Iran a închis Strâmtoarea Ormuz: „Incendiem orice navă care vrea să treacă!” Prețul petrolului a bubuit, iar bursele sunt în cădere abruptă. Încep și americanii să resimtă costurile războiului

Conflictul din Orientul Mijlociu a declanșat o cascadă de consecințe economice fără precedent. Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat oficial luni că Strâmtoarea Ormuz este închisă traficului maritim, iar Ebrahim Jabari, consilier principal al comandantului suprem, a declarat: „Strâmtoarea este închisă. Dacă cineva încearcă să treacă, eroii Gărzii Revoluționare și ai marinei regulate vor incendia acele nave.” Aproximativ 150 de nave rămân blocate în largul Strâmtorii, după moartea unui marinar și avarierea a cel puțin trei petroliere.

Prețurile petrolului au explodat luni, cu Brent urcând cu până la 13%, la 82,37 dolari pe baril, cel mai mare nivel de la începutul anului 2025, iar WTI crescând cu peste 12%. Escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran a oprit producția în mai multe instalații petroliere și de gaze din Orientul Mijlociu și a perturbat grav navigația în Strâmtoarea Ormuz, declanșând un val global de scumpiri pe piețele de energie. Conflictul a dus la închiderea celei mai mari rafinării saudite după un atac cu drone, Qatarul a oprit producția de GNL, iar QatarEnergy se pregătește să declare forță majoră pe transporturile de GNL. Strâmtoarea Ormuz rămâne un nod critic al comerțului global: circa o cincime din cererea mondială de petrol și aproximativ 20% din GNL sunt transportate prin acest coridor. Analiștii avertizează că rutele terestre alternative nu pot compensa blocajele maritime.

Pe piețele de gaze, creșterile sunt și mai spectaculoase. La hub-ul TTF din Olanda, prețul european de referință al gazelor a urcat cu peste 40%, la 45,38 euro/MWh. Pe piața asiatică, prețurile GNL au crescut cu 39%, markerul JKM ajungând la 15,068 dolari per mmBtu. Creșterea rapidă a prețurilor a sporit temerile privind o nouă rundă de inflație globală, o eventuală lovitură pentru redresarea economică și o posibilă majorare a prețurilor la benzină în SUA, un risc politic major pentru președintele Donald Trump înaintea alegerilor parțiale din noiembrie.

Prețul mediu al benzinei la pompă în SUA a depășit luni pragul de 3 dolari pe galon pentru prima dată din noiembrie, pe fondul agravării conflictului din Orientul Mijlociu. Analiștii se așteaptă ca prețurile să crească până la 3,25 dolari pe galon în această săptămână din cauza crizei actuale. Prețurile benzinei din SUA au crescut timp de patru săptămâni consecutive înainte de atacurile asupra Iranului, pe măsură ce rafinăriile au început tranziția către combustibilul auto de vară, care este impus de reglementările de mediu și mai costisitor de produs. Aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos au declarat că ar fi mai puțin dispuși să susțină campania lui Trump împotriva Iranului dacă prețurile petrolului și gazelor ar crește în SUA. „Prețurile benzinei au un impact psihologic puternic,” a declarat Mark Malek, director de investiții la Siebert Financial. „Ele reprezintă cifra inflației pe care consumatorii o văd în fiecare zi.” Analiștii se așteaptă ca fiecare creștere de 10 dolari pe baril a prețului petrolului brut să ducă la o creștere de 25 de cenți pe galon la pompă.

Acțiunile europene au închis luni în teritoriu negativ, pe măsură ce piețele globale au scăzut după atacurile extinse lansate în weekend de SUA și Israel asupra Iranului. Indicele pan-european Stoxx 600 a închis cu aproape 1,7% mai jos, toate marile burse europene fiind în declin. Exportatorii norvegieni de petrol și gaze Vår Energi și Equinor au crescut cu 6%, respectiv 8%, pe fondul temerilor privind aprovizionarea globală cu energie. Titlurile companiilor de apărare au închis mixt, reducând o parte din câștigurile anterioare. Producătorul britanic BAE Systems a avansat cu 6%, în timp ce Saab din Suedia a scăzut cu 0,5%. Grupul italian Leonardo a urcat cu aproape 3%, iar producătorul german Renk a crescut cu peste 3%. Avio, companie aerospațială italiană, a închis în scădere cu 1%. Companiile din sectorul de travel și turism au suferit corecții masive, pe fondul perturbărilor globale continue. Operatorul de croaziere Carnival PLC a scăzut cu 8%, International Consolidated Airlines cu peste 5%, TUI AG cu aproape 10%, iar Lufthansa cu 5%.

Directori de rang înalt din sectorul gazelor spun că Beijing pune deja presiuni pe oficialii iranieni să evite acțiuni care ar perturba exporturile de gaze din Qatar sau alte transporturi de energie care trec prin Strâmtoarea Hormuz. În calitate de cumpărător al petrolului Republicii Islamice, China oferă o linie economică vitală pentru Iran. Dar cel mai mare importator de energie din lume depinde mai mult de regiunea mai largă a Golfului Persic atât pentru aprovizionarea cu petrol, cât și cu gaze, iar încărcăturile ambelor necesită tranzit prin această cale navigabilă îngustă. Oficialii guvernamentali chinezi presează deja omologii iranieni de rang înalt să se asigure că Teheranul nu ataca petrolierele și petrolierele care traversează strâmtoarea și, în schimb, permite fluxul de aprovizionare. Traficul de petroliere prin artera critică a fost practic oprit de când SUA și Israelul au început o campanie de bombardamente în weekend, care a determinat Iranul să răspundă cu lovituri cu rachete în întreaga regiune.

AIE și alți analiști consideră că piața este încă bine aprovizionată, iar producția suplimentară din SUA, Guyana și OPEC+ ar putea depăși cererea globală în 2026. Totuși, petrolul Brent este deja cu peste 19% mai scump de la începutul anului, iar WTI cu aproximativ 17%. Previziunile variază: Citi vede prețul petrolului Brent între 80-90 dolari pe baril pe parcursul săptămânii, în timp ce JPMorgan estimează că o blocare de 3-4 săptămâni a traficului prin Ormuz ar putea împinge cotațiile peste 100 dolari pe baril.