INS În 2023 au venit pe lume cei mai puțini copii de la 1924 încoace! În Sud-Est, populația vă scădea cu -45,1% în mediul urban şi -47,2% în mediul rural, până în 2060

Puțin peste 150.000 de copii au venit pe lume în anul 2023, situație ne-mai-văzută din 1924 încoace, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică. Totodată, proiecțiile demografice pentru următorii 20 de ani arată că suntem în plină criză din acest punct de vedere. Mai exact, în anul anterior s-au născut pe lume 155.000 de copii, iar aproape 250.000 de români s-au stins din viață. Scăderea numărului de decese reflectă creșterea speranței de viață la naștere care, deși printre ultimele din Europa, ajunge la aproape 73 de ani.

Demografic, populația României ar fi scăzut și mai mult, dar surpriza a venit din partea muncitorilor aduși din străinătate. Astfel, conform surei citate, pentru prima dată în istoria României, imigranții veniți la muncă sunt principala cauză a creșterii populației României.

​În varianta medie de proiectare a populaţiei rezidente, populaţia ar urma să scadă până în anul 2060 cu circa 290.000 de persoane în mediul urban şi cu alte 293.000 de persoane (32,3%) în mediul rural.

Cea mai mică scădere, -11,1% (atât în mediul urban, -10,6%, cât şi în mediul rural, -15,4%), o va înregistra populația din regiunea Bucureşti-Ilfov, în toată perioada 2017-2060. Restul regiunilor vor avea scăderi mult mai mari, cuprinse între 21,7% (regiunea Nord-Est) şi 48,8% (regiunea Sud-Vest Oltenia) în mediul urban, iar în cel rural între 21,5% (regiunea Nord-Est) şi 49,0% (regiunea Sud-Vest Oltenia).

Până în anul 2060, pe sexe, populaţia masculină ar putea scădea cu aproape 30% în mediul urban şi cu peste 33% în mediul rural, iar populaţia feminină ar înregistra o scădere cu 26,6% în mediul urban şi cu 31,2% în mediul rural, arată Statistica.

Cele mai mari diminuări ale populaţiei masculine, la aproape jumătate din populaţia masculină ar putea apărea în regiunile Sud-Vest Oltenia (-50,9% în mediul urban şi 51,4% în mediul rural) şi Sud-Muntenia (-44,0% în mediul urban şi -44,6% în mediul rural).

Pe de altă parte, cele mai mici scăderi sunt prognozate în regiunea Bucureşti-Ilfov (-10,4% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural), urmată de regiunea Nord-Est (-21,4% în mediul urban şi -21,6% în mediul rural).

În cazul populaţiei feminine proiectate situaţia este similară, cele mai mari scăderi ar putea apărea în aceleaşi regiuni ca şi în cazul populaţiei masculine, respectiv în regiunile Sud-Vest Oltenia (-46,9% în mediul urban şi 46,6% în mediul rural) şi Sud-Muntenia (-42,4% în mediul urban şi -42,2% în mediul rural), iar cele mai mici în regiunile Bucureşti-Ilfov (-10,8% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural) şi Nord-Est (-22,0% în mediul urban şi -21,5% în mediul rural).

Populaţia rezidentă adultă (de 15-64 ani) din mediul urban va fi de 4,5 milioane persoane în anul 2060 (cu 2,7 mil. persoane mai puţine decât în prezent). În mediul rural, acelaşi segment de populaţie va fi de 3,37 mil. persoane (cu 2,3 mil. persoane mai puţine decât acum).

Până în anul 2060 este anticipată o diminuare mai severă a populaţiei în vârstă de muncă în regiunile din sud: Sud-Vest Oltenia (-57,9% în mediul urban şi -58,7% în mediul rural), Sud-Muntenia (-50,6% în mediul urban şi -52,0% în mediul rural) şi Sud-Est (-45,1% în mediul urban şi -47,2% în mediul rural).

Regiunile Vest şi Sud-Vest Oltenia vor avea cel mai mic număr al populaţiei rezidente în vârstă de muncă.

Ponderea populaţiei rezidente vârstnice în total populaţie rezidentă, va creşte în ambele medii de rezidenţă (de la 16,1% la 27,7% în mediul urban şi de la 20,2% la 32,0% în mediul rural).

Ponderea tinerilor se va reduce de la 14,9% la 11,9% în mediul urban şi de la 16,4% la 14,1% în mediul rural ceea ce va duce la accentuarea gradului de îmbătrânire demografică a populaţiei României.

În mediul urban regiunile Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru vor fi zonele cele mai “îmbătrânite” în anul 2060, cu ponderi de 35,2%, 28,8% şi respectiv 27,4% din populaţia rezidentă regională proiectată. În mediul rural cele mai mari ponderi ale populaţiei vârstnice rezidente vor fi în regiunile Sud-Vest Oltenia (41,8%), Sud-Muntenia (35,4%) şi Vest (34,5%).

Numărul persoanelor decedate în decembrie 2023, aproape dublu decât cel al născuţilor-vii

Sporul natural în România s-a menţinut negativ (-10.486) în luna decembrie a anului 2023. Numărul persoanelor decedate a fost aproape dublu decât cel al născuţilor-vii, potrivit unui comunicat de presă publicat luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ultima lună din 2023, s-au născut 11.431 de copii, în scădere cu 539 (-4,5%) faţă de noiembrie 2023. Numărul deceselor înregistrate în decembrie 2023 a fost de 21.917 (11.477 de persoane de sex masculin şi 10.440 de persoane de sex feminin), în plus cu 2.077 de decese faţă de luna precedentă, ceea ce reprezintă o creştere cu 10,5% (+9,9% persoane de sex masculin şi +11,1% persoane de sex feminin). Mai mult, numărul deceselor în rândul copiilor cu vârsta de sub 1 an înregistrat în luna decembrie 2023 a fost de 81, în creştere cu 16 faţă de noiembrie 2023. Astfel, sporul natural s-a menţinut negativ (-10.486) în luna decembrie 2023, numărul persoanelor decedate fiind de 1,9 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

Conform sursei citate, în ultima lună din anul trecut, 41,7% (9.142 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, 24,9% (5.467 de decese) la persoanele de 70-79 ani şi 18,4%, reprezentând 4.026 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (98 decese), 5-19 ani (64 decese) şi 20-29 ani (95 decese).

După cauza principală de deces, în luna decembrie 2023, la fel ca în luna precedentă, cele mai multe decese au avut drept cauză: bolile aparatului circulator (12.007 persoane, reprezentând 54,8%), tumorile (4.028 de persoane, reprezentând 18,4%) şi bolile aparatului respirator (1.934 persoane, reprezentând 8,8%).

În decembrie 2023, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 4.670 căsătorii, în scădere cu 1.125 (-19,4%) faţă de luna noiembrie 2023. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 1.723, în scădere cu 135 (-7,3%).

În perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, cel mai mare număr de căsătorii s-a înregistrat în luna august 2022 (19.382) şi luna august 2023 (17.112), iar cel mai mic număr s-a produs în ianuarie 2022 (4593).

Numărul născuţilor-vii înregistrat în luna decembrie 2023 a fost mai mic cu 2.083 (-15,4%) comparativ cu aceeaşi lună din anul 2022. Numărul deceselor în luna decembrie 2023 a scăzut cu 1.236 (-5,3%) faţă de luna decembrie 2022, iar numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mic în luna decembrie 2023 decât în aceeaşi lună din anul 2022.

Sporul natural a fost negativ atât în luna decembrie 2023 (-10.486 persoane), cât şi în luna decembrie 2022 (9.639 persoane).

După primele trei cauze principale de deces, în luna decembrie 2023 faţă de luna decembrie 2022, au scăzut cu 0,3% decesele având cauză principală tumorile, cu 8,7% decesele cauzate de boli ale aparatului respirator şi cu 6,3% decesele cauzate de boli ale aparatului circulator.

În luna decembrie 2023, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 10.756 persoane (5.585 persoane de sex masculin şi 5.171 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 11.161 persoane (5.892 persoane de sex masculin şi 5.269 persoane de sex feminin). Faţă de aceeaşi lună din anul 2022, numărul deceselor înregistrate în mediul urban a scăzut cu 5,8% (-5,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi -5,9% în cazul persoanelor de sex feminin), iar în mediul rural cu 4,9% (-4,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi -4,9% în cazul persoanelor de sex feminin).

Numărul căsătoriilor a fost, în luna decembrie 2023, cu 138 (-2,9%) mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială), în luna decembrie 2023 numărul divorţurilor a scăzut cu 22 (-1,3%) faţă de luna decembrie 2022.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *