Iohannis, la ultimul său Summit NATO: Va solicita atenţie sporită pentru Flancul Estic şi Marea Neagră. Ucraina se așteaptă la o nouă dezamăgire

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, de marţi până joi, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care va avea loc la Washington, D.C., Statele Unite ale Americii. 

Administraţia Prezidenţială a informat într-un comunicat de presă că summitul din 2024 este unul aniversar, marcând 75 de ani de la înfiinţarea NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, care a dovedit inclusiv în perioada dificilă de la declanşarea războiului împotriva Ucrainei că unitatea, solidaritatea şi hotărârea Aliaţilor reprezintă principalele sale avantaje strategice. Sursa citată subliniază şi că ţara noastră marchează în acest an două decenii de la aderarea la NATO, apartenenţă care a adus cetăţenilor români cele mai solide garanţii de securitate din istorie.

„România este un aliat puternic şi responsabil, un furnizor relevant de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi dincolo de aceasta. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia la Washington că apartenenţa la NATO este unul dintre fundamentele solide ale dezvoltării României democratice, profund angajate în arhitectura de securitate europeană şi cea euroatlantică”, se arată în comunicat.

În cadrul summitului, liderii vor adopta decizii importante cu privire la consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina, oferind mai multă predictibilitate acestuia. Totodată, liderii aliaţi vor agrea asupra întăririi şi a modernizării pe mai departe a posturii de descurajare şi apărare colective. Programul Summitului va include trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană şi partenerii NATO din Indo-Pacific, precum şi un eveniment aniversar. De asemenea, vor fi adoptate mai multe documente oficiale, printre care Declaraţia Summitului şi o Declaraţie a Consiliului NATO-Ucraina.

„Preşedintele României va evidenţia, în sesiunile de lucru, importanţa crucială a legăturii transatlantice şi a apărării colective, în baza Articolului 5. În acest sens, va susţine deciziile Aliate privind consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare şi va solicita acordarea unei atenţii sporite Flancului Estic şi Mării Negre, regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică. Preşedintele Klaus Iohannis va sublinia, totodată, că postura NATO se fundamentează pe forţe, capabilităţi şi aranjamente de comandă şi control robuste şi eficiente, capabile să răspundă tuturor ameninţărilor”, informează Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, în cadrul reuniunii, România va susţine pachetul de sprijin substanţial pentru Ucraina. Va arăta că integrarea euroatlantică a Ucrainei în NATO este ireversibilă, în linie cu deciziile adoptate la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 şi de la Vilnius din 2023.

Preşedintele României va pleda şi pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în special pentru Republica Moldova, şi creşterea capacităţii acestora de a răspunde ameninţărilor hibride în creştere. Preşedintele Klaus Iohannis va sprijini demersul NATO de consolidare a relaţiei cu partenerii din Sud. Alte teme care vor fi discutate de lideri la Washington se referă la consolidarea rezilienţei, răspunsul NATO la ameninţările din Sud şi aprofundarea cooperării cu partenerii NATO.

În arhitectura geopolitică a lumii, Organizaţia Tratatului Nord Atlantic va continua să asigure cadrul necesar cooperării pe zona de securitate şi de consolidare a încrederii reciproce între Aliaţi, oferind cetăţenilor spaţiului euroatlantic nivelul de securitate necesar prezervării valorilor democratice şi a calităţii vieţii, mai arată Administraţia Prezidenţială. Reconfirmarea importanţei strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, asigurarea apărării înaintate pe flancul estic şi respectiv consolidarea prezenţei aliate în România, precum şi susţinerea unei noi abordări a NATO faţă de Rusia care să vizeze măsuri de îngrădire a comportamentului agresiv al Kremlinului sunt câteva dintre obiectivele urmărite de România la summitul aniversar al NATO de la Washington.

Summitul care marchează împlinirea a 75 de ani de la înfiinţarea NATO începe marţi la Washington, iar România, care va fi reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis pentru ultima oară, are o serie de obiective clare, care au fost aprobate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării de la jumătatea lunii iunie. Reconfirmarea solidităţii relaţiei transatlantice, bazate pe unitatea şi solidaritatea aliată şi a rolului esenţial al acesteia pentru prezervarea păcii şi a securităţii euroatlantice, şi sublinierea consecinţelor pe termen lung ale agresiunii ruse asupra securităţii euroatlantice şi a arhitecturii de securitate europene, cu evidenţierea necesităţii acţiunii aliate pentru contracararea impactului negativ al acestor consecinţe reprezintă şi ele priorităţi ale României la summitul NATO. De asemenea, România îşi doreşte să existe susţinere pentru un pachet consistent în sprijinul Ucrainei, la nivel politic şi practic, inclusiv printr-o misiune a NATO în sprijinul Kievului, care să ofere o perspectivă euroatlantică cât mai clară acestui stat.

În acelaşi timp, din punctul de vedere al României este important să se sublinieze necesitatea menţinerii unui angajament ferm al NATO faţă de partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova, care trebuie abordată dintr-o perspectivă securitară unitară cu Ucraina, şi să se menţioneze sprijinul multidimensional şi cuprinzător al României pentru Ucraina şi Republica Moldova şi interesul de continuare pe această linie, în funcţie de solicitările celor două state.

Summitul NATO de la Washington are o triplă valenţă, prima fiind cea aniversară, context în care se doreşte transmiterea unui mesaj ferm privind solidaritatea şi unitatea aliate. În al doilea rând este avută în vedere transmiterea unui mesaj ferm privind consolidarea sprijinului pentru Ucraina, prin agrearea unui pachet substanţial de asistenţă, care să includă inclusiv lansarea misiunii NATO pentru Ucraina. În al treilea rând, este vizată continuarea consolidării posturii de apărare şi descurajare a NATO, pentru a răspunde provocărilor mediului actual de securitate.

La summitul din 9 – 11 iulie de la Washington se preconizează o serie de decizii importante, inclusiv legate de postura NATO de descurajare şi apărare. Mai exact, aliaţii vizează să ia decizii care să asigure operativitate, mobilitate militară şi sprijinul logistic necesare forţelor aliate. De asemenea, summitul va oferi oportunitatea de a avansa pe linia stabilirii unei noi abordări a NATO faţă de Moscova, care să includă măsuri de îngrădire a comportamentului agresiv al Kremlinului şi de contestare activă a strategiei sale confruntaţionale cu Alianţa, în contextul în care există o înţelegere unitară la nivel aliat cu privire la faptul că Rusia, prin acţiunile sale, va continua să reprezinte o ameninţare pe termen lung pentru NATO.

În acelaşi timp va fi adoptat un pachet consistent de măsuri în sprijinul Kievului, care include misiunea de Asistenţă de Securitate şi Instruire din partea NATO pentru Ucraina, ce prevede, printre altele, şi structuri în România. De asemenea, se va aproba un mecanism NATO de sprijin financiar şi o declaraţie sau un memorandum privind aranjamentele de securitate oferite de aliaţi pentru Ucraina. Tot la summitul de la Washington ar urma să se adopte o declaraţie a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de şefi de stat şi de guvern, prima de acest tip, care va avea o semnificaţie aparte deoarece este menită să angajeze sprijinul de durată al Alianţei pentru Ucraina şi să transmită un mesaj comun privind parcursul ascendent al relaţiei. Nu în ultimul rând va fi adoptată Declaraţia summitului de la Washington care se doreşte a fi un document concis care să reflecte momentul aniversar al NATO şi de prezentare a realizărilor şi evoluţiilor pe temele majore de pe agenda Alianţei.

Declaraţia va reflecta procesul de consolidare a posturii NATO de descurajare şi apărare, cu evidenţierea importanţei asigurării executabilităţii Planurilor Regionale, progresele în îndeplinirea angajamentului de alocare a 2% din PIB pentru apărare, consolidarea industriei de apărare, pachetul substanţial de sprijin pentru Ucraina, reflectarea ameninţării ruse şi abordarea NATO, provocările generate de China, progresele în consolidarea rezilienţei şi a răspunsului la tehnologiile emergente, aprofundarea relaţiilor parteneriale, atenţia NATO asupra regiunilor de interes strategic, cu nominalizarea expresă a regiunii Mării Negre.

Ucraina riscă să fie din nou dezamăgită

La mai bine de doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, liderii NATO se reunesc marţi la Washington având Ucraina ca prioritate pe agendă, dar există riscul de a dezamăgi din nou Kievul, care se află încă în anticamera Alianţei şi aşteaptă arme, comentează AFP, conform News.ro.

Şefii de stat şi de guvern din ţările membre NATO se reunesc la Washington pentru un summit aniversar – se împlinesc 75 de ani de la crearea alianţei, în 1949. Statele Unite promit să mulţumească Ucraina şi pe preşedintele său Volodimir Zelenski, care se va deplasa în Statele Unite cu această ocazie, după ce luni a trecut prin Varşovia, semnând un pact de securitate bilateral cu Polonia.

