Intotero (Cultură), intervenție în Parlament, despre tezaurul dacic: „Simt şi eu o durere imensă în suflet. Nu avem nimic de ascuns”

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a declarat, luni, într-o intervenţie telefonică la şedinţa Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor, pe tema furtului artefactelor dacice din expoziţia de la Muzeul Drents din Assen, că va analiza oportunitatea scoaterii din ţară a obiectelor inestimabile, iar contractele pentru expoziţii trebuie să fie încheiate mai atent pentru ca să nu mai existe interpretări, informează AGERPRES. Ea a menţionat, totodată, că regretă că i-a prelungit mandatul directorului Muzeului Naţional de Istorie a României. Potrivit lui Intotero, oportunitatea organizării expoziţiei cu artefactele dacice în Olanda a fost decisă de conducerile MNIR şi Ministerului Culturii de la vremea respectivă.

În organizarea expoziţiei au avut atribuţii conducerea Muzeului Naţional de Istorie a României şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii care au avizat documentele ce au stat la baza exportului de patrimoniu pentru această expoziţie, a precizat Natalia Intotero. „Colegii de la Muzeul Naţional de Istorie sunt cei care au iniţiat această discuţie, această expoziţie, inclusiv partea de contracte”, a adăugat ea.

„Îmi exprim şi eu întristarea pentru această tragedie, aşa cum simt şi eu o durere imensă în suflet, aşa o simte fiecare român din ţară şi fiecare membru al Comisiei pentru cultură”, a completat ministrul. Întrebată dacă a primit vreo informare cu privire la identificarea hoţilor, ea a afirmat că nu a primit personal, menţionând că este în contact cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, privind ancheta.

„Am fost sunată de şeful Corpului de control al prim-ministrului pentru a-mi spune că persoanele desemnate pentru a verifica toate documentele care au stat la baza realizării acestei expoziţii au ajuns la Ministerul Culturii şi îşi încep activitatea”, a explicat Intotero.

Ea a informat că a solicitat conducerii Muzeului Naţional de Istorie a României şi celor din minister care au avizat acele documente să dea explicaţii având în vedere speculaţiile din spaţiul public.

„Nu avem nimic de ascuns. I-am solicitat domnului director al muzeului să pună la dispoziţie contractul care a stat la baza realizării acelei expoziţii. Dânsul mi-a spus că anumite clauze sunt confidenţiale, l-am rugat să transmită în scris care sunt acele clauze confidenţiale, dacă există. Nu s-a primit un astfel de document, fapt pentru care doamna secretar de stat, în momentul în care jurnaliştii au solicitat detalii din contract, a pus la dispoziţiei toate detaliile”, a transmis Natalia Intotero.

Ea a mai arătat că prioritatea este de a discuta măsuri pentru a preveni astfel de situaţii, inclusiv modificări legislative. „Vom trata cu mai multă responsabilitate mai multe expoziţii care se află în afara ţării. (…) Voi analiza oportunitatea scoaterii din ţară a obiectelor inestimabile, contractele să fie încheiate mai atent, astfel încât să nu mai existe interpretări că nu este prevăzută pază”, a indicat ministrul.

Conform Nataliei Intotero, oportunitatea expoziţiei a fost decisă la vremea respectivă de conducerea MNIR, de conducerea Ministerului Culturii.

Întrebată dacă regretă că a prelungit în luna ianuarie mandatul directorului Muzeului Naţional de Istorie a României, Natalia Intotero a spus: „Da. Nu puteam să las instituţiile fără o conducere. Mi-am preluat mandatul în data de 8. (…) La momentul respectiv a trebuit să aprob toate conducerile interimare şi nu este vorba doar de conducerea MNIR. Am spus că regret, că m-aş fi aşteptat la o comunicare mai bună din partea directorului MNIR”.

Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor i-au audiat luni, printre alţii, pe directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, şi secretarul de stat în Ministerul Culturii Diana-Ştefana Baciuna.

Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate din Muzeul Drents din localitatea olandeză Assen, la sfârşitul săptămânii trecute.

Directorul Muzeului Național de Istorie a anunțat că va demisiona la momentul potrivit

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat, luni, că toate condiţiile impuse părţii olandeze pentru expoziţie ar fi corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranţă. Acesta a anunțat și că dacă va fi cazul să demisioneze, o va face la momentul oprtun, deocamdată acuzând că e țap ispășitor.

