Încrederea populației în personalitățile politice: Călin Georgescu – 33%, Nicușor Dan – 30%, Simion – 24%, Grindeanu și Bolojan – 23% – Sondaj CURS

Călin Georgescu ocupă primul loc în clasamentul încrederii în personalitățile politice, fiind urmat de președintele Nicușor Dan și de liderul AUR, George Simion, potrivit unui sondaj CURS realizat la nivel național în perioada 14–24 iulie. Niciunul dintre liderii politici incluși în cercetare nu beneficiază însă de încrederea unei majorități a populației. În cazul instituțiilor, Armata și Biserica se detașează, în timp ce Guvernul, Parlamentul și Justiția se află la finalul clasamentului.

Călin Georgescu beneficiază de „foarte multă” sau „multă” încredere din partea a 33% dintre respondenți (32% în sondajul CURS din luna mai 2026), cel mai ridicat nivel înregistrat în rândul personalităților evaluate. În același timp, 62% declară că au puțină sau foarte puțină încredere în acesta, iar 5% nu au oferit un răspuns. Pe locul al doilea se situează Nicușor Dan, creditat cu 30% încredere (față de 31% în sondajul din mai), în timp ce 67% dintre respondenți declară că au puțină sau foarte puțină încredere în el. Procentul celor care nu au răspuns este de 3%. George Simion ocupă poziția a treia, cu un nivel de încredere de 24% (23% în luna mai). În cazul acestuia, 69% dintre respondenți au o încredere redusă, iar 7% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt la egalitate, fiecare cu un nivel de încredere de 23% (Bolojan – 25% în luna mai; Grindeanu – 21% în luna mai). Evaluările negative ajung la 72% în cazul lui Bolojan și la 73% în cazul lui Grindeanu.Clasamentul este continuat de Cristian Popescu Piedone, cu 18% încredere, Claudiu Târziu, cu 16%, Kelemen Hunor, cu 14%, Diana Șoșoacă, cu 11%, și Dominic Fritz, cu 10%.

Datele arată că, în cazul tuturor celor zece personalități incluse în sondaj, ponderea evaluărilor negative este mai mare decât cea a răspunsurilor favorabile.Dominic Fritz înregistrează 80% răspunsuri de tip „foarte puțină” sau „puțină” încredere, fiind urmat de Diana Șoșoacă, cu 84%. În cazul lui Kelemen Hunor și Cristian Popescu Piedone, evaluările negative ajung la câte 73%. Claudiu Târziu are cea mai mare problemă de notorietate dintre politicienii incluși în cercetare: 21% dintre respondenți declară că nu îl cunosc. Pentru comparație, ponderea celor care nu îi cunosc este de 6% în cazul lui Kelemen Hunor și de câte 5% pentru Piedone și Dominic Fritz.Rezultatele indică o fragmentare accentuată a încrederii publice. Chiar și liderul clasamentului este creditat de numai aproximativ o treime dintre respondenți, în timp ce niciun politician nu se apropie de un nivel majoritar de încredere.

În cazul instituțiilor, întrebarea formulată de CURS a măsurat ponderea opiniilor „foarte bune” sau „bune”, respectiv „foarte proaste” sau „proaste”.Armata ocupă primul loc, cu 81% opinii bune și foarte bune și numai 16% evaluări negative. Biserica se situează pe poziția a doua, cu 79% opinii favorabile și 18% nefavorabile. Pompierii și SMURD sunt evaluați pozitiv de 66% dintre respondenți și negativ de 31%. Poliția beneficiază de 54% opinii favorabile, în timp ce 43% dintre participanții la sondaj au o părere proastă sau foarte proastă.Mediul privat este apreciat pozitiv de 53% dintre respondenți, iar Uniunea Europeană de 51%. Acestea sunt singurele șase instituții sau categorii instituționale din sondaj care obțin o evaluare favorabilă din partea majorității respondenților. Presa scrisă și online beneficiază de o părere bună sau foarte bună din partea a 46% dintre respondenți, în timp ce 51% au o evaluare negativă.Televiziunile sunt apreciate pozitiv de 31% dintre participanții la sondaj și negativ de 66%. Diferența dintre presa scrisă și online și televiziuni este astfel de 15 puncte procentuale în privința evaluărilor favorabile. Principalele instituții politice ale statului înregistrează unele dintre cele mai reduse niveluri de apreciere.Președinția este evaluată pozitiv de 31% dintre respondenți și negativ de 67%. Sindicatele beneficiază de 29% opinii bune și foarte bune, în timp ce 63% dintre participanții la cercetare au o părere negativă. Curtea Constituțională este apreciată pozitiv de 27% dintre respondenți și negativ de 70%. Justiția înregistrează 25% opinii favorabile și 72% evaluări nefavorabile.Parlamentul este evaluat pozitiv de numai 20% dintre respondenți și negativ de 77%. Guvernul ocupă ultima poziție, cu 19% opinii bune sau foarte bune și 78% opinii proaste sau foarte proaste. Clasamentul evidențiază o diferență majoră între instituțiile asociate cu apărarea, siguranța și intervenția în situații de urgență și instituțiile politice sau judiciare. Armata, Biserica și Pompierii depășesc pragul de 60% evaluări favorabile, în timp ce Guvernul și Parlamentul nu ating 21%.

Nici anticipate, nici suspendarea președintelui: majoritatea românilor refuză adâncirea crizei politice

Majoritatea românilor nu susține nici organizarea alegerilor parlamentare anticipate, nici suspendarea și demiterea președintelui Nicușor Dan, potrivit unui sondaj CURS realizat la nivel național în perioada 14–24 iulie 2026. Cele două scenarii sunt respinse de aproximativ șase din zece respondenți, în contextul în care au fost lansate în dezbaterea publică drept posibile soluții la blocajul politic. În același timp, aproape o treime dintre participanții la cercetare susțin fiecare dintre cele două variante.

Întrebați dacă sunt de acord cu organizarea alegerilor parlamentare anticipate, 58% dintre respondenți au răspuns negativ. Varianta revenirii la urne înainte de încheierea actualului mandat parlamentar este susținută de 33% dintre participanții la sondaj, iar 9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Diferența dintre cei care resping alegerile anticipate și cei care le susțin este de 25 de puncte procentuale. Datele indică astfel că nemulțumirea față de situația politică nu se transformă automat într-o susținere majoritară pentru reluarea alegerilor parlamentare.

O majoritate asemănătoare se opune și suspendării și demiterii președintelui României.Potrivit sondajului, 57% dintre respondenți declară că nu sunt de acord cu acest scenariu, în timp ce 31% îl susțin. Ponderea celor care nu au exprimat o opinie este de 12%. Tabăra care respinge suspendarea este astfel cu 26 de puncte procentuale mai mare decât cea favorabilă procedurii. Totodată, procentul nehotărâților este mai ridicat în cazul suspendării președintelui decât în cazul alegerilor anticipate. Apropierea dintre rezultate este relevantă: 58% resping anticipatele, iar 57% se opun suspendării președintelui. În același timp, susținerea pentru cele două variante se situează în jurul unei treimi din populație – 33% în cazul alegerilor și 31% în cazul suspendării. Cercetarea nu arată însă dacă sunt aceiași respondenți care susțin ambele scenarii și nici care sunt motivele pentru care aceștia doresc schimbarea actualei configurații instituționale.

Alegerile anticipate și suspendarea președintelui au intrat oficial în dezbaterea politică la începutul lunii iulie, după ce conducerea AUR a decis demararea ambelor proceduri. Consiliul Național de Conducere al formațiunii a votat, la 1 iulie, începerea demersurilor pentru suspendarea lui Nicușor Dan și pentru organizarea alegerilor anticipate. AUR a invocat, între altele, refuzul șefului statului de a face o a doua nominalizare de prim-ministru și a anunțat că parlamentarii săi nu vor susține un guvern al coaliției propuse de președinte. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ulterior că nu vede motive constituționale care să justifice suspendarea lui Nicușor Dan.La rândul său, șeful statului s-a pronunțat împotriva alegerilor anticipate, susținând că acestea ar prelungi incertitudinea politică și că un nou scrutin nu ar produce neapărat o majoritate capabilă să formeze un guvern. Alegerile parlamentare anticipate și suspendarea președintelui sunt două proceduri constituționale distincte, care nu pot fi declanșate numai printr-o declarație sau prin votul conducerii unui partid.Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul numai dacă legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură și numai după respingerea a cel puțin două solicitări. Înaintea dizolvării, șeful statului trebuie să îi consulte pe președinții celor două Camere și pe liderii grupurilor parlamentare. Prin urmare, alegerile anticipate nu rezultă automat din căderea unui guvern sau din existența unui blocaj politic. Este necesară parcurgerea etapelor constituționale privind încercările de formare a unui nou Cabinet și chiar și atunci anticipatele sunt strict o posibilitate la latitudinea președintelui, nu o obligație. În cazul președintelui României, Constituția prevede că suspendarea poate interveni pentru fapte grave prin care sunt încălcate prevederile Legii fundamentale. Propunerea trebuie inițiată de cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor. Suspendarea poate fi aprobată în ședința comună a Parlamentului, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Dacă Parlamentul aprobă suspendarea, referendumul pentru demiterea președintelui trebuie organizat în cel mult 30 de zile. Suspendarea din funcție nu echivalează, așadar, cu demiterea, decizia finală revenind alegătorilor.

Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 respondenți, cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator – CATI. Eșantionul a fost validat pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.