Ilie Bolojan a transmis sâmbătă, în cadrul Congresului PNL un apel clar la reformă internă. Acesta a subliniat nevoia de resetare profundă a partidului pentru a-și recăpăta relevanța în peisajul politic românesc. „PNL trebuie să-și recâștige atractivitatea în marile orașe și în rândul tinerilor. Trebuie să ne resetăm total, în special în ceea ce privește comunicarea și relația cu diaspora, care trebuie reconstruită prin încredere și coerență”, a declarat Bolojan.
Acesta a pledat pentru o deschidere reală către oameni noi și valoroși, capabili să contribuie la reconstrucția credibilității partidului. „Avem nevoie de oameni noi în PNL. Avem nevoie de competență și integritate.” Ilie Bolojan a indicat și direcțiile de acțiune prioritară pentru perioada următoare: reducerea risipei din aparatul administrativ și corectarea nedreptăților din guvernare. „Voi avea ca țintă prioritară reducerea risipei și voi face tot ce este posibil pentru eliminarea nedreptăților.”
În opinia sa, PNL poate redeveni un partid relevant doar prin coerență între valorile asumate și acțiunile guvernamentale: „Trebuie să spunem adevărul, chiar dacă este incomod. Oamenii nu mai acceptă iluzii.” Bolojan a vorbit și despre valorile care trebuie să definească PNL în raport cu problemele societății. „Un partid se legitimează și prin adversarii pe care și-i definește. Noi ne opunem superficialității, promovării fără merit, funcțiilor obținute fără performanță și promisiunilor fără acoperire. Dacă aceștia vor fi adversarii noștri, vom ști cine suntem și ce avem de făcut.”
Discursul s-a încheiat cu un mesaj de încredere în viitorul partidului și al României. „Cred în PNL, cred în forța noastră și cred în România – o țară care merită respectată oriunde în lume. Dumnezeu să ne ajute!”, a spus Ilie Bolojan.
Congresul extraordinar al PNL l-a votat, sâmbătă, pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului, el fiind singurul candidat la șefia partidului. Cătălin Predoiu, Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu au fost aleși noii prim-vicepreședinți ai PNL.
”Partidul Național Liberal a organizat sâmbătă, 12 iulie 2025, Congresul Extraordinar, desfășurat la Palatul Parlamentului, în prezența a peste 1.000 de delegați din întreaga țară. Evenimentul a avut ca principal obiectiv alegerea noii echipe de conducere la nivel național. Pentru funcția de președinte al PNL a fost ales Ilie Bolojan, care a obținut 976 de voturi”, au transmis reprezentanții PNL printr-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, pentru cele patru poziții de prim-vicepreședinți, au fost înregistrați opt candidați, iar rezultatele votului au fost următoarele:
* Cătălin Predoiu – 800 voturi
* Adrian Veștea – 694 voturi
* Ciprian Ciucu – 584 voturi
* Nicoleta Pauliuc – 570 voturi
* Valeriu Iftime – 439 voturi
* Alin Tișe – 418 voturi
* Florin Roman – 364 voturi
* Mircea Minea – 94 voturi
„Pentru conducerea Curții de Arbitraj au candidat Costică Lupușoru, Daniel Buda și Ciprian Dobre, iar pentru președinția Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori candidatura a fost depusă de Virgil Guran. În urma votului, funcția de președinte al Curții de Arbitraj a PNL a fost câștigată de Ciprian Dobre, cu 501 voturi, iar funcția de președinte al Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori i-a revenit lui Virgil Guran, cu 968 de voturi. De asemenea, conform noului statut al PNL, secretarul general al partidului este propus de președintele partidului, care a anunțat la finalul congresului că propunerea lui este Dan Motreanu, acesta urmând să fie validat în prima ședință a Biroului Politic Național al partidului”, se mai arată în comunicat.
Ilie Bolojan a luat cuvântul la Congresul PNL, solicitând o dispensă de timp, fiind singurul candidat pentru șefia partidului. „Sunt singurul candidat într-un context special, pe care îl cunoașteți. Este important să vă spun și câteva lucruri personale, dar și în calitate de viitor președinte al PNL”, a declarat Bolojan.
Acesta a subliniat că asumarea conducerii Partidului Național Liberal este o onoare, dar și o mare responsabilitate, în raport cu rolul istoric al formațiunii în construcția României moderne. „Ținând seama de istoria partidului nostru și de ce a făcut el pentru construcția României moderne, e o poziție onorantă. Sunt gata să fac tot ce ține de mine ca PNL să fie similar cu modernizarea României”, a afirmat liderul liberal.
Liderul liberal a punctat că partidul se află la finalul unui ciclu istoric, început în 2014, odată cu aderarea la Partidul Popular European (PPE), și marcat de o serie de greșeli politice care au dus la rezultatele slabe din alegerile recente. „Suntem la sfârșitul unui ciclu. Din 2014 au trecut 10 ani de la aderarea noastră la PPE. Știm cum am încheiat alegerile – nu cu rezultatele dorite, din cauza erorilor acumulate în timp”, a spus Bolojan, cu un ton autoreflectiv. El a subliniat că PNL traversează un moment de cotitură după 1989 și a lansat o provocare internă: „Avem de ales între a ne complace într-o supraviețuire politică, pe care eu nu o susțin, sau a ne reinventa pentru a redeveni un motor de modernizare pentru România.”
Bolojan a fost direct în evaluarea problemelor interne ale partidului: „La centru mai este mult de făcut. Am uitat de valorile și principiile noastre, am neglijat electoratul tânăr, profesiile liberale, românii din diaspora. Am renunțat să mai fim un partid de viziune și ne-am limitat să fim un partid de structuri. Ne-am bazat pe primari, dar aceștia au nevoie de combustibil politic pentru a performa.”
A făcut apel la onestitate în asumarea acestor neajunsuri și a pledat pentru o resetare completă a partidului: „PNL trebuie să-și regândească total abordarea în privința comunicării și să reconstruiască încrederea diasporei.”
Ilie Bolojan a precizat că partidul are două obiective majore:
- O guvernare eficientă și echilibrată, care să răspundă pe termen scurt nevoilor țării și să creeze, pe termen mediu, condiții pentru dezvoltare;
- Reconstrucția dreptei democratice, cu PNL ca principal pol al acesteia.
„PNL este partidul dreptei democratice autentice, cu o vocație național-conservatoare democratică, prooccidentală și antiizolaționistă”, a punctat Bolojan.
„Avem de ales între supraviețuire politică și reinventare”
Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a susținut un discurs extins în deschiderea Congresului partidului, unde este singurul candidat pentru funcția de președinte. Într-un context pe care l-a numit „special”, Bolojan a solicitat o dispensă de timp pentru a-și putea prezenta viziunea, atât personală, cât și politică, asupra viitorului PNL.
„Sunt singurul candidat într-un context special, pe care îl cunoașteți. Este important să spun câteva lucruri personale, dar și să vorbesc din perspectiva viitorului președinte al Partidului Național Liberal. Ținând cont de istoria acestui partid și de contribuția sa la construcția României moderne, este o onoare, dar și o mare responsabilitate. Sunt gata să fac tot ce ține de mine pentru ca PNL să fie sinonim cu modernizarea României”, a declarat Bolojan.
Liderul liberal a punctat că partidul se află la finalul unui ciclu istoric, început în 2014, odată cu aderarea la Partidul Popular European (PPE), și marcat de o serie de greșeli politice care au dus la rezultatele slabe din alegerile recente. El a subliniat că PNL traversează un moment de cotitură după 1989 și a lansat o provocare internă: „Avem de ales între a ne complace într-o supraviețuire politică, pe care eu nu o susțin, sau a ne reinventa pentru a redeveni un motor de modernizare pentru România.”
Zece candidați care aspiră la cele patru funcții de prim-vicepreședinte în conducerea Partidului Național Liberal susțin discursuri. Fiecare candidat are la dispoziție maximum trei minute. Cei care își prezintă candidaturile sunt: Valeriu Iftime, Adrian Veștea, Florin Roman, Alin Tișe, Nicoleta Pauliuc, Ioan Popa, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Mircea Minea și Cătălin Predoiu.
La Congresul Partidului Național Liberal, Dan Motreanu a prezentat oficial noul document programatic al formațiunii, intitulat „Modernizare cu Rădăcini”, prima platformă doctrinară adoptată de PNL după o lungă perioadă de incertitudine ideologică. Documentul își propune să reafirme identitatea liberal-conservatoare a partidului, într-un moment în care, potrivit lui Motreanu, „cetățenii, votanții și chiar membrii de partid s-au întrebat ce mai reprezintă PNL”.
„Este un moment important. Astăzi, Partidul Național Liberal adoptă un document care exprimă curajul moderației, voința reformei și asumarea identității europene. Este rezultatul contribuțiilor venite din interiorul partidului – de la lideri, membri și oameni cu idei și viziune”, a declarat Dan Motreanu în deschiderea prezentării.
Documentul propune o sinteză între valorile liberalismului clasic – axate pe libertatea individuală și limitarea autorității statului – și principiile conservatorismului modern, care pun accent pe ordine, coeziune socială și respect față de tradiții.
„Libertatea nu este abstractă. Este ancorată în valori și rădăcini. Iar prima rădăcină este familia – instituție naturală care oferă stabilitate, repere morale și continuitate între generații”, a subliniat Motreanu, evocându-l pe I.G. Duca, care numea familia „prima școală a caracterului”.
PNL își reafirmă sprijinul pentru educația de inspirație liberal-conservatoare, care combină gândirea critică cu respectul față de adevăr și tradiție. „O națiune care nu respectă rolul familiei în educație este o națiune vulnerabilă”, a spus Motreanu, citând și din Spiru Haret, întemeietorul școlii moderne românești.
Totodată, documentul reafirmă separația stat-biserică, dar recunoaște rolul pozitiv al religiei în comunitate: „Biserica modelează caractere și vindecă suflete. Statul nu trebuie să cenzureze credința.”
Pe plan economic, PNL susține piața liberă și cota unică de impozitare, considerând că munca trebuie recompensată corect și că prosperitatea trebuie să fie construită onest, în beneficiul comun. „Fără libertate economică, democrația devine doar un decor”, a avertizat Motreanu.
Un alt punct central al documentului este opoziția față de radicalismele politice – atât de stânga, cât și de dreapta. „Stânga radicală riscă să anuleze meritul și efortul prin redistribuire excesivă. Dreapta extremă instrumentalizează identitatea națională și religia în scopuri excludente și antidemocratice. Noi ne opunem ambelor curente, nu prin radicalizare, ci prin echilibru și responsabilitate.”
PNL își reafirmă astfel poziția ca partid al moderației și al construcției europene, menționând că identitatea națională nu trebuie percepută ca o frână în calea integrării europene, ci ca o resursă a coeziunii.
Documentul subliniază că România are un viitor sigur doar într-o Uniune Europeană unită și într-un parteneriat solid cu SUA și NATO. „Pentru ca România să fie un actor relevant, politica europeană trebuie integrată ca dimensiune a guvernării interne, nu tratată doar ca relație diplomatică.”
„A fi liberal-conservator în Europa de azi înseamnă să modernizezi fără să rupi reperele morale și culturale, să digitalizezi fără să rupi legătura socială. Documentul nostru este răspunsul la nevoia de stabilitate și direcție într-o societate în continuă schimbare”, a încheiat Dan Motreanu.
Noua arhitectură de conducere PNL: 8 vicepreședinți regionali aleși și Statut revizuit
La Congresul Partidului Național Liberal (PNL), desfășurat sâmbătă, vicepreședinții regionali și membrii Biroului Executiv desemnați pe regiuni de dezvoltare au fost validați cu unanimitate de voturi. Noii lideri regionali sunt:
Nord-Est – Alexandru Muraru (PNL Iași)
Sud-Est – Alexandru Popa (PNL Brăila)
Sud-Muntenia – Toma Petcu (PNL Giurgiu)
Sud-Vest Oltenia – Gigel Știrbu (PNL Olt)
Vest – Gheorghe Falcă (PNL Arad)
Nord-Vest – Florin Birta (PNL Oradea)
Centru – Ion Dumitrel (PNL Alba)
București-Ilfov – Hubert Thuma (PNL Ilfov)
Tot în cadrul Congresului, modificările aduse Statutului PNL au fost adoptate cu o largă majoritate: un singur vot împotrivă și două abțineri.
Numărul funcţiilor de conducere va fi aproape înjumătăţit: vor fi 25 de funcţii, faţă de cele 40 existente în prezent. În afară de preşedinte, vor mai exista 4 prim-vicepreşedinţi, 8 vicepreşedinţi, 11 membri ai Biroului executiv, un secretar general şi un trezorier. Singura femeie care poate obţine o funcţie de conducere în PNL este Nicoleta Pauliuc, senator de Ilfov. Premierul Ilie Bolojan candidează singur pentru funcţia de preşedinte al PNL la Congresul de sâmbătă al partidului, unde sunt aşteptaţi peste 1.200 de liberali.
Bolojan a preluat şefia interimară a PNL la finalul lunii noiembrie, după primul tur al alegerilor prezidenţiale, când Nicolae Ciucă s-a clasat abia pe locul cinci în competiţia pentru Cotroceni, cu un scor de sub 9%. O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie, PNL a reuşit să mai crească câteva procente sub conducerea lui Ilie Bolojan, ajungând la 14%. Ulterior, Ilie Bolojan a fost ales preşedinte al Senatului, iar după demisia lui Klaus Iohannis a devenit preşedintele interimar al României. În urma victoriei lui Nicuşor Dan la alegerile prezidenţiale, Ilie Bolojan a fost desemnat prim-ministru, deşi liberalii sunt abia al treilea partid ca pondere parlamentară.
Mandatul lui Ilie Bolojan în fruntea partidului va coincide cu mandatul său în fruntea Guvernului. Potrivit acordului din coaliţia de guvernare, Ilie Bolojan va fi înlocuit de un premier PSD la finalul lunii aprilie 2027. Iar mandatul său de preşedinte al PNL se întinde pe o perioadă de doi ani, nu de patru ani, cum prevedea statutul PNL până acum. Aşadar, în vara anului 2027, liberalii vor trage linie şi vor decide dacă păstrează sau schimbă echipa de conducere în perspectiva alegerilor locale şi parlamentare din 2028.
Roman: „Din septembrie oamenii vor fi în stradă scoşi de sindicatele apropiate PSD”
Deputatul Florin Roman, candidat la funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL la congresul de sâmbătă, a afirmat că are două etaje casa liberalilor, iar la etaj stau şefii care se uită la cei mai amărâţi. Roman a explicat că ”amărâţii” sunt primarii care au dus cele mai grele bătălii ale partidului, aceştia stau la parter şi demisol şi acum li se spune că trebuie schimbate lucrurile.
”E cod roşu în politică. Din septembrie oamenii vor fi în stradă scoşi de sindicatele apropiate Partidului Social Democrat. Ei au început să mârâie, vor începe să muşte”, a avertizat el.
”Suntem chemaţi astăzi să punem un alt acoperiş, să nu ne plouă în casă. Unii au ajuns în acoperiş pe uşa din spate. Noi toţi cei care suntem aici, am luat-o de jos, de la firul ierbii, construind secţii de votare, conducând organizaţii, făcând ceea ce trebuie pentru Partidul Naţional Liberal. Casa noastră are două etaje. La etaj stau şefii, acolo e masa din sufragerie. Au view la mare, au view la munte şi se uită la cei mai amărâţi. La parter şi la demisol stau amărâţii, adică noi, adică cei 1146 de primari ai Partidului Naţional Liberal, care au dus cele mai grele bătălii, în special cei de la comune şi ni se spune acum, ”Ştiţi, trebuie să schimbăm lucrurile””, a declarat Florin Roman, sâmbătă, la Congresul PNL.
El a mai afirmat că este cod roşu în politică şi din septembrie oamenii vor fi scoşi în stradă de sindicate apropiate PSD-ului.
”E cod roşu în politică. Din septembrie oamenii vor fi în stradă scoşi de sindicatele apropiate Partidului Social Democrat. Ei au început să mârâie, vor începe să muşte. Vom avea nevoie de fiecare voce, de fiecare om ca să apărăm guvernul liberal. Astăzi de fapt este despre o alegere simplă. Punem vază cu flori în geam şi când ne sparg geamurile, ăia care se uită la ce-am muncit, fug? Sau avem oameni care n-au fugit nici din faţa lui Dragnea, nici din faţa lui Dăncilă când am dat jos guvernul, şi care au un defect. Au fost liberali şi vor fi şi la bine şi la greu”, a declarat Florin Roman.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google