Iohannis, alături de Biden la Summitul B9: „Noi, liderii de pe Flancul estic, avem datoria de a arăta fermitate. Sprijinul pentru Ucraina înseamnă sprijin pentru securitatea cetățenilor români” – VIDEO

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, la Varșovia, la summitul B9 la care participă și președintele american Joe Biden, că liderii de pe Flancul estic al NATO au datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii şi a subliniat că prezenţa militară americană crescută trebuie să continue.

„Acest război a adus doar suferinţă şi deznădejde, crime şi strămutarea a milioane de ucraineni, distrugeri fără precedent şi nesiguranţă. Noi, liderii de pe Flancul estic, avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii. Trebuie să continuăm să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor de sprijin pentru Ucraina, atât cât va fi necesar, pentru a câştiga acest război. România va continua să facă acest lucru. Nu suntem singuri în demersul nostru. Efortul nostru are un obiectiv şi o amploare transatlantice”, a spus şeful statului în deschiderea reuniunii extraordinare a Formatului Bucureşti 9 (B9) de la Varşovia.

El a salutat participarea preşedintelui SUA, Joseph Biden, la reuniune, arătând că aceasta reconfirmă substanţa formatului Bucureşti 9 şi angajamentul Administraţiei americane faţă de securitatea Flancului estic.

„Acest angajament este extrem de solid şi vizionar: o prezenţă militară americană crescută – care trebuie să continue – şi pregătirea unei strategii a Statelor Unite ale Americii pentru Marea Neagră”, a spus Iohannis, care a salutat şi participarea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

Președintele Klaus Iohannis a spus, după Formatul B9 de la Varșovia, la care a participat și liderul SUA, Joe Biden, că trebuie sporită prezența pe flancul estic și că, cel mai bine, este să se vorbească puțin, dar bine

„Cel mai important lucru în acest demers de sprijinire a Ucrainei este să fie ajutați eficient, la timp și cu tot ce au nevoie. Noi, în calitate de vecini direct, putem să contribuim ca și ajutorul altora să ajungă în Ucraina. Într-un război trebuie să faci lucrurile așa cum trebuie. La sfârșit se poate vorbi mai mult. Trebuie să vorbim puțin, dar bine. Azi n-a fost despre promisiuni concrete, ci despre evaluarea și despre ce se va pune pe masă la summitul NATO de la Vilnius. Întărirea pe flancul este importantă și pentru noi și pentru americani. Foarte mulți aliați au înțeles de ce să creștem prezența pe flancul estic. Este vorba despre forța militară reprezentată de oameni, dar și asigurarea de carburant. Este o rețea întreagă de alimentare. Sunt încrezător că în viitor vom găsi tot mai multă deschidere. S-a vorbit de repoziționare tot mai intens”, a spus președintele României.

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat miercuri, de la Varșovia, sprijinul României pentru Ucraina, în contextul agresiunii ruse. Potrivit preșeedintelui, România va susține Ucraina atâta timp cât va fi nevoie, iar acest lucru contribuie și la securitatea cetățenilor români.

„Am reafirmat sprijinul României pentru efortul Ucrainei de contracarare a agresiunii ruse. Vreau să fie foarte clar: sprijinul pentru Ucraina înseamnă sprijin pentru securitatea României, a cetățenilor români și a NATO în ansamblu. România, ca stat membru al NATO și al UE cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina va rămâne alături de autoritățile de la Kiev și de cetățenii ucraineni oricât va fi necesar pentru ca ei să câștige acest război. România va continua să primească cu brațele deschise refugiații din Ucraina, așa cum a primit până acum peste 3,5 milioane de oameni, să ofere sprijin substanțial și să susțină economia ucraineană, așa cum am demonstrat prin efortul nostru de a asigura tranzitul a aproximativ 13 milioane de tone de cereale din Ucraina”, a declarat președintele, la finalul reuniunii extraordinare a Formatului București 9 (B9) de la Varșovia.

Biden amenință cu represalii dure în cazul unui atac al Rusiei asupra NATO

Președintele SUA, Joe  Biden, a promis represalii dure la adresa Rusiei în cazul unui atac asupra vreunui stat NATO. Biden spune că de la al Doilea Război Mondial o țară nu a mai fost atacată. Discuțiile de la Summitul B9 vizează și anunțul făcut de Rusia privind sistarea participării la Tratatul START privind înarmarea nucleară.

„Avem aliați puternici. Domnule secretar NATO, ați făcut treabă bună. Marcăm un an de la invadarea Ucrainei și suntem încă puternici și uniți. Flancul NATO și cel Estic sunt bine păzite. Când am vorbit cu președintele Zelenski acum două zile, am confirmat că împărțim același țel. Susținem refugiații ucraieni. Vrem să le oferim acces la condiții decente.  Vom apăra fiecare centimetru al NATO. NU e vorba numai de Ucraina, ci de toată lumea. De la al Doilea Război mondial nu s-a mai întâmplat ca o țară să fie invadată cum a fost Ucraina”, a spus Biden.