„Cred că Ucraina va fi mulţumită de ceea ce vom pune pe masă”, a declarat săptămâna trecută ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith. „Mă aştept ca şefii de stat şi de guvern să adopte un pachet substanţial (de măsuri) pentru Ucraina”, a declarat vineri şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. „Ucraina se apropie de NATO”, a adăugat el, enumerând măsurile care se aşteaptă să fie aprobate la summitul de la Washington.

„Există multe discuţii şi îndoieli legate de situaţiile noastre interne respective”, a recunoscut săptămâna trecută un oficial european. Scopul summitului „va fi de a risipi aceste percepţii”, a spus el.

În calitate de ţară candidată pentru a adera cât mai curând posibil la Alianţa Nord-Atlantică, Ucraina a primit până acum doar promisiuni de aderare, dar nicio invitaţie oficială. Acest refuz al aliaţilor a fost calificat drept „absurd” de către preşedintele ucrainean la summitul precedent, anul trecut, la Vilnius. O invitaţie de a adera la NATO este încă exclusă, în absenţa unui acord din partea Washingtonului sau Berlinului. Dar ideea este de a oferi o „serie de măsuri” care să constituie o „punte către aderare”, a explicat Jens Stoltenberg.

Nu prea ne place ideea unei “punţi” către aderare, avem nevoie de aderare”, a comentat o sursă diplomatică ucraineană la sfârşitul lunii iunie. Dar, a recunoscut această sursă de la Kiev, „şansele de a primi o invitaţie de a adera la NATO sunt aproape de zero”.

Limbajul folosit va fi important, iar unele dintre cele 32 de ţări membre NATO doresc ca declaraţia summitului să menţioneze caracterul „ireversibil” al viitoarei aderări a Kievului. Alţii, mai prudenţi, vorbesc despre o „accelerare”, potrivit unui diplomat de la Bruxelles. Dar acesta nu este probabil cel mai important lucru pentru Volodimir Zelenski, care solicită arme şi muniţii în faţa forţelor ruse aflate în ofensivă, în special în jurul Harkovului, al doilea oraş al ţării.

Ucraina îşi îndeamnă aliaţii europeni să instituie o zonă de interdicţie aeriană în vestul teritoriului său, folosind sistemele de apărare desfăşurate în Polonia şi România. Kievul solicită în special sisteme de apărare antiaeriană pentru a-şi proteja oraşele şi infrastructurile, care sunt bombardate în mod constant de Moscova. Jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei a fost distrusă de loviturile ruseşti, după cum a subliniat Volodimir Zelenski la sfârşitul lunii iunie. „Mă aştept ca aliaţii să furnizeze mai multe sisteme de apărare aeriană şi muniţie”, a declarat vineri secretarul general al NATO.

Ţările de Jos doresc să asambleze mai multe părţi ale unei baterii de rachete sol-aer Patriot, care sunt deosebit de eficiente împotriva rachetelor balistice utilizate de Rusia. Cu câteva luni în urmă, Ucraina a solicitat trimiterea a cel puţin şapte baterii Patriot. Germania şi România au promis doar două, iar Italia a declarat că este pregătită să trimită o baterie Samp-T, un sistem franco-italian de apărare aeriană.

Fără ţările NATO, care îi furnizează aproape tot sprijinul militar, Ucraina riscă să fie învinsă pe câmpul de luptă. Şi chiar dacă acest ajutor continuă să fie acordat, nu există nicio garanţie că va continua să fie astfel pe termen lung. Prin urmare, Jens Stoltenberg a propus aliaţilor să se angajeze să acorde cel puţin acelaşi nivel de ajutor militar pe termen lung, adică aproximativ 40 de miliarde de euro pe an. O declaraţie în acest sens urmează să fie anunţată la Washington, fără Ungaria, care a obţinut o derogare de la acest sprijin militar. Dar va fi departe de aşteptările lui Jens Stoltenberg, care spera să vadă un angajament pecetluit pentru „atât timp cât este necesar”, şi nu doar pentru un an. Cu toate acestea, „mă aştept ca aliaţii să decidă la summit să menţină acest nivel de ajutor anul viitor”, s-a limitat el să declare, vineri, presei.

„Inevitabil, va exista o diferenţă între aspiraţiile ucrainene pentru NATO şi ceea ce NATO poate oferi efectiv”, subliniază Ian Lesser, expert la Bruxelles pentru think-tank-ul american German Marshall Fund. În cele din urmă, Volodimir Zelenski „nu va avea de ales decât să accepte ceea ce i se oferă, indiferent de oferta de pe masă”, a comentat un diplomat NATO.

NATO ia decizii prin consens şi nu există niciun acord între cei 32 de membri ai săi pentru a invita Kievul să adere în timp ce Ucraina se află în război. Cu toate acestea, mulţi membri NATO – în special cei din Europa de Est – doresc să semnaleze că Kievul se apropie de aderare. La summitul de la Vilnius de anul trecut, liderii NATO au declarat că „viitorul Ucrainei este în NATO” şi şi-au reafirmat angajamentul faţă de o declaraţie făcută la Bucureşti în 2008, potrivit căreia Kievul va adera la alianţă, fără a-i fi oferit un orizont de timp.

Anul acesta, multe ţări NATO doresc să declare că drumul Ucrainei către aderare este „ireversibil”. Însă membrii alianţei încă se mai contrazic cu privire la declaraţia finală a summitului, inclusiv cu privire la cât de mult să sublinieze faptul că Ucraina trebuie să-şi finalizeze reformele, cum ar fi combaterea corupţiei, înainte de a putea adera, scrie Reuters. Diplomaţii spun că Statele Unite şi Germania sunt printre ţările cele mai reticente în a merge mai departe cu privire la aderare în acest stadiu. Cu toate acestea, oficialii spun că NATO va dezvălui la summitul de la Washington un pachet de măsuri pentru a ajuta Ucraina, pe care îl va prezenta ca o „punte către aderare”. Acesta va include o promisiune de sprijin financiar continuu şi o iniţiativă a NATO de a prelua coordonarea livrărilor de arme şi a instruirii forţelor ucrainene.

NATO ca organizaţie nu furnizează arme Ucrainei în mod direct, dar mulţi dintre membrii săi se numără printre cei mai mari furnizori de arme ai Kievului. Statele Unite, eventual însoţite de alţi aliaţi, sunt aşteptate să anunţe la summit mai multe arme pentru Ucraina, inclusiv sisteme de apărare aeriană Patriot. Alianţa a fost de acord să preia o mare parte din coordonarea livrărilor de arme de la Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei condus de SUA, o coaliţie ad-hoc formată din aproximativ 50 de ţări, numită şi Grupul Ramstein, după numele bazei aeriene americane din Germania unde s-a reunit prima dată. Acest lucru conferă NATO un rol mai direct în războiul împotriva invaziei Rusiei, oprindu-se însă la angajarea propriilor forţe. Alianţa va coordona, de asemenea, instruirea forţelor ucrainene, mare parte din aceasta fiind asigurată de Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Unii diplomaţi văd în această mişcare o modalitate de a se proteja împotriva oricărei încercări a lui Donald Trump – în cazul în care va câştiga alegerile prezidenţiale americane din noiembrie – de a opri ajutorul militar pentru Ucraina.

Prin plasarea coordonării ajutorului sub umbrela NATO, personalul militar al alianţei are mai multă autonomie pentru a-şi face treaba fără implicare politică directă. Dar acest lucru ar avea un efect limitat, deoarece SUA este puterea dominantă a NATO şi furnizează majoritatea armamentului Ucrainei. Prin urmare, dacă Washingtonul ar dori să reducă ajutorul occidental pentru Kiev, ar putea face acest lucru.

Stoltenberg a declarat că efortul va fi condus de la baza americană din Wiesbaden, Germania, comandat de un general cu trei stele şi va implica aproape 700 de persoane. Prim-ministrul ungar Viktor Orban, care a menţinut legături strânse cu Rusia, a obţinut o excludere din iniţiativă.

Numele acesteia a fost, de asemenea, controversat. Germania a obiectat faţă de denumirea de „misiune”, susţinând că aceasta ar putea fi percepută ca implicând că NATO va trimite trupe în Ucraina. În prezent, misiunea este cunoscută sub numele de Asistenţă şi formare în domeniul securităţii NATO pentru Ucraina sau, pe scurt, NSATU.

Liderii celor 32 de ţări membre ale NATO se întâlnesc la Washington pentru un summit care are pe ordinea de zi continuarea sprijinului militar şi financiar pentru Ucraina. Însă atenţia se va concentra în mare parte asupra preşedintelui american Joe Biden, în timp ce unii membri ai Partidului Democrat îi cer să renunţe la candidatura pentru un al doilea mandat. Şi alţi lideri sunt sub lupă din cauza problemelor politice interne, scrie Reuters.

Joe Biden – Preşedintele american se confruntă cu o săptămână critică în timp ce încearcă să susţină o campanie electorală care a fost în defensivă de la dezbaterea soldată cu un eşec în 27 iunie împotriva lui Donald Trump, care a ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea lui Biden de a guverna pentru încă 4 ani şi jumătate. Rezultatul alegerilor din noiembrie ar putea schimba cursul politicii externe a Washingtonului. Biden, în vârstă de 81 de ani, va purta discuţii, printre alţii, cu premierul britanic Keir Starmer şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul în care democraţii din Congresul SUA îi solicită să pună capăt candidaturii sale la realegere.

Volodimir Zelenski – În plus faţă de obţinerea unui sprijin mai mare pentru a ajuta la respingerea invaziei ruse, este de aşteptat ca preşedintele ucrainean să facă presiuni pentru o cale mai rapidă de a intra în NATO decât a fost dispusă alianţa să ofere până acum.

Keir Starmer – Noul prim-ministru britanic va efectua prima sa deplasare internaţională după ce a condus Partidul Laburist la o victorie zdrobitoare în alegerile parlamentare britanice de săptămâna trecută. Starmer s-a angajat să menţină abordarea guvernului conservator anterior faţă de Ucraina, continuând să sprijine Kievul în războiul său împotriva invaziei Rusiei.

Emmanuel Macron – Preşedintele francez se va afla la Washington la câteva zile după ce şi-a pierdut o mare parte din puterea politică în urma alegerilor anticipate care au arătat că francezii sunt mai degrabă divizaţi între două extreme, stânga şi dreapta, şi sunt mai puţin atraşi de centru. Decizia de a convoca alegerile i-a uimit atât pe aliaţii apropiaţi ai lui Macron, cât şi pe adversarii săi, iar unii din propria sa tabără au denunţat mişcarea ca fiind nechibzuită. După al doilea tur de scrutin de duminică, Franţa se confruntă acum cu un parlament haotic.

Viktor Orban – Premierul ungar, un critic al ajutorului militar occidental acordat Ucrainei şi liderul UE cu cele mai calde relaţii cu Rusia şi China, se va afla la Washington după o vizită surpriză la Beijing, unde s-a dus pentru a discuta despre un potenţial acord de pace în Ucraina. Ungaria a preluat săptămâna trecută preşedinţia rotativă semestrială a Uniunii Europene, iar Orban i-a vizitat de atunci pe Zelenski şi pe liderul rus Vladimir Putin. Deplasarea sa în Rusia a stârnit furia altor lideri europeni, care au afirmat că Orban nu are mandatul UE de a face presiuni pentru o încetare a focului în Ucraina.

Ulf Kristersson – Prim-ministrul suedez îşi va reprezenta ţara la primul summit NATO de la aderarea la alianţă a Stockholmului, în martie. Înaintea deplasării sale, Kristersson a declarat că Suedia sprijină pe deplin ideea că viitorul Ucrainei se află în NATO.

Yoon Suk Yeol – Preşedintele sud-coreean, care a militat pentru consolidarea legăturilor de securitate cu Europa şi alţi aliaţi ai SUA pentru a descuraja ameninţările nucleare şi cu rachete ale Coreei de Nord, intenţionează să discute despre ameninţarea pe care Phenianul o reprezintă pentru Europa prin aprofundarea legăturilor militare cu Rusia.

Justin Trudeau – Prim-ministrul canadian, aflat sub presiune din cauza faptului că guvernul său liberal este în urma principalului partid de opoziţie în sondaje, s-ar putea confrunta cu noi întrebări cu privire la cheltuielile de apărare ale ţării sale, care au rămas în urma procentului de 2% din produsul intern brut convenit de NATO. Într-o actualizare a politicii din acest an, guvernul Trudeau a promis miliarde suplimentare pentru forţele armate pentru a creşte cheltuielile militare de la 1,4% din PIB la 1,76% până în 2030.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

One thought on “Iohannis, la ultimul său Summit NATO: Va solicita atenţie sporită pentru Flancul Estic şi Marea Neagră. Ucraina se așteaptă la o nouă dezamăgire

  • marți, 9 iulie 2024 la 20:54
    Legătură permanentă

    Ucraina doar si numai in veacul asta, doar despre Ucraina este vorba …?!!! Ce vrea de fapt Ucraina exceptand desfiintarea natiei ,ce ideologii impinge Ucraina spre SUA ea fiind ocupata majoritar de rusi,dinainte ca si populatie…,,Constituția republicii recunoaște limba rusă ca limbă a majorității populației și îi garantează utilizarea “în toate sferele vieții publice”. ..?! Ce convingeri de ,,mai bine ,, are dupa ce va sa fie rasa de pe Terra …?! Toate ajutoarele sunt parte a unui ipocrit ticalos plan de putere prin crestera economiei doar pe parte a industriei de armament….Asta nu poate avea un final decat….. APOCALIPTIC.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *