Iran nu vrea să reia negocierile cu SUA și nu va modifica situația din Strâmtoarea Ormuz, doar dacă Washingtonul va veni cu o ofertă considerată „rezonabilă”

Criza din Orientul Mijlociu a intrat într-o nouă etapă de maximă tensiune după eșecul negocierilor directe dintre Statele Unite și Iran, desfășurate la Islamabad, primul contact la acest nivel din ultimele 47 de ani. După 21 de ore de discuții-maraton, delegațiile au plecat fără niciun acord, iar efectele s-au văzut imediat: Teheranul a transmis că nu există niciun calendar pentru reluarea dialogului, Strâmtoarea Ormuz rămâne sub presiune, iar Washingtonul a început deja operațiuni de deminare și ia în calcul o blocadă navală împotriva Iranului.

Agenția Nour, apropiată Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a precizat că nu a fost stabilită nicio dată, niciun loc și niciun format pentru eventuale discuții viitoare cu SUA. Mesajul venit de la Teheran a fost unul clar: Iranul nu se grăbește să reia negocierile și nu va modifica situația din Strâmtoarea Ormuz decât dacă Washingtonul va veni cu o ofertă considerată „rezonabilă”. În paralel, autoritățile iraniene și structurile militare ale Gardienilor Revoluției au transmis avertismente directe privind controlul asupra uneia dintre cele mai sensibile rute maritime din lume. Potrivit televiziunii de stat iraniene și presei locale, orice încercare a navelor militare de a trece prin Strâmtoarea Ormuz va fi întâmpinată cu un „răspuns sever”. Comandamentul naval al Gardienilor Revoluției a afirmat că marina IRGC are autoritate deplină de a gestiona „în mod inteligent” strâmtoarea și a adăugat că trecerea va fi permisă doar navelor civile, în anumite condiții. Totodată, Teheranul a lăsat să se înțeleagă că presiunea asupra traficului maritim va continua în forma actuală.

Într-o altă dimensiune a disputei, ONU a respins categoric pretenția Iranului de a introduce taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz. Arsenio Dominguez, șeful Organizației Maritime Internaționale, a declarat într-un interviu pentru Al Jazeera că statele nu au dreptul să impună plăți sau taxe pe astfel de strâmtori și că orice asemenea măsură este contrară dreptului internațional. El a avertizat că acceptarea unui astfel de mecanism ar crea un precedent extrem de periculos pentru transportul maritim global. Dominguez a subliniat că nu este nevoie de noi acorduri pentru administrarea strâmtorii, amintind că sistemul de separare a traficului stabilit în 1968 între Iran și Oman a funcționat fără probleme. Cu toate acestea, autoritățile iraniene au cerut dreptul de a percepe taxe inclusiv după încheierea războiului, iar Donald Trump a sugerat chiar posibilitatea unei „societăți mixte” SUA-Iran pentru colectarea plăților. În timp ce diplomația s-a blocat, armata americană a trecut la acțiune. CENTCOM a anunțat că două distrugătoare cu rachete ghidate, USS Frank E. Peterson și USS Michael Murphy, au început operațiuni de deminare în Strâmtoarea Ormuz, după ce unele nave nu au mai putut tranzita zona în ciuda încetării focului. Potrivit comandamentului american, cele două nave au traversat strâmtoarea și au operat în Golful Arabiei ca parte a unei misiuni mai ample de curățare a rutelor maritime de minele marine amplasate anterior de Corpul Gărzilor Revoluției Islamice. Amiralul Brad Cooper a anunțat că a început procesul de stabilire a unui nou pasaj sigur, care urmează să fie comunicat industriei maritime pentru a încuraja libera circulație a comerțului. Totuși, chiar și în condițiile deminării, amenințarea nu a dispărut: Iranul ar putea lansa în continuare rachete, ceea ce complică semnificativ securizarea zonei. CNN notează că, de la intrarea în vigoare a armistițiului, doar aproximativ 30 de nave au trecut prin strâmtoare.

Pe fondul acestui eșec diplomatic, în SUA se discută deja despre o escaladare strategică majoră. Potrivit unor experți citați de Just the News și preluați de presa americană, Donald Trump ar putea opta pentru o blocadă navală a Iranului. Ideea este prezentată drept o soluție capabilă să sufoce economia iraniană, deja afectată, și să crească presiunea asupra Chinei și Indiei, prin întreruperea accesului la una dintre sursele lor cheie de petrol. Portavionul USS Gerald Ford, care a condus anterior blocada venezueleană, se află acum în Golful Persic, alături de USS Abraham Lincoln și alte unități navale importante. Rebecca Grant, expertă în securitate națională la Institutul Lexington, a declarat că Marina SUA ar putea controla foarte ușor ce intră și ce nu intră în strâmtoare în acest moment. Trump a alimentat speculațiile după ce a distribuit pe Truth Social un articol despre această posibilă opțiune, sugerând că o ia în calcul.

Dinspre partea iraniană, explicațiile pentru eșecul negocierilor au devenit tot mai acuzatoare. Televiziunea de stat iraniană Irib a susținut că „cererile nerezonabile” ale Statelor Unite au împiedicat orice progres, deși delegația iraniană ar fi negociat „fără încetare și intens” timp de 21 de ore pentru a apăra interesele naționale ale poporului iranian. Vicepreședintele american JD Vance a confirmat eșecul, anunțând că americanii se întorc acasă fără acord, deși au lăsat pe masă o „ofertă finală și cea mai bună posibilă”. Principalul obstacol invocat de partea americană a fost refuzul Iranului de a se angaja clar că nu va urmări obținerea unei arme nucleare pe termen lung. În plus, ministrul iranian de externe, Seyed Abbas Araghchi, a susținut că negocierile s-au împotmolit decisiv în momentul în care premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a sunat pe JD Vance chiar în timpul discuțiilor. Potrivit lui Araghchi, acel apel a mutat accentul de la negocierile dintre SUA și Iran către interesele Israelului. Oficialul iranian a declarat că Teheranul este dezamăgit de comportamentul Statelor Unite, acuzând Washingtonul că a încercat să obțină la masa negocierilor ceea ce nu a reușit prin război. El a insistat că Iranul a venit la Islamabad cu bună-credință și că este hotărât să își apere interesele și suveranitatea. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a spus că nimeni nu se aștepta realist la un acord încă din prima rundă de negocieri, într-o atmosferă dominată de neîncredere, suspiciune și îndoială, după mai bine de 40 de zile de „război impus”. Totuși, el a adăugat că diplomația nu se termină niciodată. Astfel, după eșecul dialogului de la Islamabad, regiunea nu se îndreaptă spre calm, ci spre o nouă confruntare de voință. Iranul menține presiunea asupra Strâmtorii Ormuz, ONU avertizează că taxarea tranzitului ar fi ilegală și periculoasă, SUA curăță militar ruta maritimă, iar Donald Trump lasă deschisă perspectiva unei blocade navale totale. În acest moment, Ormuz nu mai este doar un punct strategic pe hartă, ci locul în care se joacă simultan securitatea energetică globală, echilibrul militar regional și credibilitatea unei diplomații care, cel puțin pentru moment, a eșuat.