Haos în sistemul de Sănătate: A început greva generală în spitale. Activitatea medicală, redusă drastic, iar secțiile ATI își restrâng activitatea – VIDEO

Sistemul sanitar din România traversează un moment de criză profundă. Sute de spitale din întreaga țară au intrat în grevă generală pe termen nelimitat, blocând aproape complet activitatea medicală curentă. Protestul masiv al lucrătorilor din domeniul sănătății vine ca urmare a nemulțumirilor profunde legate de legea salarizării, subfinanțarea cronică a sectorului și absența unui dialog social real cu autoritățile. Măsura extremă afectează direct sute de mii de pacienți, în condițiile în care unitățile spitalicești au trecut la un regim de avarie, asigurând doar urgențele majore și o treime din activitatea obișnuită, conform prevederilor legale.

Sindicatele din sănătate acuză executivul de ignorarea repetată a revendicărilor privind condițiile de muncă și nivelul de salarizare. Principalul punct de inflație îl reprezintă noul cadru legislativ al salarizării în sectorul bugetar, despre care reprezentanții angajaților susțin că creează disparități majore între diferitele categorii de personal medical și tehnic. Printre solicitările fundamentale ale sindicaliștilor se numără:

Aplicarea integrală a grilei de salarizare pentru toate categoriile de personal din sistemul sanitar, inclusiv pentru personalul TESA (tehnic, economic și administrativ) și cel de îngrijire.

Ajustarea veniturilor la nivelul inflației și acordarea sporurilor pentru condiții de muncă deosebite și periculoase la nivelul salariilor de bază actuale, nu la cele din anii anteriori.

Deblocarea posturilor din spitale, în condițiile în care deficitul de cadre medicale (asistenți, infirmiere și medici) pune o presiune uriașă pe personalul existent.

Reluarea urgentă a dialogului social cu reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Guvernului pentru negocierea contractului colectiv de muncă.

Conform reglementărilor specifice sectorului medical, pe durata grevei generale, spitalele sunt obligate să asigure cel puțin o treime din volumul normal de activitate. În practică, acest lucru înseamnă că consultațiile programate în ambulatorii, intervențiile chirurgicale non-urgente și spitalizările de zi au fost suspendate până la soluționarea conflictului de muncă. Pacienții care aveau programări pentru analize, controale periodice sau operații planificate au fost trimiși acasă sau redirecționați, generând cozi și momente de tensiune la porțile și în holurile spitalelor. Medicii și asistenții asigură asistența medicală doar pentru cazurile de extremă urgență, cazurile oncologice aflate în tratament, nașterile și pacienții ale căror vieți depind de îngrijire medicală imediată.

Unul dintre cele mai grave efecte ale grevei generale se înregistrează la nivelul secțiilor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI). Din cauza lipsei de personal suficient și a suspendării intervențiilor chirurgicale de rutină, capacitatea operativă a secțiilor ATI a fost redusă la minimul de siguranță. Specialiștii avertizează că, dacă protestul se va prelungi pe parcursul mai multor zile, chiar și gestionarea urgențelor majore ar putea fi compromisă. În multe unități medicale din provincie, unde deficitul de cadre era deja critic, secțiile ATI funcționează la limita de avarie, fiind preluate doar cazurile cu risc vital iminent.

În timp ce curțile spitalelor s-au umplut de cadre medicale purtând banderole albe și pancarte de protest, reprezentanții Guvernului caută soluții de criză pentru reluarea negocierilor. Cu toate acestea, liderii sindicali au punctat clar că nu vor renunța la greva generală până când nu vor exista garanții ferme, transpuse în acte normative, privind remedierea inechităților salariale și deblocarea angajărilor în sistem. Comunitatea medicală face un apel la calm către populație, subliniind că responsabilitatea pentru blocarea spitalelor aparține exclusiv factorilor politici care au amânat rezolvarea problemelor din sănătate. Blocate între lipsa de resurse și un protest masiv, spitalele din România rămân suspendate într-un regim de supraviețuire, așteptând semnalul de la masa negocierilor.