Începe campania electorală pentru parlamentare: Partide, alianţe şi independenţi, în cursa pentru un loc în Legislativ

Campania electorală pentru alegerile parlamentare începe vineri, la ora 00,00, şi se încheie la data de 30 noiembrie, la ora 7,00. Timp de 30 de zile, partidele, alianţele sau independenţii intraţi în cursa pentru un loc în noul Legislativ vor trebui să convingă electoratul să le acorde votul pe data de 1 decembrie.

Candidaturile pentru parlamentare depuse în circumscripţiile electorale din ţară au rămas luni definitive. Fiecare competitor electoral va alege modalitatea de a transmite mesajul către alegători – de la afişe, sloganuri sau campania în online, la întâlnirea cu cetăţenii.

La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, primarii le asigură competitorilor electorali panouri distincte de cele amplasate pentru afişajul electoral la alegerile pentru preşedintele României din acest an. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianţă politică sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot aplica cel mult două afişe electorale. Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat, precizează Biroul Electoral Central.

Integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate este asigurată de primar, cu sprijinul poliţiei locale sau, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, este interzisă utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă şi oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei. Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024; difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Totodată, după încheierea campaniei, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări active plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei.

„După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru preşedintele României din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile parlamentare”, subliniază BEC.

În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală. Este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice gen pentru participarea la vot. În Camera Deputaţilor sunt în prezent 330 de parlamentari, iar la Senat – 136. În această perioadă se desfăşoară şi campania prezidenţială, începută în urmă cu o săptămână.

PSD și SOS România au cei mai mulţi candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor

Biroul Electoral Central (BEC) pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 a anunţat, miercuri seară, că a încheiat Procesul verbal pentru rămânerea definitivă a candidaturilor pentru alegerile parlamentare. PSD are cei mai mulţi candidaţi, fiind urmat de SOS România, PNL, AUR, Forţa Dreptei, UDMR și USR. De asemenea, 19 organizaţii ale minorităţilor au candidaţi, potrivit procesului verbal.

„În şedinţa din data de 30 octombrie 2024, Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 a încheiat Procesul-verbal privind constatarea numărului de candidaturi definitive şi a numărului de liste complete de candidaţi depuse de către partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024”, a transmis BEC miercuri, 30 octombrie, într-un comunicat de presă.

PSD are cei mai mulţi candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor, având liste complete pentru 42 de circumscripţii. În total, 639 de persoane candidează pe listele PSD. Din partea SOS România candidează 636 de persoane, 630 din partea PNL, 621 din partea AUR, 619 din partea Forţa Dreptei, 596 din partea UDMR şi 589 din partea USR.

În total, au depus candidaturi 31 de formaţiuni politice.

„Totodată, în aceeaşi şedinţă, BEC a încheiat Procesul-verbal privind aducerea la cunoştinţă publică a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale partidelor politice, alianţelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite care participă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 şi Procesul-verbal încheiat cu ocazia completării Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 în etapa a doua”, a mai transmis BEC.

La alegerile parlamentare 2024 votul se va desfăşura într-o singură zi în România, pe 1 decembrie, iar în străinătate, pe parcursul a două zile, respectiv sâmbătă şi duminică, 30 noiembrie şi 1 decembrie.

Biroul Electoral Central, completat cu partidele neparlamentare

Biroul Electoral Central (BEC) pentru alegerile parlamentare a trecut prin a doua etapă de completare în vederea scrutinului pentru Senat și Camera Deputaților, programat pentru 1 decembrie 2024. Acest proces a dus la includerea în BEC a reprezentanților din diverse formațiuni politice neparlamentare. Reprezentanții partidelor SOS România și DREPT au rămas în afara BEC. Conform Legii nr. 208/2015, cu modificările ulterioare, structura BEC permite un maxim de 12 reprezentanți din partea partidelor politice, alianțelor și organizațiilor minorităților naționale. Pe parcursul lunilor septembrie și octombrie 2024, BEC a suferit mai multe ajustări, conform documentelor oficiale semnate, pentru a asigura o reprezentare echitabilă.

Primele modificări au început pe 5 septembrie, odată cu constituirea BEC și desemnarea reprezentanților partidelor parlamentare. Ulterior, au fost adăugați reprezentanți suplimentari din partide neparlamentare, culminând cu completarea finală din 30 octombrie 2024, care a adus în structura BEC șase reprezentanți noi.

Ordinea de completare a fost stabilită conform unui criteriu clar: numărul de candidaturi depuse de fiecare partid în circumscripțiile electorale pentru Senat și Camera Deputaților. Partidul S.O.S. România a înregistrat cel mai mare număr de candidați, fiind urmat de Partidul Social Democrat și Partidul Național Conservator Român, conform listei de priorități stabilite. Acești membri au fost propuși de partidele respective prin adrese înregistrate oficial la BEC între 20 și 29 octombrie 2024.

Pentru cele șase locuri disponibile, reprezentanții desemnați sunt:

• Aura-Speranța Ungureanu (PSDI)
• Mihai-Vlad Ignă (PNCR)
• Cosmin-Alexandru Soare-Filatov (PRA)
• Costică Zdrobiș (RS)
• Claudia Constantinescu (PSDU)
• Răzvan-Corneliu Vilt (REPER)