„Evident sunt un ţap ispăşitor, în condiţiile în care sunt acuzat că a avut loc o explozie, că s-a intrat într-o clădire de beton armat care avea toate elementele de securitate necesare”, a afirmat Târnoveanu, după audierile din Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor. El a precizat că nu a fost dată o hotărâre de Guvern pentru organizarea expoziţiei la Muzeul Drents din Assen, Ţările de Jos, deoarece nu a implicat colaborarea mai multor instituţii.

„Hotărârea de Guvern se referă la expoziţiile care se fac în colaborare cu mai multe autorităţi, cu mai multe ministere, respectiv am făcut asemenea expoziţii la care au participat şi MAE, MApN. (…) Guvernul României la vremea respectivă nu a dorit să dea o importanţă deosebită acestei expoziţii”, a mai spus el, precizând că baza legală a organizării acestei expoziţii din Olanda a fost Legea patrimoniului, legea exportului temporar de patrimoniu.

Întrebat în legătură cu durata de 6 luni a expoziţiei, directorul MNIR a spus că durata a fost decisă pe baza „vizibilităţii ei şi a efortului pentru organizarea ei”.

Chestionat dacă îşi va da demisia, el a spus: „Îmi voi da demisia la momentul oportun”.

Târnoveanu a mai arătat că se consideră un „ţap ispăşitor” şi nu îl sprijină nimeni în această situaţie.

„Evident, sunt un ţap ispăşitor, în condiţiile în care sunt acuzat că a avut loc o explozie, că s-a intrat într-o clădire de beton armat care avea toate elementele de securitate necesare.(…) Eu vorbesc despre ceea ce trebuia să fie respectat prin contract, condiţii contractuale: pază umană trebuia să fie 24 din 24 în camera de control”, a adăugat el.

Târnoveanu a mai spus că a îndeplinit toate condiţiile acestei expoziţii.

„În acest moment, consider că ceea ce am solicitat părţii olandeze ar fi corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranţă. Nimeni nu s-a confruntat până acum cu asemenea situaţie. Vom învăţa. Este din păcate, o învăţătură pe piele proprie, dar instituţiile învaţă şi din situaţiile în care sunt puse”, a menţionat directorul MNIR.

Întrebat dacă a existat pază umană în noaptea jafului, el a spus că nu are oficial nicio informaţie.

„Trebuia să existe. Deci, repet, eu vorbesc şi noi vorbim despre obligaţii contractuale. Contractul prevedea pază 24 de ore din 24, 7 zile din 7. De asemenea, existenţa în permanenţă a unei persoane în camera de control, care este camera unde se centralizează toate informaţiile şi toate imaginile privind instituţia şi împrejurimile ei. Şi, de asemenea, am cerut, şi la momentul respectiv s-a şi realizat, legătura permanentă cu poliţia şi introducerea de vitrine speciale securizate. Aici este una din problemele pe care nu le înţeleg, ce s-a întâmplat cu acele vitrine care erau incasabile”, a mai explicat directorul.

El a mai spus că plata despăgubirii depinde de respectarea acestor măsuri.

„Nu aş vrea să fac speculaţii, să mă dau detectiv, dar pe analiza informaţiilor pe care le-am în acest moment hoţii au intrat printr-o metodă neconvenţională, s-au dus direct la cele două vitrine, au folosit mijloace extrem de contondente pentru a sparge vitrinele, se pare că geamul securizat a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina. Pare scenariul unui furt la comandă”, a mai apreciat directorul MNIR.

Întrebat dacă Muzeul Naţional de Istorie va da în judecată muzeul din Olanda, el a spus: „Până nu avem raportul oficial al Poliţiei, nu am niciun temei. Să văd unde s-a încălcat şi de cine s-a încălcat contractul”.

„Deci, niciun muzeu nu este imun la atac. Orice muzeu deschis publicului trece prin multe riscuri. Pentru aceasta am şi luat măsurile pe care le-am putut lua, cu resursele pe care le-am avut. Şi dacă cineva doreşte să vadă ce măsuri de protecţie suplimentară s-au luat, există posibilitatea să vă documentaţi. În acest moment, cu resursele pe care le avem, gradul de securitate ar fi corespunzător, ceea ce îmi permite să ţin instituţia deschisă publicului”, a adăugat directorul.

Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate în urma unui „incident deosebit de grav”, a anunţat Ministerul Culturii sâmbătă.

Ministrul de Externe al României a vorbit cu partea olandeză

Emil Hurezeanu, ministrul român de Externe, a avut o convorbire cu omologul său olandez, Caspar Veldkamp, pe tema furtului comorilor de aur din tezaurul dacic. Ministrul român a subliniat importanța recuperării artefactelor furate, accentuând valoarea lor culturală deosebită. Cei doi oficiali au căzut de acord să mențină o colaborare strânsă atât la nivel diplomatic, cât și operațional pentru rezolvarea acestui caz.

Potrivit Ordonanței de Guvern nr. 27/2023, „pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai multe autorități și instituții publice.”

În acest caz, hotărârea de guvern nu a existat, totul fiind organizat la nivel de contract direct între cele două muzee. Nu este clar deocamdată de ce nu a fost adoptată o hotărâre de guvern, având în vedere că expozițiile similare din Roma și Madrid au fost organizate în baza unor asemenea acte normative, după cum prevede OG 27/2023.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, trebuia să promoveze în Guvern proiect de HG. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, deplasarea fiind făcută doar prin semnătura directorului Muzerului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnăveanu, un apropiat al președintelui Klaus Iohannis.

Contractul prin care a fost închiriat tezaurul furat: Olandezii erau obligați să asigure paza

Corpul de Control al prim-ministrului a ajuns luni dimineața la Ministerul Culturii pentru a ridica documentele referitoare la obiectele de patrimoniu împrumutate unui muzeu din Olanda și ulterior furate. Aflată, prin urmare, sub o mare presiune internaţională, poliţia olandeză îi vânează pe hoţii care au sustras sâmbătă dimineaţă comorile de artă din aur extrem de valoroase din România de la Muzeul Drents din Assen. Piesa de rezistenţă a tezaurului era faimosul coif de aur de la Coţofeneşti, confecţionat dintr-un kilogram de aur pur. Spargerea s-a făcut printr-o explozie violentă, sâmbătă dimineaţa, la patru fără un sfert. Acţiunea nu a durat decât trei minute şi au fost trei autori, care au spart vitrinele şi au luat coiful şi cele trei preţioase brăţări de aur. S-a întâmplat chiar în ultimul weekend al expoziţiei, care a fost prezentată de la începutul lunii iulie, scrie De Telegraaf.

Poliţia s-a mobilizat rapid sâmbătă dimineaţa şi a pus la dispoziţie la fel de mulţi oameni şi expertiză pentru jaf ca într-un caz de crimă. Echipa de poliţie este formată din 35 de detectivi tactici, specialişti criminalişti şi membri ai Echipei Naţionale de Artă din cadrul Unităţii Naţionale de Expertiză şi Operaţiuni. Există, de asemenea, un contact strâns cu poliţia română.

Pe parcursul weekendului, detectivii au urmărit imaginile camerelor de supraveghere şi au interogat angajaţii muzeului, concentrându-se asupra celor care au vizitat expoziţia cu câteva zile înainte de jaf. Hoţii de artă şi bijuterii fac aproape întotdeauna investigaţii preliminare înainte de a comite jaful. Astfel, potrivit De Telegraa, poliţia ar avea piste interesante pentru anchetă.

De asemenea, există mai multe informaţii despre traseul vehiculului folosit de hoţi, care au schimbat maşina în apropierea oraşului Rolde după ce au incendiat maşina pe care o folosiseră în Assen.

Echipa de poliţişti este pe urmele celor trei, posibil patru făptaşi. Este o cursă contra cronometru cu o miză diabolică: există temeri ca autorii ar vrea să topească coiful şi brăţările, aşa că viteza este esenţială. Pe de altă parte, o arestare rapidă ar putea fi dezastruoasă pentru o anchetă asupra celorlalţi implicaţi.

Potrivit televiziunii naţionale NOS, poliţia caută imagini şi ponturi despre o maşină Volkswagen Golf de culoare gri închis, furată şi incendiată, care a fost implicată în furtul capodoperelor româneşti de la Muzeul Drents din Assen. La scurt timp după jaf, maşina a fost găsită sub un pod în localitatea Rolde din apropiere. Investigaţiile au arătat că maşina a fost furată în Alkmaar în noaptea de miercuri spre joi. Aproximativ în acelaşi timp, o plăcuţă de înmatriculare a fost furată în satul Witmarsum din Frisonia. Poliţia solicită în mod special informaţii în legătură cu aceste furturi.

Maşina a fost reperată în apropierea Muzeului Drents imediat după furt. „Urmărirea locurilor în care s-a aflat maşina în perioada joi, 23 ianuarie în jurul orei 04.20, şi sâmbătă 25 ianuarie, în jurul orei 03.50, este foarte importantă pentru noi”, a transmis poliţia.

La scurt timp după spargere, poliţia a primit o informaţie despre un incendiu la o maşină în Rolde.Volkswagen-ul furat a fost găsit acolo, cu numărul de înmatriculare furat. Nimeni nu era prezent la vehicul. Poliţia dispune de imagini care arată cum a izbucnit incendiul. Câteva momente mai târziu, un alt vehicul poate fi văzut oprind în apropierea maşinii în flăcări. Poliţia presupune că autorii au fugit cu acel vehicul.

Potrivit NOS, ministrul culturii din România doreşte o întâlnire cu prim-ministrul olandez Schoof şi cu regele Willem-Alexander în marja comemorării eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz din Polonia, la care vor participa cu toţii. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat pe Facebook că ministrul culturii, Natalia Intotero, va transmite un „mesaj ferm” din partea guvernului său şi va sublinia că piesele furate trebuie recuperate cât mai repede.

Presa românească scrie că Muzeul Naţional de Istorie ia în calcul să meargă în instanţă dacă se dovedeşte că Muzeul Drents nu a dispus paza corespunzător, notează articolul publicat pe site-ul NOS.

Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat că la muzeu nu era niciun paznic în momentul furtului. Potrivit Muzeului de Istorie din România, cel puţin un paznic ar fi trebuit să fie prezent 24 de ore din 24, însă documente văzute de postul olandez RTV Drenthe arată că nu există nimic în acest sens în contract, iar muzeul din România ar interpreta contractul în mod diferit. Potrivit aceloraşi documente, coiful furat valorează 4,3 milioane de euro, iar brăţările au o valoare de o jumătate de milion de euro fiecare. Valoarea totală a pieselor furate este estimată la aproape şase milioane de euro. Întreaga colecţie de obiecte dacice din aur şi argint (circa 650 de obiecte) împrumutate muzeului din Assen erau asigurate cu peste 30 de milioane de euro, a declarat directorul Muzeului Naţional de Istorie din România.

Tezaurul dacic, scos din țară ilegal? Legea prevede că e nevoie de hotărâre de guvern, actul normativ nu există

Potrivit Ordonanței de Guvern nr. 27/2023, „pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai multe autorități și instituții publice.”

În acest caz, hotărârea de guvern nu a existat, totul fiind organizat la nivel de contract direct între cele două muzee. Nu este clar deocamdată de ce nu a fost adoptată o hotărâre de guvern, având în vedere că expozițiile similare din Roma și Madrid au fost organizate în baza unor asemenea acte normative, după cum prevede OG 27/2023.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, trebuia să promoveze în Guvern proiect de HG. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, deplasarea fiind făcută doar prin semnătura directorului Muzerului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnăveanu, un apropiat al președintelui Klaus Iohannis.

HG pentru exploziția similară de la Roma:

Polițiștii din Olanda au găsit mașina folosită de hoți

Un nou detaliu important în ancheta privind furtul tezaurului dacic furat din Muzeul Drents din Olanda a ieșit la iveală: poliția din Olanda a recuperat, luni, mașina folosită de hoți în acest jaf spectaculos. Mașina, un Volkswagen Golf, i-a aparținut unui tânăr olandez pe nume Rudy, care a fost șocat să afle că vehiculul său fusese utilizat pentru a transporta comorile furate. Furtul tezaurului dacic a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, când din muzeu au fost sustrase patru obiecte din aur, printre care coiful de aur de la Coțofenești, datat din secolul V-IV î.Hr., și trei brățări dacice din aur, provenind din Sarmizegetusa Regia, o piesă de o importanță istorică uriașă pentru patrimoniul național al României.

Volkswagen-ul Golf al lui Rudy a fost furat în noaptea de miercuri spre joi din Alkmaar, la aproape 200 de kilometri distanță de muzeu. Hoții au folosit mașina pentru a evada cu tezaurul furat, iar mai târziu aceasta a fost găsită abandonată și complet arsă într-o localitate din Drenthe, ceea ce sugerează că infractorii aveau totul planificat și așa au încercat să șteargă urmele.

Rudy, în vârstă de 24 de ani, a aflat vestea despre mașina sa, dar a avut o mare dezamăgire atunci când a văzut-o complet distrusă. „Este o poveste extrem de ciudată și tristă”, a declarat un membru al familiei acestuia pentru presa olandeză, adăugând că tânărul nu se aștepta ca mașina sa să fie folosită pentru un astfel de jaf. Rudy a economisit mult pentru a-și cumpăra mașina, care, din păcate, nu era asigurată împotriva furtului.

După furt, poliția olandeză a descoperit că mașina furată a fost văzută în Groningen la scurt timp după ce a fost furată. Între timp, la muzeu, furtul continuă să stârnească un val de îngrijorare, atât în Olanda, cât și în România, mai ales având în vedere valoarea inestimabilă a artefactelor furate.

În timp ce ancheta continuă, poliția olandeză, alături de Interpol și autoritățile române lucrează pentru a recupera tezaurul și pentru a-i prinde pe hoți. Se speculează că aceștia ar fi fugit din Olanda și ar putea fi deja în afacerea de graniță, având în vedere că mașina arsă a fost găsită nu departe de granița germană. De asemenea, autoritățile sunt în căutarea oricăror martori sau informații suplimentare care ar putea ajuta la elucidarea acestui jaf complex.

Primul cerc de suspecți la furtul tezaurului: Se zvonește de implicarea celebrului clan Remmo, o familie de origine libanezo-kurdă

Poliţia este pe urmele autorilor jafului spectaculos de artă comis sâmbătă dimineaţă la Muzeul Drents din Assen. Între timp, detectivii au aflat de unde a fost furată maşina folosită de hoţi pentru a fugi, iar poliţia investighează o persoană care a avut un comportament suspect la expoziţia cu obiecte dacice cu puţin timp înainte de jaf, relatează presa olandeză.

Potrivit De Telegraaf, nu este exclusă implicarea celebrului clan Remmo din Germania, o familie de origine libanezo-kurdă, care a mai dat spargeri răsunătoare la muzee în ultimii ani, informează News.ro. Poliţia a declarat duminică seara pentru DeTelegraaf că imaginea unui bărbat purtând o şapcă şi o geantă mare – o imagine care a circulat duminică în presa din România – a fost surprinsă de camerele de la muzeu cu cinci zile înainte de jaf. Poliţia a confirmat că bărbatul, care avea un comportament suspect, face obiectul unei anchete, dar nu poate spune deocamdată dacă este unul dintre autorii jafului.

De asemenea, acum este clar că maşina cu care au fugit hoţii, găsită incendiată lângă Rolde, a fost furată în Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. În prezent, poliţia a primit cel puţin 60 de informaţii cu privire la jaf.

Atât poliţia olandeză, cât şi cea română nu exclud posibilitatea ca în spatele jafului să se afle infractori străini şi că a fost un jaf foarte bine ţintit, având ca ţintă principală coiful de aur. Aceştia ar putea fi români, dar este menţionat şi renumitul clan Remmo din Germania, un clan de origine libanezo-kurdă, care a mai comis jafuri spectaculoase de artă în Germania în mai multe rânduri în ultimii ani.

 echipă formată din 20 până la 35 de ofiţeri de poliţie lucrează la acest jaf care a devenit ştire mondială.

Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat că la muzeu nu era niciun paznic în momentul furtului. Potrivit Muzeului de Istorie din România, cel puţin un paznic ar fi trebuit să fie prezent 24 de ore din 24, însă documente văzute de postul olandez RTV Drenthe arată că nu există nimic în acest sens în contract, iar muzeul din România ar interpreta contractul în mod diferit.

Polițiștii din Olanda vizionează mii de ore de înregistrări după furtul tezaurului dacic

Polițiștii din Olanda sunt în alertă maximă, după furtul tezaurului dacic de la Muzeul Drents. Ancheta este în plină desfășurare pentru depistarea hoților care au dat o mare lovitură. Anchetatorii olandezi vizionează mii de ore de înregistrări de pe camerele de supraveghere de la muzeu în căutarea unor indicii care să-i conducă la autori.

Un astfel de jaf, susțin polițiștii, nu s-ar fi putat petrece fără o supraveghere a locației ce era vizată. Astfel, nu este exclus ca pe înregistrări să apară, în ultimele săptămâni, unul sau mai mulți dintre autori, care ar fi filmat în zonă și și-ar fi notat informații care să-i ajute să dea lovitura cu doar o zi înainte ca expoziția să se încheie.

Sâmbătă dimineață au analizat toate camerele de supraveghere de pe traseu și au stabilit faptul că undeva la 11 km distanță de locul în care ne aflăm, indivizii ar fi opriți și și-ar fi schimbat hainele. Ulterior, au mai înaintat aproximativ 1-2 km, și au abandonat autoturismul cu care au venit până la muzeu, să fure artefactele, nu înainte însă de a-l incendia. Surse din anchetă spun că aveau un plan să părăsească Olanda și să intre în Germania. Anchetatorii încearcă să se stabilească în acest moment dacă au reușit să treacă granița. Pe de altă parte, a fost identificat și autoturismul. Se pare că ar fi fost furat dintr-un orășel apropiat, pe data de 25.