Încă o lovitură pentru fermieri: Prețurile la îngrășăminte, în continuă creștere

Scumpirea gazelor naturale, cu care se produc îngrășămintele chimice, induce noi șocuri pe această piață, ca și în activitatea fermierilor. Importurile au crescut cu 34% în lipsa producției interne și s-au scumpit de 3 ori, iar fermierii spun că se confruntă cu o situație dramatică în absența măsurilor guvernamentale. Situația are loc pe fondul creșterii drastice a prețului la gaze, care a dus la închiderea temporară a celui mai mare producător de îngrășăminte, Azomureș, care, presat de costurile de producție, a devenit importator.

În primele 5 luni ale anului, importurile au crescut până la mai mult de 1,28 milioane de tone, de la 0,957 milioane în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Îngrășămintele cele mai căutate (cele azotate, pe care le poate produce Azomureș Tg. Mureș) s-au scumpit de 2,99 ori, până la o medie de 658 euro / tonă. Media ascunde prețuri mari, cum sunt cele ale ureei, care sunt și foarte volatile, între 3.500 și 5.500 lei pe tonă (715 – 1120 euro / t), potrivit datelor Azomureș.

„Din vara anului 2021, când prețul gazului a început să crească, prețurile la îngrășăminte au crescut de 2-3 ori, în funcție de produs, în timp ce prețul gazului a crescut de peste 10-15 ori (de la 20-25 euro până la 250-300 euro/MWh”, a răspuns Ovidiu Maior, purtătorul de cuvânt al Azomureș, la întrebările CursDeGuvernare.

Tendința incontrolabilă a scumpirii gazelor a făcut ca prețurile la îngrășăminte să fie „mai volatile decât oricând, modificându-se uneori cu 50% în creștere/scădere în câteva săptămâni, ca reacție la noile informații care apar în arena politică a UE”, spune Ovidiu Maior.

Mai mult, nu este suficientă creșterea importurilor de îngrășăminte, de aproape 324.700 de tone în primele 5 luni ale anului față de 5 luni 2021.

Nu a acoperit lipsa producției interne, care a fost de aproximativ 700.000 tone în prima jumătate din 2021 și a scăzut la 130.000 tone în prima jumătate 2022, din cauza situației gazului din România”, conform reprezentantului Azomureș.

Astfel că, deși seceta va diminua (probabil) cererea de îngrășăminte, „fără producția internă, deficitul de aprovizionare față de anii precedenți ar putea lăsa fermierii în continuare fără îngrășăminte, deoarece am observat o scădere a ofertei în prima jumătate a anului, in ciuda contextul favorabil dat de prețul ridicat al cerealelor”, spune Ovidiu Maior.

La sfârșitul lunii iunie, Azomureș și-a oprit producția, a doua oară, după ce încercase reluarea în primăvară. România nu a pus în aplicare schema de ajutor pentru industriile energo-intensive, deși are la dispoziție cadrul legal european. Așa cum s-a văzut, compania funcționează acum ca importator, beneficiind de apartenența la un grup care se ocupă și cu exportul de cereale românești.

„Am trecut din șoc în șoc, după pandemie – războiul, iar guvernul tot nu răspunde la probleme măcar cu măsuri de avarie, căci oricum nu are o strategie privind îngrășămintele, care nu se mai produc în țară și se scumpesc, deși România are gazele naturale folosite ca materie primă”, a declarat Daniel Radu, vicepreședintele Asociației Forța Fermierilor, pentru CursDeGuvernare.

Fermierii spun că se confruntă și cu comportamentul speculativ al vânzătorilor.

Pentru Fermieri, situația este foarte dramatică. Trebuie să importăm și adeseori vânzătorii ne forțează mâna, spunând că sunt ultimele cantități din depozite ca să plătim mai mult, deși au stocuri”, explică Daniel Radu.

Fermierul citat consideră, nici mai mult nici mai puțin că „este foarte dăunător să nu avem în țară nici o capacitate de producție activă, deși avem resurse de gaze mai mari decât țările de unde importăm îngrășăminte. La prețul gazelor se adaugă logistica, asigurările, care sunt tot mai scumpe”.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *