Hurezeanu (MAE): „Alegerile nu au fost anulate de Serviciile secrete, ci de CCR. Toată lumea de pe scena politică internaţională ne întreabă…”

România răspunde din nou după acuzațiile SUA privind anularea alegerilor prezidențiale. Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, susţine că ”toată lumea” de pe scena politică internaţională întreabă de ce au fost anulate alegerile prezidenţiale din România. Drept răspuns, ministrul de Externe le-a explicat oficialilor străini că decizia de anularea a alegerilor nu a fost luată ”în urma unor dovezi discutabile ale serviciilor secrete”, ci printr-o sentinţă a Curţii Constituţionale, cel mai înalt for judiciar implicat în procesul electoral.

De asemenea, Emil Hurezeanu îl contrazice pe vicepreşedintele SUA, JD Vance, care a criticat faptul că România a anulat alegerile, după ce în campania electorală au apărut ”reclame digitale de 100.000 de dolari din partea unei ţări străine”. ”N-au fost sute de mii de dolari, cum a invocat vicepreşedintele Vance, au fost zeci de milioane. Au fost apoi formule de navigare sub radar, care au explodat”, a replicat ministrul român de Externe.

Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a fost întrebat în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă diplomaţii străini s-au interesat de anularea alegerilor prezidenţiale din România.

”Da, toată lumea. Toată lumea întreabă în continuare. Unii au răspunsurile deja. Am fost invitat la Atlantic Council, la un prânz cu foşti ambasadori americani la Beijing şi la Moscova, în orice caz cu oameni din seraiul acesta geopolitic de vârf. Atlantic Council este, cum bine ştiţi, unul dintre think-thank-urile foarte importante ale lumii. Şi aici, la sfârşit, William Kempe, care este preşedintele grupului, erau poate 40 de persoane, ministrul de Externe al Poloniei, alţi 4-5 miniştri, 2-3 preşedinţi de state şi restul mandarinii militari şi civili din politica americană de vârf. Era şi preşedintele de la Airbus, de exemplu, care a fost unul din moderatori. Şi a venit această întrebare: Cum aţi receptat discursul lui Vance, având în vedere tot ce s-a întâmplat? Vance, care ne-a pomenit pe scenă. Şi am căutat să explic ceea ce s-a întâmplat”, a spus Emil Hurezeanu.

Ministrul de Externe a mai fost întrebat ce argumente aduce în faţa oficialilor străini pe tema anulării alegerilor prezidenţiale.

”În primul rând, că nu s-au anulat în urma unor dovezi discutabile ale serviciilor secrete, ci în urma unei decizii, a unei curţi judiciare, a unei instanţe, care este cea mai înaltă instanţă. Că aceste alegeri se anulează greu, că democraţia trebuie lăsată, are un câmp liber de funcţionare, de exprimare. Ştim bine asta şi noi, dar că sunt fracturi, sunt pane şi atunci au existat argumente. Şi argumentele au fost comunicate, poate nu îndeajuns şi opiniei publice din ţară, dar au fost suficiente argumente. N-au fost sute de mii de dolari, cum a invocat vicepreşedintele Vance. Au fost zeci de milioane. Au fost apoi formule de navigare sub radar, care au explodat. Şi când e vorba de conturi false, şi când e vorba de conturi manipulate, reactivate, venind în mod evident din state terţe. Deci lucrurile sunt cunoscute de toţi partenerii noştri din NATO – îi menţionez aici şi pe americanii, reprezentanţii instituţionali ai administraţiei Biden, şi serviciile franceze, şi germane, şi administraţiile propriu-zise, şi preşedinţi. Preşedintele Macron a făcut o afirmaţie suplimentară, vorbind despre felul cum au fost manipulate alegerile în România”, a explicat Emil Hurezeanu.

