Inițiativă în Parlament: Crușoveanu (PNL) nu vrea să mai audă de oameni cu job la stat, care au acte de studii false sau anulate

Un proiect legislativ care vizează întărirea controlului asupra autenticității diplomelor, atestatelor și a celorlalte înscrisuri depuse la concursurile și examenele pentru ocuparea funcțiilor publice a intrat în circuitul decizional al Camerei Deputaților, după ce a fost respins de Senat în data de 12 februarie 2026. Inițiativa este susținută și de deputatul liberal constănțean Marian Crușoveanu, iar miza ei este una cât se poate de clară: eliminarea situațiilor în care persoane care aspiră la posturi în instituțiile statului ajung să își construiască parcursul profesional pe documente falsificate, anulate sau neechivalate legal în România.

Potrivit argumentelor invocate în expunerea de motive, legislația națională în vigoare este deja explicită în ceea ce privește ocuparea posturilor vacante din instituțiile și autoritățile publice, precum și din unitățile bugetare, stabilind că acestea pot fi ocupate doar prin concurs sau examen. În același timp, ierarhizarea funcțiilor publice ține cont atât de experiența profesională, cât și de nivelul studiilor, de la studii medii până la masterat și doctorat. Tocmai de aceea, autenticitatea și validitatea documentelor depuse de candidați ar trebui să fie o condiție elementară, nu o formalitate tratată superficial. Inițiatorii arată că, în ultimii ani, sfera publică din România s-a confruntat cu situații inacceptabile și chiar ilegale, în care unii candidați sau angajați au prezentat angajatorilor din sectorul public diplome și atestate falsificate ori anulate de instanțele din România. În alte cazuri, la concursuri sau la angajare au fost depuse diplome obținute în străinătate, de multe ori în urma unor cursuri neautorizate, de scurtă durată, fără ca acestea să fie echivalate în sistemul românesc prin intermediul Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor.

În acest context, proiectul propune ca toate autoritățile și instituțiile publice din România, inclusiv unitățile finanțate parțial sau integral de la bugetul de stat, să întreprindă toate diligențele necesare pentru a verifica ex ante autenticitatea diplomelor, atestatelor și a tuturor înscrisurilor depuse de candidați la concursurile sau examenele pentru ocuparea unei funcții publice. Cu alte cuvinte, verificarea documentelor ar urma să devină o obligație reală și prealabilă, nu o simplă bifă administrativă. Inițiatorii susțin că prin această măsură ar fi eliminată orice formă de eludare a prevederilor legale privind condițiile de studii pentru ocuparea unei funcții în domeniul public. În același timp, proiectul ar aduce un plus de credibilitate instituțiilor și autorităților publice și ar contribui la creșterea performanței în sectorul public, într-un moment în care încrederea cetățenilor în administrație depinde tot mai mult de profesionalismul și integritatea celor care ajung să ocupe funcții publice.

Un alt argument invocat de inițiatori este acela că propunerea legislativă nu generează impact asupra bugetului general consolidat, întrucât evidența informatică a diplomelor și atestatelor există deja. Practic, proiectul adaugă doar o obligație suplimentară în sarcina departamentelor de resurse umane din instituțiile publice, care ar trebui să verifice în mod efectiv documentele depuse de candidați înainte de ocuparea posturilor. Deși proiectul a fost respins de Senat pe 12 februarie 2026, traseul său parlamentar continuă, iar decizia finală aparține Camerei Deputaților. Dacă va fi adoptată, legea ar putea închide una dintre breșele care au permis, de-a lungul timpului, accesul în sistemul public al unor persoane care nu îndeplineau în mod real condițiile de studii sau de calificare asumate în acte.

Susținerea deputatului liberal constănțean Marian Crușoveanu pentru o astfel de inițiativă plasează și Constanța în zona unei teme sensibile, dar esențiale pentru funcționarea corectă a statului: aceea a curățării accesului în funcția publică de orice suspiciune legată de diplome false, atestate discutabile sau documente neverificate. Iar într-o administrație care cere tot mai multă credibilitate, o astfel de dezbatere nu mai este de mult opțională.