Guvernul vrea să impoziteze dobânzile la titlurile de stat

Guvernul planifică, prin ordonanța cu măsurile fiscale menită să reducă deficitul bugetar, prezentată de Economedia, să impoziteze dobânzile încasate de populația care investește în titlurile de stat Tezaur și Fidelis, însă vrea să scadă impozitul la câștiguri pe bursă. Însă, acum, Guvernul vrea să introducă un impozit de 10%, reținut la sursă, pe dobânda încasată din investițiile în titlurile de stat, potrivit economedia.ro.

„Veniturile sub formă de dobânzi realizate din deținerea instrumentelor financiare care atestă datoria publică a statului, precum și a unităților administrativteritoriale, se impun cu o cotă de 10% din suma acestora, impozitul fiind final. Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează și se reține la momentul plății dobânzii, de către entitățile autorizate potrivit legii să efectueze plăţile aferente acestor instrumente de datorie publică. Plata impozitului pentru veniturile din dobânzi se face până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. Impozitul datorat se plătește la bugetul de stat”, arată ordonanța de urgență pregătită de Guvern.

În schimb, deși anterior Guvernul discuta despre majorarea impozitului pe câștigurile la bursă, în noua variantă de ordonanță acesta scade. Astfel, potrivit draftului, se reduce de la 1% și 3% către 0,5% și 1,5% impozitul pe câștigurile din transferul de titluri de valoare.

Liniile roșii pe fiscalitate ale PNL, acceptate în coaliție

Liderii Coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind pachetul de măsuri de reducere a deficitului bugetar pe care Guvernul urmează să își asume răspunderea. Conform ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, este vorba despre un pachet axat pe trei axe majore: reducerea cheltuielilor, combaterea evaziunii fiscale și ajustarea fiscală. PNL a reușit să-și impună în negocierea cu PSD condițiile pe care le-a expus public în ultimele zile. Vorbim despre păstrarea cotei unice, menținerea cotei de TVA, plafonarea CASS pentru PFA-uri, menținerea impozitului pe dividende la 8%, dar și a pragului de 500.000 euro pentru microîntreprinderi. Liberalii au anunțat în repetate rânduri că nu renunță la aceste puncte cheie ale pachetului de consolidare fiscală și refuză să sacrifice mediul de afaceri.

„Sunt, cel puțin la nivelul Partidului Național Liberal, principiile după care se lucrează pe pachetul de măsuri fiscal-bugetare și ați văzut acolo, în centrul acestor măsuri, microîntreprinderile, totul joacă un rol însemnat. Sunt 390.117 microîntreprinderi care activează și care prin business-ul lor aduc un aport la produsul intern, la creșterea economică a României. De asemenea sunt investitorii. Până la urmă, nu trebuie să facem din sistemul fiscal un instrument agresiv care să gonească investițiile din România”, a declarat ministrul Finanțelor.

În legătură cu majorarea cotei de TVA de la 1 ianuarie 2024, ministrul Boloș a specificat că și TVA este readline pentru PNL, de asemenea. Ea afectează direct populația și ar aduce dezechilibre. Amintim că forul de conducere al PNL a adoptat cu majoritate de voturi angajarea răspunderii Guvernului Ciolacu pe pachetul de măsuri fiscale, vot condiționat de respectarea liniilor roșii liberale.

Măsurile fiscal-bugetare, cartoful fierbinte din coaliție

Zilele acestea au apărut noi tensiuni în cadrul coaliției de guvernare. Motivul este legat de noile măsuri fiscal-bugetare propuse de PSD care ar trebui să stabilizeze bugetul de stat pentru anul viitor și să prevină apariția unui deficit bugetar prea mare. Liberalii au câteva linii roșii peste care nu vor să treacă, iar social democrații nu par a fi înclinați către un compromis. Iată ce trebuie să știm în acest caz.

Pentru votul pe asumarea răspunderii guvenului pe noile măsuri fiscale, liberalii au cerut câteva lucruri de la care nu vor să facă rabat. În primul rând aceștia susțin menținerea cotei unice de impozitare. Acesta a fost în trecut un subiect amplu dezbătut în coaliție. Social democrații au cerut o impozitare progresivă, pe modelul Germaniei, însă liberalii s-au opus încă de atunci acestei idei. Economiștii spun de multă vreme că discuția este una de formă și nu de fond pentru că ceea ce contează de fapt este capacitatea de colectare a ANAF, una care momentan nu este nici pe departe perfectă. România a mai avut în trecut un sistem de impozitare progresivă în 2005 și a decis să treacă în final la cota unica. Liberalii nu sunt dispuși în acest moment să revină la impozitarea progresivă. Totodată, aceștia vor să susțintă în continuare mediul de afaceri prin menținerea cotei de impozitare la dividente la 8%. PNL a cerut totodată să fie identificate măsurile prin care marile companii să plătească impozit pe profitul pe care îl realizează în România.

„Susţinem ca la nivelul profesiilor liberale şi a PFA-urilor să se impună un plafon pentru CASS”, a spus Nicolae Ciucă.

Liderul liberalilor a spus totodată că susține introducerea impozitului de 1% pentru cifra de afaceri, dar și impozitarea IMM-urilor cu pragurile de 1% până în 60.000 de euro și cu 3% până la 500.000 de euro. La rândul său, ministrul Finanţelor a declarat că avem un jalon, 207, prin care trebuie să prezentăm o lege privind Codul Fiscal, care să asigure o creştere economică sustenabilă. Întrebat care va fi deficitul bugetar la finalul anului, Marcel Boloş a spus că s-a înregistrat un deficit de 2,3% în luna iunie, 2,44% în iulie şi vor închide luna august, estimat, la 2,7%.

„Dacă păstrăm actualul ritm de deficit bugetar pe care l-am avut în aceste luni, ne iese sub 5%”, a explicat Boloş.

Liberaii sunt dispuși totuși să abordeze chestiuni precum facilități fiscale, facilități pentru utilități și ajutor de stat personalizat pentru investițiile care depășesc 50 de milioane de euro. De asemenea, Nicolae Ciucă a spus și care sunt elementele fundamentale pe caare liberalii le susțin.

„Am avut discuții și am prezentat cât se poate de clar care sunt elementele fundamentale pe care PNL le-a susținut și le susține pentru angajarea acestei răspunderi. Elementele fundamentale sunt trei: reducerea cheltuielilor bugetare, reducerea evaziunii fiscale și măsurile fiscale.”

Ciucă a mai fost clar într-o altă chestiune. Măsurile nu trebuie să afecteze populația.

„Avem nevoie ca prin aceste colectări la buget și reducerea cheltuielilor să putem asigura banii necesari pentru cofinanțarea proiectelor de dezvoltare și modernizare a României. Avem nevoie de fonduri să putem să susținem plata pensiilor și a salariilor. Toate aceste măsuri nu trebuie să afecteze veniturile populației”.

Social democrații au propus o serie de măsuri care ar intra în vigoare în două etape. Mai exact, de la 1 octombrie se vor elimina unele facilități fiscale (în agricultură, construcții și IT). Totodată, social democrații au cerut plata contribuției la sănătate pe venit real pentru profesiile liberale (PFA), creșterea salariului minim la 3.300 lei, creșterea taxelor pentru tichetele de masă și voucherele de vacanță, taxe pe mașini și case scumpe, creșterea impozitelor pentru micile afaceri, TVA crescut: activități turistice și de agrement. Așa cum am văzut deja, unele dintre aceste propuneri intră în contradicție cu cerințele PNL (de pildă menținerea TVA-ului la actualul nivel).

A doua tranșă de măsuri ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Vorbim aici despre impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari, dacă impozitul pe profit de 16% este mai mic decât 1% din CA, majorarea accizelor pentru tutun, alcool și energie, creșterea salariului minim la 3.750 lei. Și în acest caz ar putea exista neînțelegeri între PNL și PSD, în special pe marile companii.

În final, narativul PSD este în contradicție cu cel al liberalilor. Social democrații, în virtuatea unei viziuni de stânga vor să taxeze la sânge afacerile mai mici sau mai mari, în timp ce liberalii consideră că intervenția statului în piață ar trebui limitată. În aceste condiții găsirea unui numitor comun în acest caz s-ar putea dovedi a fi o misiune tot mai dificilă.