Vicepreşedintele american JD Vance a criticat din nou anularea alegerilor prezidenţiale în România într-un discurs rostit la Conferinţa Acţiunii Politice a Conservatorilor (CPAC), după ce o făcuse şi săptămâna trecută la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

„Ideea pe care încerc să le-o spun prietenilor noştri europeni – şi cred că sunt prietenii noştri, cred asta. Ştiu că preşedintele Trump crede. Această prietenie se bazează pe valori comune. Nu ai valori comune dacă încarcerezi oameni pentru că spun că ar trebui să ne închidem graniţa. Nu ai valori comune dacă anulezi alegerile pentru că nu-ţi plac rezultatele, şi asta s-a întâmplat în România. Nu ai valori comune dacă ţi-e atât de frică de propriii tăi oameni încât îi reduci la tăcere.”

„Există o rezervă, nu doar a României, ci a țărilor membre NATO”

Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a declarat că ”există o rezervă” privind trimiterea de trupe de pace în Ucraina de către ţări membre NATO, întrucât, ”într-o situaţie neaşteptată”, ele pot fi acoperite de Articolul 5 al Cartei NATO, privind solidaritatea, potrivit news.ro. Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a fost întrebat, în emisiunea Insider politic de la Prima TV, dacă România va trimite trupe de pace în Ucraina şi a afirmat: ”După cum se ştie, există o rezervă, nu numai a noastră.

A fost exprimată şi de Germania, şi de Polonia, şi de Spania. Nu ştiu dacă sunt dorite, americanii nu vor să mai trimită trupe, nu vor să-şi mai trimită «our boys» într-un teatru de operaţie. Dar nu ştiu nici europenii, cum, când, de ce?”.

Ministrul de Externe a precizat că s-a discutat despre trimiterea de trupe de pace în Ucraina, la Paris.

”A fost o idee, una din posibile concluzii ale primei reuniuni în grup de la Paris, că, dacă participă trupe europene ale unor ţări membre NATO în operaţiuni de păstrarea păcii din Ucraina, într-o situaţie neaşteptată, ele pot fi acoperite de Articolul 5, de solidaritate – toţi pentru unul, unul pentru toţi – al Cartei NATO. N-a rămas această concluzie”, a mai declarat Hurezeanu.

Potrivit acestuia, ”unul dintre pericolele suplimentare ale acestei situaţii, acum când vorbim, este fluiditatea situaţiei, din toate punctele de vedere”.

”Încă nu ştim cum se finalizează, dacă toate intenţiile americane, maximaliste, din multe puncte de vedere, rămân aşa. Nu ştim dacă ele vor intra, într-un modus vivendi, după cum am spus, într-o ecuaţie de creare a unei păci, aşa cum o doreşte toată lumea, împreună cu ruşii. Şi nu ştim nici ce vor, până la urmă, europenii. Cum vor ieşi din această mare încercare? Cert este că toate reuniunile europene acum stau sub această imensă povară, cu acest spectru al trezirii la realitate, dacă îmi permit să spun aşa, când e vorba de o entitate atât de importantă şi de mare. Şi ce facem? Punem împreună resurse? Când e vorba de bugete militare, facem o industrie de apărare comună? Facem o armată comună? Încă nu sunt răspunsuri”, a mai declarat Hurezeanu.

„Să nu dramatizăm!”

Ministrul Emil Hurezeanu spune că România nu trebuie să fie revoltată că nu a luat parte la discuțiile de la Paris. Mnistrul de Externe, Emil Hurezeanu, a explicat, într-o emisiune difuzată sâmbătă, de ce România nu a fost invitată în prima zi a reuniunii de la Paris şi a subliniat că se lucrează mai bine, mai cu spor şi mai eficient, în grupuri mai mici. Hurezeanu a subliniat că ”nu ar fi trebuit să dramatizăm aşa de mult aceste coagulări”.

Întrebat, în emisiunea Insider Politic de la Prima TV, dacă reuniunile de la Paris arată o Europă cu două viteze, unde se întâlnesc mai întâi liderii importanţi, cei cu greutate şi apoi cei veniţi la masă mai târziu, Emil Hurezeanu a explicat că ”este vorba de reflexe câştigate în timp”.

”Nu cred. Cred că este vorba de reflexe câştigate în timp, se lucrează mai bine, cu mai mult spor, mai eficient în grupuri mai mici, între ţări care se cunosc şi sunt compatibile la nivelul resurselor, la nivelul contribuţiei la bugetul Uniunii Europene. Deci, cei care s-au întâlnit luni la Paris, primii (…) sunt ţările care au cea mai mare contribuţie la bugetul UE. De asemenea, sunt ţările care au şi cea mai mare contribuţie la războiul din Ucraina, în ajutorarea ucrainienilor în ultimii trei ani”, a declarat Emil Hurezeanu, în emisiunea difuzată sâmbătă.

Hurezeanu a vorbit despre ”o pace justă” în Ucraina şi a precizat că România este ”parte a unui hardcore”.

”Suntem, ca să zic aşa, parte a unui hardcore, a unui miez tare de ţări, între care şi Statele Unite ale Americii, înainte de venirea administraţiei Trump, care se pronunţă pentru principii (…) O pace justă, durabilă, nu peste capul ucrainienilor, nu peste capul europenilor şi nu peste capul nostru. Am cerut mereu în ultimul timp asta, pentru că suntem una din ţările care a fost parte la efortul de război, la efortul umanitar, la efortul militar, la efortul economic şi ni s-a părut normal, ni se pare normal în continuare, ca principiile care au condus la această situaţie de solidaritate, acum, în timpul războiului, să se prelungească şi în timpul păcii şi să fim parte a reconstrucţiei”, a mai declarat ministrul de Externe.

Emil Hurezeanu a explicat şi de ce Polonia a fost prezentă în prima zi a reuniunii de la Paris. El a spus că această ţară are un buget mare pentru armată.

”Polonia are unul dintre cele mai mari bugete militare, ajunge la 5%, nu pentru că a cerut preşedintele Trump, şi-a propus. Este o ţară cu o armată foarte dinamică, foarte dezvoltată în ultimii ani. Este o ţară care şi-a depăşit problemele interne destul de marcate de diferenţe, de contradicţii între o formulă politică şi alta. Vor avea şi elegeri prezidenţiale în mai (…) Dar nu uitaţi că Polonia este ţara care asigură Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului European”, a spus Hurezeanu.

Întrebat care e concluzia întâlnirii de la Paris, Hurezeanu a explicat că nu trebuia să dramatizăm aceste ”coagulări discutabile”.

”Faptul că nu ar fi trebuit să dramatizăm aşa de mult aceste coagulări, discutabile, de ce ei şi nu alţii, de ce ei şi nu noi, n-am aşteptat mult şi am apărut şi noi. Era cât pe ce să fim parte chiar din primul grup (…) Dar concluziile nu sunt definitive, nici în ce priveşte pe europeni, nici după discuţiile în primul grup, nici în al doilea (…) Concluziile vor fi la Consiliul European. Nu vor veni repede, pentru că noi suntem totuşi diferiţi şi am funcţionat în interiorul alianţelor ca state suverane”, a adăugat Emil Hurezeanu.

Reuniunea de la Paris, care a avut loc luni, a fost convocată de preşedintele francez Emmanuel Macron după ce liderul american Donald Trump a aranjat discuţii bilaterale de pace cu Rusia, excluzându-i pe aliaţii europeni şi Ucraina de la negocierile pentru încheierea războiului.

Au participat Macron, şefii guvernelor din Germania Olaf Scholz, Regatul Unit Keir Starmer, Italia Giorgia Meloni, Polonia Donald Tusk, Spania Pedro Sanchez, Olanda Dick Schoof şi Danemarca Mette Frederiksen, dar şi preşedintele Consiliului European Antiono Costa, preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen şi secretarul general al NATO Mark Rutte.

Liderii europeni care au participat la reuniunea de urgenţă au cerut cheltuieli mai mari pentru apărare, pentru a spori capacităţile de apărare ale continentului, dar au rămas divizaţi cu privire la posibila desfăşurare de trupe de menţinere a păcii în Ucraina pentru a sprijini un eventual acord de pace. Discuţiile ruso-americane au început, marţi, în Arabia Saudită. Miercuri, a avut loc o a doua reuniune convicată de preşedintele francez, la aceasta fiind prezent şi preşedintele interimar Ilie Bolojan.