Casa Albă, reacție după ce Joe Biden s-a întâlnit cu Klaus Iohannis și aliații din B9

Preşedintele Joseph Biden a reiterat angajamentul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea transatlantică, în cadrul reuniunii din Polonia în formatul Bucureşti Nouă (B9), dedicată modalităţilor de consolidare a flancului estic al NATO, anunţă Casa Albă.

„Preşedintele Joseph R. Biden s-a întâlnit astăzi cu aliaţii de pe flancul estic al NATO din grupul Bucureşti Nouă (B9), precum şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru a evidenţia angajamentul SUA pentru securitatea transatlantică. Înaintea împlinirii unui an de la începerea agresiunii neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, liderii au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina şi au evidenţiat angajamentul comun de a rămâne alături de poporul ucrainean cât va fi nevoie”, a anunţat Preşedinţia SUA.

Liderii participanţi „au discutat despre poziţia consolidată de apărare pe flancul estic al NATO, iar preşedintele Biden a reiterat angajamentul ferm al Statelor Unite faţă de Articolul 5 al NATO”, precizează Casa Albă, subliniind că sunt aşteptate acţiuni suplimentare pentru „intensificarea unităţii Alianţei şi a apărării colective” la summitul NATO programat în iulie la Vilnius.

În afară de preşedintele Biden, la summitul de la Varşovia în formatul Bucureşti Nouă (B9) au participat preşedintele României, Klaus Iohannis, cel al Bulgariei, Rumen Radev, premierul Cehiei, Petr Fiala, preşedintele Estoniei, Alar Karis, cel al Ungariei, Katalin Novak, preşedinţii Letoniei şi Lituaniei, Egils Levits şi Gitanas Nauseda. De asemenea, au fost prezenţi preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, cel al Slovaciei, Zuzana Caputova, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Moldova capătă un rol tot mai semnificativ în planurile SUA: Maia Sandu, invitată la reuniunea extraordinară a Formatului B9

Republica Moldova participă la reuniunea dintre preşedintele SUA Joe Biden şi statele membre NATO din Europa de Est (reuniunea extraordinară la nivel înalt a Formatului Bucureşti 9 – B9), ce va avea loc miercuri după-amiază la Varşovia, în pofida faptului că ţara nu este membră a Alianţei Nord-Atlantice, transmite DPA, potrivit Agerpres. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost primită de preşedintele polonez Andrzej Duda înaintea reuniunii, potrivit agenţiei PAP.

Includerea Republicii Moldova pe lista participanţilor este semnificativă, întrucât ţara are frontieră cu Ucraina şi o populaţie rusofonă considerabilă. Trupe ruse sunt prezente în Transnistria, regiune separatistă din interiorul Republicii Moldova. Maia Sandu consideră că Republica Moldova este ameninţată de războiul dus de Rusia contra Ucrainei, recent ea avertizând cu privire la o posibilă lovitură de stat pusă la cale de Moscova.

Liderul de la Casa Albă s-a întâlnit marţi seară la Varşovia cu preşedinta Maia Sandu, prilej cu care a reconfirmat sprijinul puternic al SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova. La întâlnirea cu Maia Sandu, Biden a subliniat asistenţa în curs de desfăşurare a SUA pentru a ajuta Republica Moldova să-şi consolideze rezilienţa politică şi economică, inclusiv agenda sa de reformă democratică şi securitate energetică, precum şi pentru a face faţă efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei, conform unui comunicat al Casei Albe. Maia Sandu a fost prezentă marţi seară la discursul lui Biden de la Castelul Regal din Varşovia în care preşedintele american s-a referit şi la situaţia complicată din Republica Moldova, cerând aplauze pentru şefa statului moldovean.

Iohannis: „Sunt dispus să merg mult mai departe cu ajutorul acordat R.Moldova, dacă situația o impune”

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la Varșovia, că România nu are informații de acțiuni „iminente” în Republica Moldova și că statul român este dispusă să ajute Chișinăul „în orice scenariu”.

„A existat tot timpul o presiune (rusă, n.red.) asupra Moldovei pentru a induce nesiguranță și instabilitate în Moldova și în politica moldoveană. Nu avem informații acum că acțiuni practice ar fi iminente, dar nu trebuie să subestimăm importanța acestor atacuri informaționale. Oamenii din Moldova se simt amenințați, se simt în nesiguranță dacă află despre astfel de intenții și cred că aici România și românii joacă un rol foarte important, să le dam asigurări cetățenilor din Republica Moldova, să înțeleagă că suntem alături de ei nu numai cu vorba, ci și cu fapta, cu carburant, cu lemn, cu bani, cu consultanță și cu multe alte lucruri. România e dispusă să sprijine Moldova în orice scenariu. Cum va arăta acest sprijin depinde de evoluția perioadei geopolitice. Momentan îi sprijinim cu electricitate, gaze, îi ajutăm să reformeze instituțiile, dar eu personal sunt dispus să mergem mult mai departe dacă situația o va impune”, a declarat șeful statului.

