Isărescu (BNR), SUPĂRAT pe bănci: „Să te lauzi cu profituri când se spune că băncile iau pielea de pe om… Cum să stabilească? Prin telepatie? Normal că S-AU ÎNȚELES!”
Pentru trecerea protecției consumatorului de produse financiare la BNR, trebuie o lege și trebuie înființată o direcție separată, a declarat luni guvernatorul BNR Mugur Isărescu, într-o conferință de presă. Direcția de Supraveghere actuală are alte funcții, privind sistemul bancar și deponenții, a aprecizat guvernatorul. În presă au apărut informații privind o potențială preluare a unor atribuții de protecție a consumatorilor de produse financiare de către banca centrală și observațiile BNR legate de acest demers. În context, guvernatorul a vorbit și despre controlul început de Consiliul Concurenței la cele 10 bănci care stabilesc rata ROBOR, apreciind că acțiunea este normală. „O înțelegere în piață este corectă. Cum să stabilească ROBOR-ul, prin telepatie? De asta și investigația Consiliului Concurenței este normală”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a evidențiat și funcția socială a ROBOR la 3 luni, indicatorul devenind vedetă în ultima perioadă, alături de funcția sa monetară. În România s-a creat iluzia că dobânzile vor scădea, dar acestea nu au cum să scadă dacă inflaţia nu coboară şi vor rămâne la nivelurile actuale cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%, a explicat luni guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de presă de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
„Nemulţumirile se păstrează pentru că s-a creat iluzia, şi acesta este motivul intervenţiei mele, că dobânzile vor veni în jos. Nu au cum să vină în jos până când inflaţia nu vine în jos. Dobânzile faţă de rata inflaţiei sunt scăzute. Deci ele vor rămâne la nivelurile actuale, cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%. Că se mai plimbă în jur de 8 în plus, în minus, într-adevăr, poate că şi controlul Consiliului Concurenţei i-o fi influenţat, nu am de unde să ştiu, poate şi declaraţia mea, să zicem. Ce puteau să zică? Băi, iar l-aţi supărat pe Guvernator. Nu m-au supărat deloc. Le-am atras atenţia că sunt în faţa unui tăvălug mediatic şi că nu pot să trateze, cum mi-a spus mie un bancher odată, când i-am spus “Măi, fiţi şi voi mai atenţi!”, poate că şi asta ştie şi a făcut o înţelegere, “Fiţi şi voi mai atenţi!”. “Domnul guvernator, vă uitaţi prea des la televizor”. Zic “Măi, eu trebuie să mă uit la televizor pentru că opinia publică şi percepţia publică face parte din mediul în care lucrăm. Nu luăm decizii aşa aiurea”. Dar eu cred că cel mai mult influenţează nivelul Robor-ului pe termen scurt, over – night, o săptămână şi la 3 luni nivelul de lichiditate. Acum sunt sigur că nivelul de lichiditate…lichiditatea s-a îmbunătăţit”, a declarat Mugur Isărescu.
El a menţionat că BNR a păstrat în comunicat faptul că instituţia are un control strict al lichidităţii, însă nu depinde numai de banca centrală.
„Dacă Ministerul de Finanţe utilizează o parte din banii din programele europene şi nu poate să-i utilizeze în valută, îi utilizează în lei, ce face? Vinde Băncii Naţionale un miliard de euro. Ce înseamnă un miliard de euro? Banca Naţională creează 5 miliarde de lei, bază monetară, care intră în sistem. Se îmbunătăţeşte lichiditatea. Direcţia de politică monetară: “Treceţi domnule Guvernator şi absorbiţi-i prin depozite”, “Nu mai fac asta că am făcut şi m-am fript în experienţă”. Hai să vedem dacă acest excedent de lichiditate care s-a creat, acum există, o să-l vedeţi la sfârşitul lunii în rapoartele de lichiditate, are vreun efect în piaţă. Se duce pe curs, se duce pe dobândă. Să-i vedem funcţiunea. Uneori zice teoria că trebuie să acţionezi preventiv şi să nu laşi lichiditatea în piaţă că se întâmplă cine ştie ce. Avem instrumente să o controlăm dacă se întâmplă cine ştie ce. Ca să vă dau un răspuns scurt pe care să-l daţi la televiziune: situaţia e mai complicată decât credeţi dumneavoastră, că o vorbă de la guvernator sau de la Consiliul Concurenţei îi pune pe bancheri să stea în cap sau să se dea peste cap. Nu. Ei îşi fac treaba acolo”, a spus Mugur Isărescu.
El a menţionat că Robor-ul la 3 luni a devenit o vedetă şi din Robor cu funcţie monetară a devenit un Robor cu funcţie socială. Băncile s-au cam lăudat cu profiturile, însă nu a venit încă marcarea la piaţă care se face la finalul anului, astfel că ideea că băncile au profituri excesive trebuie nuanţată, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
„Băncile s-au cam lăudat cu profiturile şi nici nu a venit marcarea la piaţă. Nu au ajuns la finalul anului şi marcarea la piaţă se face la finalul anului. Să discute cu auditorii… Sunt vremuri grele. Să apari, în contextul în care se spune că băncile fac şi dreg, că iau pielea de pe om, să apari să te lauzi cu profiturile,..pentru cine? Poate pentru acţionari”, a spus Isărescu menţionând şi unele declaraţii conform căroar profitul sistemului bancar este abia la jumătate din profitul sectorului energetic.
Profitul la nivelul sistemului bancar a ajuns în 2021 la un record de circa 8 mld. lei, peste câştigul din 2020, de circa 5 mld. lei. Iar doar în S1/2022 câştigul băncilor s-a apropiat de 5 mld. lei. Şi rezultatele financiare anunţate de unele bănci pentru primele nouă luni ale anului 2022 indică menţinerea trendului ascendent pentru profituri. Isărescu a mai amintit şi că, BNR, ţinând lichiditatea strâns şi acţionând şi cu dobânda-cheie, a îngustat ecartul între dobânzile la depozite şi dobânzile la credite, astfel că din această marjă băncile comerciale nu câştigă foarte mult în această perioadă.
„Sursa de profit din ecartul dintre dobânzile la credite şi depozite a fost mişcoraă şi pe segmentul populaţiei şi pe corporate. Ideea că băncile au profituri execesive trebuie nuanţată. Unele bănci s-au lăudat cu dobânzile, dar nu au ajuns la final de an, nu au făcut încă punctare la piaţă. Mai este de gândit care sunt profiturile actualizate ale băncilor”.
Expunerea băncilor pe titluri de stat a continuat să crească, mai rapid în perioada pandemiei de COVID-19, depăşind 20% din activele băncilor (care au ajuns la 640 mld. lei), iar creşterea dobânzilor a creat un impact negativ şi în ceea ce înseamnă marcarea poziţiilor pe care băncile le deţin pe piaţa titlurilor de stat. Concret, dacă băncile vând titlurile de stat marchează pierderi ceea ce afectează capitalul băncilor, în condiţiile în care preţurile titlurilor de stat româneşti au scăzut în ultima perioadă din cauza creşterii dobânzilor.