Israel cere Europei să adopte „o poziţie fermă” împotriva Iranului. Netanyahu nu mai are răbdare după Trump: „Vom opri armele nucleare cu sau fără Trump și SUA!”

Miniştrii europeni de Externe trebuie să adopte ”o poziţie fermă” împotriva Iranului în negocierile în dosarul nuclear iranian de vineri, cere ambasadorul Israelului la ONU la Geneva, Daniel Meron, relatează AFP, conform News.ro. Isrelul vrea ca europenii ”să ceară o desfiinţarea completă a programului nuclear (iranian), a programului şi arsenalului rachetelor balistice şi ca ei (iranienii) să pună capăt activităţilor teroriste regionale ale Iranului”, a declarat Daniel Meron, înainte ca ministrul iranian de Externe să se adreseze membrilor Consiliului ONU al Drepturilor Omului.

Iranul va primi vineri din partea a trei state europene, Franţa, Germania şi Regatul Unit, o „ofertă de negociere completă”, în special asupra programului nuclear, în încercarea de a se ajunge la oprirea războiului declanşat în urmă cu o săptămână de bombardamentele israeliene, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron, notează AFP, potrivit Agerpres.

Israel a bombardat „inima” armamentului nuclear iranian

Armata israeliană anunţă vineri că a bombardat zeci de ţinte, la Teheran, în noaptea de joi spre vineri, inclusiv ceea ce a prezentat drept ”centrul de cercetare şi dezvoltare a proiectul armamentului nuclear iranian”, în a opta zi a Războiului între Israel şi Iran, relatează AFP.

”Armata a desfăşurat o serie de atacuri în inima Teheranului: zeci de ţinte au fost atinse, şi instalaţii de producţie de rachete militare şi sediul SNPD, organizaţia însărcinată cu cercetarea şi dezvoltarea programului nuclear militar iranian”, anunţă ea într-un comunicat, conform News.ro.

”Peste 50 de avioane de luptă au atacat în timpul nopţii (de joi spre vineri) ţinte selectate din programul armamentului nuclear şi instalaţii industriale de producţie a componentelor rachetelor, la Teheran”, a anunţat armata. ”Armata israeliană a atacat recent trei lansatoare de rachete pregătite să fie lansate din Iran către teritoriul israelian şi un comandat militar care lucra la lansarea lor”, a anunţat ea.

Pe de altă parte, un imobil locuit a fost atins într-un tir iranian de rachetă în sudul Israelului, a anunţat vineri într-un comunicat poliţia israeliană. ”Forţe de poliţie din districtul de sud, însoţite de experţi în deminare şi echipe de intervenţie de urgenţă sunt în prezent într-o operaţiune la acest loc de impact al unui proiectil într-unul dintre oraşele din sud”, se arată în comunicat.

Poliţia a publicat o imagine în care apare un bloc a cărui faţadă era sfârtecată, fără să precizeze unde se află imobilul.

Iranul a numit un nou şef al spionajului Gardienilor Revoluţiei, pe generalul de brigadă Majid Khadami, în locul lui Mohammad Kazemi, ucis duminică într-un atac israelian, potrivit agenţiei oficiale iraniene de presă Irna, relatează AFP.

”În anii în care comandanţii noştri martiri Kazemi şi Mohaghegh au condus serviciile de informaţii ale Corpului Gardienilor Revoluţiei islamice, am asistat la o creştere semnificativă în toate aspectele informţaiilor noastre”, a salutat noul comandant al Gardenilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii islamice, generalul de divizie Mohammad Pakpour.

Iranul și-a ascuns uraniul puternic îmbogățit înainte ca atacul israelian să aibă loc

Iranul şi-a pus la loc sigur uraniul puternic îmbogăţit înaintea atacului israelian, a declarat joi într-un interviu televizat un fost comandant al puternicului Corp al Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran, citat vineri de dpa.

„Am mutat toate materialele în prealabil”, a asigurat generalul Mohsen Rezaei. „Toate materialele sunt acum în mâinile noastre”, a subliniat el. „În al doilea rând, oamenii de ştiinţă sunt în mâinile noastre. În al treilea rând, fabricile unde am produs echipamente nucleare – aceste fabrici încă există”, a adăugat generalul iranian.

Potrivit lui Rezeai, conducerea iraniană anticipa războiul încă din martie. Fostul comandant al Gardienilor Revoluţiei a respins totodată ideea unui armistiţiu cu Israelul, pe care l-a numit duşmanul de moarte al Iranului. El a mai spus că armata iraniană trebuie să-l pedepsească pe inamicul atât de dur şi decisiv încât acesta să nu ia în considerare represalii.

„Dacă ni se va impune un armistiţiu, cu siguranţă vom simţi un mare regret”, a menţionat Rezaei.

Sistemul Iron Dome e sub așteptări

Armata israeliană a anunţat vineri după-amiază că a lansat un nou val de atacuri aeriene asupra centrului şi vestului Iranului, la scurt timp după ce ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a ordonat o intensificare a acestor bombardamente, relatează agenţia EFE.

„Armata atacă în prezent infrastructura militară din centrul şi vestul Iranului”, a transmis armata israeliană într-un scurt comunicat, fără a oferi alte detalii, informează Agerpres. În jurul prânzului, armata israeliană anunţase că a încheiat un val anterior de atacuri împotriva a 35 de depozite de rachete şi componente ale infrastructurii de lansare a rachetelor balistice în zona oraşelor Tabriz şi Kermanshah, ambele în vestul Iranului.

Aceste noi atacuri coincid cu ordinele ministrului israelian al apărării, Israel Katz, care a cerut creşterea cadenţei bombardamentelor asupra Iranului, el recunoscând că printre scopurile acestei campanii militare, pe lângă neutralizarea programului nuclear şi a stocurilor de rachete balistice iraniene, se numără de asemenea subminarea regimului ayatollahului Ali Khamenei. În paralel IDF spune că a detectat lansarea de rachete balistice din Iran.  Se așteaptă ca sirenele să sune în Israel în următoarele minute, în timp ce apărarea aeriană lucrează pentru a doborî amenințările. Civilii din zonele în care sună sirenele sunt instruiți să intre în adăposturi antiatomice și să rămână în ele până la noi ordine.

Israelul trebuie să atace „toate simbolurile şi mecanismele de represiune împotriva populaţiei” şi să determine o evacuare extinsă a capitalei Teheran pentru a slăbi regimul, a indicat ministrul israelian într-o discuţie de evaluare a situaţiei cu şeful Statului Major al armatei israeliene, generalul Eyal Zamir, şi cu alţi ofiţeri de rang înalt din armată.

Ministrul israelian a cerut astfel atacuri asupra unităţilor militare de elită iraniene, cum ar fi Corpului Gardienilor Revoluţiei şi miliţia islamică Basij, formată din voluntari şi subordonată Gardienilor Revoluţiei.

Israelul a început să bombardeze Iranul vinerea trecută, invocând progresele din programul nuclear iranian şi ameninţarea reprezentată de producţia de rachete balistice. De atunci, armata israeliană a atacat infrastructura militară (sisteme de apărare aeriană, depozite de rachete balistice etc.), centralele nucleare (Natanz, Isfahan şi Fordo) şi a ucis membri de rang înalt din rândul armatei iraniene şi Gardienilor Revoluţiei, precum şi cercetători din sectorul nuclear.

Uzina de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, unde Iranul produce uraniu cu o puritate de 60%, aproape de nivelul de 90% necesar pentru utilizarea într-o armă nucleară, a fost grav avariată. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat lovirea directă a halelor subterane ale uzinei nucleare de la Natanz în urma bombardamentelor israeliene.

De asemenea, patru clădiri ale uzinei de conversie de la Isfahan au fost avariate. În schimb, uzina de îmbogăţire a uraniului de la Fordo, amplasată la aproape o sută de metri în subteran sub un munte, nu a suferit daune sau acestea sunt minime. Pentru a lovi această uzină, Israelul are nevoie de bombe puternice anti-buncăr GBU-57, deţinute numai de SUA şi care pot fi lansate numai de bombardierele americane B-2.

Iranul a înregistrat până în prezent 224 de decese, conform datelor oficiale, un bilanţ care ar putea fi sub cel real. De partea israeliană, numărul deceselor de la începutul represaliilor iraniene cu drone şi rachete balistice este de 24. Dronele şi majoritatea rachetelor iraniene au fost interceptate, dar sistemele antiaeriene israeliene au performat de data aceasta sub aşteptări, inclusiv sistemul Iron Dome.

Netanyahu îl amenință direct pe Ayatollahul Ali Khamenei

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi că schimbarea sau căderea conducerii Iranului nu este un scop al atacurilor Israelului, dar ar putea fi o consecinţă, relatează Reuters.

„Problema schimbării regimului sau căderii acestuia este, în primul rând, o chestiune care ţine de poporul iranian. Nu există un substitut pentru asta. Şi tocmai de aceea nu am prezentat-o ca pe un obiectiv. Ar putea fi o consecinţă, dar nu este un scop declarat sau formal al nostru”, a precizat Netanyahu într-un interviu acordat televiziunii publice israeliene Kan.

El a afirmat că Israelul are puterea de a distruge toate instalaţiile nucleare ale Iranului, indiferent dacă preşedintele american Donald Trump decide sau nu să se implice. Netanyahu a vorbit înainte de anunţul Casei Albe conform căruia Trump va decide în următoarele două săptămâni dacă va lua parte la acţiune.

Analiştii militari consideră că Israelul ar putea avea nevoie de ajutorul bombelor americane „penetrante de buncăr” pentru a distruge instalaţia de îmbogăţire a combustibilului de la Fordo – bijuteria programului nuclear iranian, aflată sub un munte, lângă oraşul Qom. Întrebat dacă Fordo ar putea fi atacat cu sau fără americani, Netanyahu a spus: „Avem puterea de a elimina toate ţintele noastre, toate instalaţiile lor nucleare, dar decizia preşedintelui dacă doreşte sau nu să se alăture este, din nou, decizia lui”.

„El va face ceea ce este bine pentru Statele Unite, iar eu voi face ceea ce este bine pentru Statul Israel şi trebuie să spun că, până în acest moment, toată lumea îşi face partea,” a declarat Netanyahu.

Miercuri, Trump a afirmat că Statele Unite au singure capacitatea de a distruge sau dezmembra instalaţia de la Fordo. „Dar asta nu înseamnă că o voi face! Deloc!” a subliniat Trump.

Netanyahu nu mai are răbdare după Trump: „Vom opri armele nucleare cu sau fără Trump și SUA!”

În cea de-a opta zi a războiului s-au înregistrat noi atacuri aeriene israeliene asupra unor situri militare și nucleare din Iran și rachete iraniene asupra sudului Israelului, informează Euronews, relatează Rador Radio România. După raidurile de peste noapte, armata israeliană a anunțat că 25 de avioane de luptă au „lovit și neutralizat peste 35 de instalații de depozitare și lansare a rachetelor în zonele Tabriz și Kermanshah din Iran”.

Ministrul Apărării, Israel Katz, a anunțat că a ordonat „intensificarea atacurilor împotriva țintelor din Teheran” pentru a „destabiliza” regimul iranian, de la simbolurile puterii la milițiile paramilitare afiliate guvernului. În așteptarea ridicării rezervelor Statelor Unite cu privire la intervenția directă în conflict, pentru care președintele Trump și-a acordat două săptămâni, prim-ministrul israelian Benyamin Netanyahu a asigurat că Israelul se poate descurca singur.

„Indiferent dacă Trump vrea să sau nu să participe, este decizia lui, va face ce este mai bine pentru Statele Unite. Eu voi face ce este mai bine pentru Israel”, a declarat Netanyahu într-un interviu acordat postului de televiziune public israelian KAN.

Trump se decide în două săptămâni dacă atacă Iranul

Miniștrii de externe ai Marii Britanii, Franței și Germaniei discută vineri cu omologul lor iranian, la Geneva, în cadrul eforturilor de a pune capăt conflictului israeliano-iranian. Întâlnirea are loc după ce Casa Albă a anunțat că Donald Trump a va decide în următoarele două săptămâni dacă SUA se vor alătura atacurilor israeliene asupra Iranului. Administrația Trump susține că vrea să „mai dea o șansă” diplomației  .

Armata israeliană declară că a atacat zeci de situri militare din Iran în timpul nopții, în timp ce Iranul a lansat rachete asupra Israelului. Cinci persoane au fost rănite în Beersheba, sudul Israelului, potrivit serviciilor de urgență. Iranul a bombardat lângă clădirea Microsoft din Beersheba.

Iranul a respins cererea Statelor Unite de a purta negocieri

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat, vineri, că guvernul de la Teheran a respins cererea Statelor Unite de a iniția negocieri. Abbas Araghchi a adăugat că „nu mai este nevoie de dovezi” că SUA sunt deja implicate în atacurile Israelului împotriva Iranului, citând retorica administrației Trump.

Ministrul iranian de Externe a adăugat că discuțiile Iranului cu miniștrii de Externe din Regatul Unit, Franța și Germania de vineri se vor concentra pe problemele legate de programul nuclear al Iranului și nu pe capacitățile sale în materie de rachete.

„Suntem angajați într-o autoapărare legitimă, iar această apărare nu se va opri”, a subliniat el, citat de agenția de presă Baha.

„Ministrul (francez) al Europei şi Afacerilor Externe, domnul Jean-Noël Barrot, va discuta azi (vineri), la Geneva, cu omologii săi din Germnia, Regatul Unit şi Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene. Cu această ocazie, miniştrii se vor întâlni cu omologul lor iranian, domnul Abbas Araghchi, pentru a cere o întoarcere la calea diplomatică şi o continuare a negocierilor cu privire la programul nuclear iranian”, a anunţat Ministerul francez de Externe.

Înaintea acstei reuniuni, Jean-Noël Barrot a discutat joi seara la telefon cu secretarul de Stat american Marco Rubio. „Ei au evocat ameninţarea pe care o reprezintă programul nuclear şi balistic iranian la adresa israelului, regiunii (Orientului Mijlociu) şi Europei”, anunţă Quai d’Orsay. În această convorbire, secretarul de Stat american Marco Rubio a subliniat că Statele Unite ”sunt pregătite de un contact direct cu iranienii în orice moment”.

Pe de altă parte, Rusia va reacţiona „foarte negativ” dacă liderul supre iranian, ayatollahul Ali Khamenei, va fi ucis, a ameninţat, la rândul său, într-un interviu acordat postului britanic Sky News, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Acest lucru ar antrena apariţia unor sentimente extremiste în Iran, iar cei care iau în calcul (să-l asasineze pe Ali Khamenei) ar trebui să ţină cont de asta. Ei vor deschide cutia Pandorei”, avertizează Peskov.

„Situaţia este extrem de tensionată şi periculoasă nu doar pentru regiunea (Orientului Mijlociu), ci şi pentru întreaga lume. O lărgire a participanţilor la conflict este încă şi mai periculoasă”, avertizează purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în contextul în care Statele Unite lasă să palneze îndoiala asupra a ceea ce vor face în privinţa războului.

Paradox total: Bombardați intens de Israel, iranienii câștigă sume colosale suplimentare din petrol

Iranul a început să exporte rapid petrol din instalațiile sale de depozitare, informează Bloomberg. Gestul e unul productiv pentru iranieni, care strâng în acest fel mai mulți bani în conturi. De asemenea, reprezintă o „gură” de salvare pentru principalul cumpărător al petrolului: China. Pe fondul confruntării militare dintre Israel și Iran, atenția participanților la piața petrolului se concentrează în mare măsură asupra posibilității de a menține stabilitatea aprovizionării cu materii prime pentru export.

Până în prezent, câmpurile petroliere iraniene funcționează fără probleme, iar încărcarea de la depozite la petroliere a început chiar să crească rapid (Iranul caută, pe de o parte, să-și disperseze rezervele și, pe de altă parte, să aibă timp să vândă mai mult petrol pe fondul unor riscuri mult mai mari).

„Petrolul curge din porturile [iraniene] către petrolierele oceanice, ceea ce garantează venituri – cel puțin pentru o perioadă de timp – chiar și în cazul întreruperilor de aprovizionare. În ciuda creșterii accentuate [a transporturilor], rezervoarele celui mai important terminal de export al țării de pe insula Kharg sunt pline de țiței”, descrie Bloomberg situația după analizarea imaginilor din satelit.

Pe 11 iunie, aproape toate tancurile erau doar parțial umplute, iar pe 18, în a șasea zi de lovituri israeliene, toate erau pline. În mod normal, dacă exporturile cresc, rezervoarele ar trebui să fie goale, dar acum Iranul pare să pompeze cât mai mult petrol posibil în ele pentru a scoate cât mai mult posibil pe petroliere, a declarat pentru Bloomberg Samir Madani, co-fondator al unei TankerTrackers.com specializate în urmărirea comerțului cu petrol cu flotele din umbră.

Potrivit TankerTrackers.com, în cele cinci zile de la 13 iunie, când au început atacurile, Iranul a exportat în medie 2,33 milioane de barili pe zi; aceasta este cu 44% mai mult decât media pentru anul până la 14 iunie (1,61 milioane de barili). „Este foarte clar ce fac”, spune Madani. „Încearcă să scoată cât mai multe butoaie posibil, iar siguranța este prioritatea lor numărul unu”.

Exportul mai multor volume nu numai că va face posibilă obținerea mai multor bani pe termen scurt, mai ales având în vedere creșterea prețurilor (de la începutul luptelor, prețul Brent a crescut de la aproximativ 70 de dolari la 77 de dolari, iar în timpul tranzacționării a crescut la 79 de dolari pe baril). Teheranul speră, de asemenea, să reducă probabilitatea de victime în cazul unor lovituri israeliene asupra terminalului.

Până pe 13 iunie, petrolierele așteptau de obicei încărcarea, dar acum sunt împrăștiate la mare distanță de ea și se apropie doar pentru a lua petrol și a părăsi terminalul cât mai repede posibil, arată imaginile din satelit.

Una dintre principalele preocupări și temeri pentru participanții la piață este posibilitatea ca Iranul să blocheze Strâmtoarea Ormuz, o ieșire îngustă din Golful Persic, prin care se exportă petrol și alte țări din regiune. Până acum, nu există obstacole pe această cale. Toate exporturile iraniene de petrol merg pe mare, iar China este practic singurul cumpărător, a declarat JP Morgan săptămâna aceasta. Potrivit analiștilor săi, blocarea strâmtorii ar fi contraproductivă pentru relațiile Iranului cu China, care achiziționează peste 90% din materiile sale prime, care, din cauza sancțiunilor, sunt livrate în principal de flota din umbră și vândute cu reducere.