Inițiativă legislativă pentru echipamente de monitorizare în zone cu risc. Hristu (AUR) susține măsuri tehnice pentru drumuri mai sigure

O inițiativă legislativă care propune măsuri tehnice și silvice pentru protejarea durabilă a infrastructurii rutiere și creșterea siguranței participanților la trafic a fost respinsă de Senat pe 23 februarie 2026. Acum, proiectul se află în circuitul Camerei Deputaților pentru votul final, susținut între alții de deputatul constănțean al AUR, Cosmin Hristu.

Inițiativa răspunde unei probleme reale și urgente: evoluțiile climatice din ultimii ani, concretizate în episoade repetate de caniculă și variații termice accentuate, au afectat stabilitatea și aderența stratului de rulare, favorizând apariția fenomenului de „bleeding” (exudarea liantului bituminos), accelerând degradarea părții carosabile și afectând aderența cauciucurilor. Aceste efecte conduc la creșterea semnificativă a costurilor de întreținere și, mai grav, la impact direct asupra siguranței participanților la trafic. Legislația actuală în materia drumurilor publice nu conține nicio normă care să vizeze monitorizarea și informarea publică, la nivel de sector de drum, a temperaturilor efective ale carosabilului — o lacună care face ca pericolele să continue să reprezinte un factor de risc persistent în România.

Soluția propusă introduce, în Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, un articol nou care instituie obligația administratorului drumului, pe sectoarele de drumuri publice prevăzute la art. 6, alin. (1), de a amplasa în zone de siguranță, de o parte și de cealaltă a amprizei, mijloace tehnice pentru determinarea automată a temperaturilor părții carosabile și afișarea acesteia pe panourile deja existente ori care vor fi amplasate în acest sens în vederea avertizării participanților la trafic. Reglementările propuse sunt complementare normelor privind circulația pe drumurile publice, fără a le substitui, și lasă deschisă posibilitatea emiterii de reglementări tehnice subsecvente pentru standardizarea echipamentelor, a parametrilor de acuratețe și vizibilitate a afișajelor și a procedurilor de exploatare.

Aplicarea dispozițiilor proiectului revine administratorilor drumurilor publice, care vor asigura proiectarea, instalarea și exploatarea echipamentelor, precum și delimitarea și înființa a perdelelor de protecție pe sectoarele identificate ca vulnerabile. Datele colectate privind temperatura părții carosabile vor fi integrate în sistemele informaționale existente, valorificate pentru managementul traficului, avertizări publice și planificarea intervențiilor de întreținere, cu respectarea legislației privind achizițiile publice și a standardelor tehnice aplicabile. Inițiativa legislativă răspunde unei nevoi reale și imediate de adaptare a cadrului normativ la provocările climatice actuale, prin instituirea unui ansamblu coerent de măsuri de monitorizare, informare și protecție care contribuie la creșterea siguranței rutiere, conservarea infrastructurii și protejarea interesului public.

Respingerea inițiativei de către Senat pe 23 februarie nu a oprit susținerea acesteia. Deputatul constănțean Cosmin Hristu, din rândurile AUR, se numără printre susținătorii proiectului și pledează pentru adoptarea sa în Camera Deputaților. Votul final în plenul Camerei Deputaților va decide dacă România va avansa în direcția unei infrastructuri rutiere mai sigure și mai adaptate realităților climatice contemporane.