristă”. Alte trei persoane, inclusiv un cetățean rus, sunt suspectate că susțin organizația, au precizat aceștia. Un purtător de cuvânt al serviciului de contrainformaţii militare MAD a precizat că între suspecţi se numără şi un soldat, membru activ al Comandamentului forţelor speciale (KSK) al Bundeswehr, precum şi mai mulţi rezervişti. Casa militarului şi baraca sa din cadrul unităţii militare Graf Zeppelin, din landul Baden-Württemberg, au fost percheziţionate în cadrul raidurilor anunţate. Ministrul justiţiei, Marco Buschmann, a menţionat pe Twitter o „largă operaţiune antiteroristă”, sub „bănuiala că era prevăzut un atac armat împotriva organelor constituţionale”, relatează Agerpres.
Săptămânalul Der Spiegel a relatat că printre locațiile percheziționate se numără cazarma unității germane de forțe speciale KSK din orașul Calw, situat în sud-vestul țării. Unitatea a fost în trecut analizată cu atenție din cauza presupusei implicări de extremă dreapta a unor soldați. Procurorii federali au refuzat să confirme sau să infirme că a fost percheziționată cazarma. Pe lângă reținerile din Germania, procurorii au declarat că o persoană a fost reținută în orașul austriac Kitzbuehel și o alta în orașul italian Perugia.
Procurorii au declarat că suspecții lideri, identificați doar ca Heinrich XIII P. R. și Rüdiger v. P., sunt acuzați că anul trecut au fondat o „organizație teroristă cu scopul de a răsturna ordinea de stat existentă în Germania și de a o înlocui cu propria lor formă de stat, care era deja în curs de a fi fondată”.
Suspecții erau conștienți de faptul că scopul lor putea fi atins doar prin mijloace militare și cu forța, au declarat procurorii. Aceștia ar fi crezut într-un „conglomerat de teorii ale conspirației constând în narațiuni ale așa-numiților Cetățeni ai Reichului, precum și în ideologia QAnon”, potrivit unei declarații a procurorilor. Mișcarea QAnon a fost foarte prezentă în Statele Unite și promovează teoria conspirației. Mişcarea este alcătuită din mai multe grupuri mai mici, denumite „Confederaţia Reich-ului german” sau „Regatul Germaniei”, şi are circa 21.000 de adepţi, conform estimărilor serviciilor de informaţii.
Miercuri, 7 decembrie, 25 de persoane au fost reținute în Germania în cadrul unor raiduri majore ale poliției împotriva unor presupuși extremiști de dreapta. Un grup ar fi complotat să răstoarne guvernul german prin forță și ar fi plănuit să instaleze un prinț autoproclamat ca nou lider al țării. Raidurile au fost descrise de ministrul german al justiției, Marco Buschmann, ca fiind „o operațiune antiteroristă majoră”, iar acesta a scris pe Twitter că „există suspiciunea că a fost planificat un atac armat asupra organelor constituționale”.
Printre suspecți se numără un bărbat de 71 de ani, poreclit „Prințul Heinrich XIII”, despre care se crede că este liderul așa-numitei mișcări „Reichsbürger”. Porecla ar fi o referire la prințul Heinrich al XIII-lea, care a fost prinț Reuss de Greiz (un oraș din Germania) din 1800 până la moartea sa, la vârsta de 69 de ani, în 1817. Prințul este cunoscut mai ales pentru că a reconstruit Greiz după ce a fost devastat de un incendiu în 1802. El a ordonat ca orașul să fie reconstruit în stil neoclasic și și-a mutat reședința de la Oberes Schloss (Castelul de Sus) la Unteres Schloss (Castelul de Jos), pentru a fi mai mult în contact cu poporul său. La dizolvarea Sfântului Imperiu Roman, Henric al XIII-lea s-a alăturat Confederației Rinului și a fost membru al Confederației Germane. La Congresul de la Viena din 1814-15, a fost implicat într-o dispută teritorială cu Regatul Saxoniei – de la care a câștigat domeniul orașelor Altgommla și Kühdorf.
Ce este mișcarea Reichsbürger în Germania?
„Reichsbürger” în Germania este o mișcare de extremă dreapta. Se crede că este formată din indivizi și organizații mai mici, care resping Republica Federală Germania (actualul stat german), guvernul și autoritățile acesteia. Se spune că aceștia doresc ca țara să revină la starea de dinainte de război, Reich-ul german, care a existat înainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. „Reichsbürger” înseamnă „cetățeni ai Reichului” – în timp ce „reich” însuși se referă la un „regat” sau „imperiu”. France24 relatează că mișcarea cuprinde „teoreticieni ai conspirației, neonaziști și pasionați de arme“.
Potrivit DW, grupul – localizat în mare parte în statele Bavaria, Brandenburg și Mecklenburg-Pomerania de Vest – refuză să plătească impozite, deseori inițiază procese cu autoritățile locale și își declară propriile mici ‘teritorii naționale’ (cum ar fi ‘Statul Liber al Prusiei’) cu documente sau steaguri în acest sens. DW relatează, de asemenea, că membrii săi s-au numărat printre cei care au luat cu asalt clădirea Reichstag (Parlamentul) din Berlin în semn de protest față de restricțiile și orientările Covid-19 din 2021.
Reichsbürger a fost asociat cu o serie de atacuri violente, inclusiv împotriva ofițerilor de poliție. În 2016, un ofițer de poliție bavarez a fost împușcat și ucis, iar alte două persoane au fost rănite, de către un presupus membru al Reichsbürger – care a fost ulterior condamnat la închisoare pe viață pentru crimă.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google


