Începe „toamna revoluțiilor” în Europa: Țările din Occident sunt la un pas de implozie socială. Prima lovitură: A căzut guvernul Franței

Uniunea Europeană se confruntă cu o toamnă a instabilității politice și a tensiunilor sociale într-un mediu de slăbiciune economică și imprevizibilitate din cauza comportamentului schimbător al președintelui american Donald Trump. Franța, a doua putere din UE, este cufundată într-o criză politică profundă, iar totul pare să indice că prim-ministrul său, François Bayrou, va pierde votul de încredere în Adunarea Națională pe 8 septembrie. Predecesorul său, Michel Barnier, a fost învins într-o moţiune de cenzură pe 4 decembrie. În același timp, sondajele prevăd o victorie zdrobitoare a extremei drepte în alegerile legislative din Republica Cehă (3 – 4 octombrie) și Ţările de Jos (29 octombrie). De asemenea, probleme are și cancelarul Fredrich Merz în Germania, după ce a anunțat măsurile de austeritate.

Guvernul premierului francez Francois Bayrou a căzut la moțiunea de cenzură.Pentru prima dată în istoria Franței, un guvern a fost votat cu 194 de voturi la 364, a anunțat președintele Adunării Naționale.573 de persoane au votat, 558 s-au exprimat (adică 15 abțineri).

François Bayrou va trebui acum să predea demisia guvernului său președintelui republicii, care va trebui să numească un nou prim-ministru, care va fi responsabil de formarea unui nou guvern.François Bayrou a părăsit Adunarea Națională fără o declarație.Potrivit anturajului lui Bayrou care a vorbit cu Agence France-Presse, acesta își va preda demisia lui Emmanuel Macron marți dimineață.E al patrulea prim-ministru care pleacă în doar 20 de luni.

Franţa se confruntă cu o presiune acută pentru a-şi redresa finanţele, deficitul de anul trecut fiind aproape dublu faţă de limita de 3% a UE pentru producţia economică, iar datoria publică ajungând la 113,9% din PIB. La câteva minute după rezultatul votului deputaților, Boris Vallaud, liderul deputaților PS, a luat cuvântul și a confirmat că tabăra sa este pregătită să guverneze și să propună „o altă cale politică care nu este cea a lui Emmanuel Macron care ne-a condus în acest impas”.El a mai spus că propune „o altă metodă de a avea încredere în Parlament în capacitatea sa de a construi majorități text cu text pe baza propunerilor care ar fi ale noastre dacă am fi chemați la guvernare”. „Suntem disponibili pentru exercitarea responsabilităților”, spune el, „cu stânga și ecologiștii într-un spirit republican și parlamentar”.

Căderea guvernului francez în urma unei moțiuni de cenzură declanșează o criză politică profundă:Urmează o perioadă de incertitudine politică, cu buget în impas și presiuni pe piețele financiare.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, va fi pus în fața unei alegeri dificile: premier politic cu sprijin fragil, guvern tehnocrat sau blocaj prelungit.Presiunea publică și economică va fi intensă, iar fragmentarea parlamentară agravează situația.Nu este exclus să avem proteste de stradă.Presiunea asupra lui Macron pentru a demisiona se va intensifica, deşi acesta a promis să-şi ducă mandatul până la capăt, notează CNN.

Nivelul de respingere publică a președintelui francez Emmanuel Macron, din cauza politicilor sale antisociale și a reducerilor fiscale către bogați și marile corporații, a atins un nou record în septembrie anul acesta, ajungând la 80%, dezvăluie un sondaj Verian pentru „Le Figaro Magazine”. Doar 15% dintre francezi au încredere în Macron. Evaluarea lui Bayrou este și mai proastă: 82% dintre francezi resping conducerea sa și doar 14% au încredere în el.Gestionarea lui Macron din 2017 a adus formațiunea RN, de extremă dreapta, pe locul întâi al preferințelor franceze, iar cele mai bine cotate figuri politice din țară sunt extremistul Jordan Barderlla și Marine Le Pen, cu 42, respectiv 38 de puncte, urmați de fostul prim-ministru Edouard Philippe, care s-a distanțat de Macron (31 de puncte), conform sondajului Verian. Planul de ajustare bugetară de 44 de miliarde de euro prezentat de Bayrou pentru 2026, cu o creștere simultană a cheltuielilor militare, a declanșat o mobilizare spontană a poporului francez, cu apeluri la proteste pentru „blocarea țării” pe 10 septembrie, urmate de un apel al sindicatelor la o mobilizare generală pe 18 septembrie.

Reducerile de impozite ale lui Macron pentru cele mai bogate și mari companii au redus veniturile anuale cu 62 de miliarde de euro, agravând deficitul și datoria publică, potrivit unui raport al Curții de Conturi Franceze. Săptămâna aceasta, Institutul Național de Statistică din Franța a subliniat că întreprinderile mici și mijlocii plătesc cu 50% mai multe impozite pe profit decât companiile mari. Un alt raport al Observatorului Francez al Situațiilor Economice (OFCE) indică faptul că între 25% și 50% din creșterea de 1,064 trilioane de euro a datoriei publice franceze din 2017 este rezultatul reducerilor de impozite ale lui Macron. O anchetă a Senatului francez tocmai a dezvăluit că subvențiile publice pentru companii au un cost anual de cel puțin 211 miliarde de euro, de patru ori mai mult decât ajustarea bugetară propusă, fără nicio supraveghere a eficacității lor.

Intenția cancelarului german Friedrich Merz, anunțată în această vară, de a reduce cheltuielile sociale și asigurările de șomaj concomitent cu creșterea drastică a cheltuielilor militare va genera, de asemenea, tensiuni politice și sociale în Germania. Țara se confruntă cu un deficit bugetar de 172 de miliarde de euro pentru perioada 2027-2029, în timp ce creșterea abia se observă, tarifele vamale impuse de Trump fiind deosebit de dăunătoare industriei sale și având cu 123.000 de șomeri mai mulți decât în ​​urmă cu un an, potrivit Eurostat.

Începerea procesului de aprobare a acordului comercial al UE cu Mercosur va genera, de asemenea, proteste agricole, deoarece acordul presupune intrarea masivă a produselor agricole latino-americane pe piața europeană la costuri foarte mici și fără a respecta standardele sanitare ale UE.

Zona euro a suferit o încetinire economică accentuată în al doilea trimestru al anului din cauza amenințărilor și tarifelor vamale impuse de Trump. Creșterea trimestrială generală în zona euro a fost limitată la 0,1%, în timp ce Germania și Italia au suferit o contracție de 0,1%, potrivit Eurostat.Într-un context de slăbiciune economică, nemulțumirea publică față de creșterea inegalității, pierderea puterii de cumpărare, prețul locuințelor și reducerile bugetare pentru a face față creșterii rapide a cheltuielilor militare impuse de Trump alimentează sprijinul electoral pentru extrema dreaptă. În Olanda, sondajele prevăd o nouă victorie pentru Partidul pentru Libertate (PVV), de extremă dreaptă. Iar în Republica Cehă, Alianța Cetățenilor Nemulțumiți (ANO), de extremă dreaptă, conduce sondajele cu 32% din voturi, cu mult înaintea coaliției de guvernare SPOLU (20%).