„Aliaţii sunt pregătiţi să crească nivelul prezenţei militare în ţările de pe Flancul estic”. Declarația comună a liderilor B9

Liderii formatului București 9 au adoptat, la Varșovia, în prezența președintelui SUA Joe Biden și a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg o declarație comună la un an de la invadarea Ucrainei. „Rusia a calculat extrem de greșit invadarea Ucrainei și subminarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Suntem mai puternici și mai uniți ca niciodată”, au transmis liderii țărilor NATO de pe flancul estic.

Declarația Comună a Liderilor Formatului București Nouă:

1. Noi, Șefii de Stat și de Guvern ai Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace și Ungariei, ne-am întâlnit astăzi, la un an de la declanșarea războiului de agresiune neprovocat și brutal al Rusiei împotriva Ucrainei. Salutăm participarea Președintelui Statelor Unite ale Americii și a Secretarului General al NATO la întâlnirea noastră, care servește ca mărturie a puternicei legături transatlantice și reconfirmă angajamentul de neclintit al NATO pentru apărarea fiecărui centimetru de teritoriu aliat.

2. Acum un an, Rusia a devastat pacea și securitatea în Europa prin încercarea de a subjuga Ucraina prin forță. Acțiunile Kremlinului au dus la o degradare drastică a mediului de securitate în zona euroatlantică, subminând grav securitatea partenerilor noștri.

3. Rusia este cea mai importantă si directă amenințare pentru securitatea Aliată. Ca răspuns la războiul sângeros de agresiune al Rusiei, Aliații NATO au reacționat decisiv într-o manieră unitară si responsabilă. Pentru a-și proteja cetățenii și teritoriul, Aliații sunt angajați să implementeze noul punct de referință pentru postura de descurajare și apărare a NATO și să crească nivelul prezenței militare în țările noastre.

4. NATO este o alianță defensivă. La Madrid, am agreat să avem o apărare înaintată cu forțe robuste aflate pe poziții, multi-domeniu și gata de luptăpentru a rămâne credibili și capabili să respingem orice oportunitate de agresiune din partea oricărui posibil adversar. În pregătirea Summitului de la Vilnius, vom continua să întărim postura noastră de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. NATO și angajamentul articolului V de a ne apăra unul pe celălalt reprezintă baza securității euroatlantice.

5. Reafirmând angajamentul nostru pentru politica Ușilor Deschise, la Madrid am invitat Finlanda și Suedia să se alăture Alianței. Așteptăm cu nerăbdare să le urăm curând bun venit ca aliați NATO.

6. Condamnăm, în termenii cei mai puternici, războiul de agresiune al Rusiei. Bilanțul morților civili ucraineni este în creștere din cauza loviturilor fără discriminare ale rachetelor ruse și a atacurilor deliberate asupra infrastructurii critice, inclusiv prin folosirea Mării Negre ca platformă de lansare. Cei responsabili pentru atrocități și crime de război vor fi trași la răspundere. Suntem hotărâți să menținem presiunea internațională asupra Rusiei. De asemenea, îi condamnăm pe toți cei care facilitează activ agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv Belarus.

7. Conform Cartei ONU și dreptului internațional, Ucraina își exercită dreptul legitim de a se apăra împotriva agresiunii Rusiei pentru a recâștiga controlul deplin asupra teritoriului propriu și are dreptul de a elibera teritoriile ocupate în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei în acest scop, atât timp cât va fi necesar. Salutăm eroismul poporului ucrainean și curajul armatei sale. Aducem un omagiu bărbaților și femeilor din armata ucraineană care luptă pentru apărarea libertății lor și pentru valorile noastre comune.

8. Viitorul Ucrainei se află în Europa. Sprijinim ferm aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei.

9. Suntem gata să cooperăm strâns și să îi sprijinim pe partenerii noștri -Republica Moldova, Georgia, Bosnia și Herțegovina, care sunt cei mai expuși riscului de destabilizare și a influenței maligne a Kremlinului, în estul și sudul Alianței.

10. Rusia a calculat extrem de greșit invadarea Ucrainei și subminarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Suntem mai puternici și mai uniți ca niciodată, reafirmând legătura transatlantică durabilă dintre națiunile noastre. Vom continua să luptăm pentru pace, securitate și stabilitate în întregul spațiu euroatlantic.

Așteptăm cu nerăbdare următoarea noastră reuniune la Bratislava, în luna iunie, în pregătirea Summitului NATO de la Vilnius.