Guvernul începe măsurile de redresare economică: Termene mai flexibile și reguli mai clare pentru firme. Nazare (Finanțe): „Mutăm focusul de pe consum pe investiţii”

Guvernul pregătește modificări importante ale regimului de impozitare a microîntreprinderilor, potrivit unui proiect de lege obținut de Profit. Schimbările vizează atât condițiile de încadrare, cât și aplicarea și pierderea regimului de microîntreprindere, cu accent pe facilități pentru firmele nou-înființate și clarificarea modului de calcul al veniturilor. Proiectul face parte dintr-un pachet legislativ pentru relansare economică, aflat în prezent în lucru la nivel guvernamental, și ar putea fi pus în transparență publică în cursul zilei. Documentul preia mai multe măsuri dintr-un program economic lansat de PSD în toamna anului trecut, care include stimulente precum creditul fiscal, amortizarea accelerată, deduceri suplimentare și sprijin pentru investițiile în cercetare-dezvoltare.

Una dintre cele mai importante modificări vizează firmele nou-înființate. Potrivit proiectului, acestea vor avea la dispoziție 90 de zile pentru a îndeplini condiția privind angajarea unui salariat, față de termenul actual de 30 de zile. Dacă această condiție nu este îndeplinită în intervalul stabilit, societatea va trece la impozit pe profit începând cu trimestrul următor expirării termenului. Totodată, proiectul introduce clarificări privind situațiile în care raportul de muncă este suspendat. Condiția privind existența unui salariat este considerată îndeplinită dacă suspendarea nu depășește 30 de zile și este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal respectiv. De asemenea, concediul pentru incapacitate temporară de muncă nu afectează statutul de microîntreprindere, cu condiția ca durata cumulată să nu depășească 30 de zile pe parcursul unui an fiscal.

Proiectul menține plafonul de 100.000 de euro pentru încadrarea în regimul microîntreprinderilor, echivalentul în lei urmând să fie calculat la cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar. În același timp, sunt aduse clarificări privind modul de determinare a veniturilor, care vor include cifra de afaceri stabilită potrivit reglementărilor contabile, precum și veniturile realizate de întreprinderile legate. În situația în care plafonul este depășit în cursul unui an fiscal, microîntreprinderea va datora impozit pe profit începând cu trimestrul în care a avut loc depășirea. Proiectul detaliază și cazurile în care veniturile din transferul mijloacelor fixe sau al terenurilor sunt incluse în calculul cifrei de afaceri, atunci când sunt realizate mai multe astfel de tranzacții într-un singur an fiscal.

Documentul reglementează mai strict situațiile în care o firmă pierde regimul de microîntreprindere, inclusiv în cazul nedepunerii la termen a situațiilor financiare anuale sau al încetării raportului de muncă al singurului salariat. În acest din urmă caz, societatea are la dispoziție 30 de zile pentru a angaja un nou salariat cu contract de cel puțin 12 luni, în caz contrar urmând să treacă la impozit pe profit. În același timp, proiectul introduce posibilitatea revenirii la regimul de impozitare al microîntreprinderilor în anul fiscal următor, dacă sunt din nou îndeplinite condițiile prevăzute de Codul fiscal.

Pentru contribuabilii care, în intervalul 1 ianuarie 2026 – data intrării în vigoare a noii legi, au notificat autoritățile fiscale cu privire la aplicarea sau ieșirea din sistemul de impozitare al microîntreprinderilor, proiectul prevede obligația depunerii unei noi declarații de mențiuni, în vederea încadrării în noile reguli.

Ministrul Finanţelor a prezentat, joi, pachetul de relansare economică, despre care afirmă că are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii. Ministrul a mai spus că se mută focusul de pe consum, pe investiţii:

”Am prezentat astăzi în şedinţa de guvern actul normativ privind instituirea măsurilor de relansare economică şi creşterea competitivităţii economiei României. Trecând în revistă toate componentele acestuia, va fi publicat în foarte scurt timp pe site-ul Ministerului de Finanţe. Înainte de a începe aş vrea să mulţumesc companiilor, antreprenorilor,de la microîntreprinderi, IMM-uri, la mari companii şi românilor pentru susţinerea acordată în toată această perioadă de ajustare, de consolidare fiscală, pe sacrificiu şi pe sprijinul acestora s-a bazat practic rezultatul pe care am reuşit să-l obţinem la finalul anului trecut, când am obţinut un deficit cash de 7,6%, sub ţinta negociată cu Comisia Europeană, de 8,4%. De ce insist pe acest lucru? Insist pentru că acest efort al tuturor românilor a făcut posibil ca acum să avem spaţiu fiscal disponibil pentru a putea discuta despre măsuri de relansare”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, după şedinţa de guvern.

El a precizat că această discuţie a fost începută în cursul anului trecut iar astăzi acest lucru se materializează şi pe baza discuţiilor şi pe baza efortului făcut în grupul de lucru cu toate partidele politice, Ministerul Finanţelor a integrat idei, a integrat proiecte, astfel încât astăzi să avem un program de relansare care să poată fi prezentat public:

”De asemenea, am făcut consultări în ultimele zile cu mediul de business şi vom continua aceste consultări în următoarele zile pentru a opera modificări în acest plan de relansare, astfel încât să cuprindem observaţiile pe care le avem şi de la mediul de business şi din zonele care sunt menţionate în programul de relansare”, a subliniat el.

Potrivit ministrului, complementar cu programul pe care îl prezintă astăzi, au adoptat câteva măsuri în decembrie:

”În decembrie am instituit o cotă unică de 1% pentru micro-întreprinderi şi ea face parte din planul pe care îl prezentăm astăzi şi planul este comun, inclusiv măsurile din decembrie şi ce am prezentat astăzi. De asemenea, este activă din decembrie garantia de portofoliu unde, prin Banca de Investiţi şi Dezvoltare avem peste 6 miliarde de lei disponibili pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici. De asemenea, pentru marele companii, taxa pe cifra de afacere a fost căzută de la 1% la 0,5% iar în acest an este 0,5% pentru a le permite acestora investiţii mai mari în 2026”, a menţionat Nazare.

Ministrul Finanţelor precizează că acest plan are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii:

”În fapt, ce facem? Mutăm focusul de pe consum, pe investiţii, prin acest plan. Mutăm focusul de pe număr de proiecte şi volum de finanţare, pe calitate. Mutăm focusul de la volume de proiecte la domenii strategice unde România are interese importante. Şi, bineînţeles, modernizăm instrumentele de susţinere a companiilor introducând noi concepte şi noi moduri de finanţare astfel încât România să-şi crească nivelul de competitivitate şi şansele de a atrage investiţii străine în România şi de a-şi dezvolta investiţii mari româneşti. Aceste lucruri sunt toate conţinute în planul pe care îl prezentăm astăzi”, a explicat Alexandru Nazare.

Lista completă a măsurilor de redresare fiscală puse de PSD pe masa coaliției

Măsuri complexe pentru ajutorarea afaceriștilor din România fac parte din cel mai nou proiect de redresare fiscală pe care negociază cei din coaliție. Un proiect al Legii privind instituirea unor măsuri de relansare economică și creșterea investițiilor și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar reglementează cadrul legal pentru acordarea unor scheme de susținere.

Potrivit draft-ului aflat în lucru pe masa decidenților, investitorii care implementează proiecte de investiții strategice pot beneficia de ajutor de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat în funcție de nevoile și formele de sprijin solicitate aceștia. Documentul cu măsuri de relansare fiscală, care include numeroase propuneri din partea PSD prevede ca schemele de ajutor să fie finanțate mixt, prin credit fiscal și grant. De asemenea, la schema pentru investiții greenfield, de la zero, în sectoare în care există deficit comercial, finanțarea se va face atât prin credit fiscal, cât și prin grant.

La capitolul măsuri fiscale, Banca de Investiții și Dezvoltare S.A. (BID) este autorizată să implementeze scheme de garantare, în numele si contul statului, atât în condiții de piață cât și care implică măsuri de natura ajutorului de stat, în conformitate cu legislația în vigoare, și să participe si/sau să înființeze vehicule investiționale și fonduri de investiții, care să ofere instrumente de tip participații la capital și alte instrumente financiare, pentru atenuarea constrângerilor de finanțare întâmpinate de unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri), de operatorii regionali sau locali de servicii publice și alte entități publice, precum și de companiile mari, cu capitalizare medie și mică și nou înființate din sectorul privat.

Proiectul prevede acordarea unui credit fiscal rambursabil pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, respectiv 10% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, ca măsură alternativă la prevederea actuală privind deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare care se scade din baza impozabilă.

Pentru stimularea investițiilor în echipamente productive noi prin amortizare accelerată – creşterea atractivităţii scutirii pentru profitul reinvestit, se propune acordarea posibilității de a folosi amortizarea accelerată in cazul activelor pentru care s-a aplicat facilitatea de scutire a profitului reinvestit pentru investiţiile eligibile făcute in perioada anilor 2026-2027. Măsura de amortizare accelerata (care in prezent nu se poate aplica de către plătitorii de impozit pe profit care beneficiază de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit) presupune modificarea amortizarea de la cote egale pe durata de utilizare, la o amortizarea 50% in primul an si restul in cote egale. Impactul este pe flux de numerar (încasări la bugetul de stat, mai puțin la începutul duratei de viata, mai mult spre final).

Pentru stimularea investitiilor în echipamente productive noi prin amortizare accelerată se propune extinderea amortizării accelerate și la alte active și industri, respectiv: „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), „Mijloace de transport”, „Animale şi plantaţii. Amortizarea accelerată presupune deducerea a 50% din valoarea mijlocului fix în primul an de amortizare, diferența amortizându-se liniar pe durata rămasă. Cu același scop, documentul introduce conceptul de amortizarea super-accelerata: Introducerea unei metode de amortizare „mai accelerată”, pentru anii 2026-2027, resptectiv care permite deducerea a 75% în primul an, diferența amortizându-se liniar pe durata ramasă de utilizare a echipamentului (pentru 2026-2027).

Inițiatorii propun și dublarea plafonului pentru valoarea de intrare a mijloacelor fixe, respectiv creștere plafon pentru încadrarea ca mijloace fixe (actual 2.500 lei propus acum 15 ani; propunere plafon nou 5.000 lei). Măsura are în vedere faptul că plafonul nu mai corespunde cu valorile actuale ale mijloacelor fixe, iar cvloarea de 5.000 lei este obținută prin adăugarea indicelui prețurilor de consum, cumulat pentru perioada care începe la ultima majorare.

Proiectul include și instituirea unor Super-deduceri pentru cheltuielile suportate de societatile care se listează. Este vorba de stimulente fiscale prin deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor aferente procesului de admitere la tranzacționare și deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor de menținere la tranzacționare, înregistrate în primul an fiscal/an fiscal modificat ulterior celui de admitere la tranzacționare.

Autorii proiectului vor și permanentizarea plății impozitului pe profit la 25 iunie/șase luni de la închiderea anului modificat – începând cu anul 2026.Spre exemplu, sa existe obligația de a tine sumele reprezentând profitul reinvestit in Alte rezerve pe o perioada de 5 ani, corelata cu obligația de a deține mijloacele fixe care au făcut obiectul facilitații sau de scăzut procentul pentru obligația de a transfera profitul reinvestit la rezerve. Ulterior, se pot elibera din rezerve 50% din sume. Măsura se aplica inclusiv pentru rezervele aferente mijloacelor fixe pentru care s-a aplicat facilitatea anterior intrării in vigoare.Pentru creșterea atractivității facilității privind profitul reinvestit, documentul propune ca facilitatea să fie într-adevăr o SCUTIRE a profitului reinvestit și nu o AMÂNARE a lui, așa cum este în prezent. Spre exemplu, să existe obligația de a ține sumele reprezentând profitul reinvestit în Alte rezerve pe o perioada de 5 ani, corelată cu obligația de a deține mijloacele fixe care au făcut obiectul facilității sau de scăzut procentul pentru obligația de a transfera profitul reinvestit la rezerve. Ulterior, se pot elibera din rezerve 50% din sume. Măsură se aplică inclusiv pentru rezervele aferente mijloacelor fixe pentru care s-a aplicat facilitatea anterior intrării în vigoare.

Majorarea termenului de angajare inițială a unui salariat: de la 30 la 90 de zile pentru microîntreprinderile nou-înființate, iar ulterior, dacă singurul contract de muncă încetează, să fie tot perioada de 30 de zile pentru a angaja o noua persoană.Modul de calcul al bazei impozabile: Plafonul de 100.000 de euro aplicabil microîntreprinderilor să fie constituit din cifra de afaceri a societății, așa cum este definită în reglementările contabile. Baza impozabilă să aibă aceeași componență ca în prezentPosibilitatea revenirii la regimul de microîntreprindere: cu începutul unui an calendaristic, daca se (re)indeplinesc conditiile ulterior, chiar dacă entitatea a mai aplicat acest regim si în anii precedenți și a fost nevoită să treacă apoi la impozit pe profit.Posibilitatea suspendării multiple a unui CIM din motiv de concediu medical pe parcursul anului, fără depășirea cumulată a 30 de zile, astfel încât entitatea să își mențină regimul de microîntreprindere.

Documentul propune:

Bonificatie de 3% pentru persoanele juridice ce datoreaza impozit pe profit si impozitul pe venitul microintreprinderilor, care isi platesc integral impozitele si alte obligatii bugetare datorate si respecta obligatiile declarative impuse de lege.

Bonificatie de 3% pentru persoanele fizice ce datoreaza impozit pe venit pe baza declaratiei D212, similar persoanelor juridiceLa capitolul măsuri în domeniul impozit pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii,

Alinierea regim fiscal pentru fondul de pensii pilon 4 & altele: Includerea contribuțiilor în plafonul de 400 de euro anual, cât este în prezent, pentru fiecare persoană, sumă deductibilă/ neimpozabilă la calculul impozitului pe venit și majorarea plafonului anterior menționat de la 400 de euro anual pentru fiecare persoană, la un plafon agreat cu ASF.

Stimularea investitiilor pe piata de capital si imbunatatirea educatiei financiare

Nu în ultimul rând, la capitolul TVA, se propune creșterea plafonului cifrei de afaceri pentru TVA la încasare de la 4.5 mil lei la 5.0 mil lei în anul 2026 și 5.5 milioane începand cu anul 2027. Potrivit docuemtului consulat de Mediafax, în proiect este reglementată prima etapă. Măsura avantajează în special operatorii economici care livrează către instituţii publice sau entităţi finanţate din surse publice care întârzie plata. În acest context, regimul TVA la încasare permite plata TVA după încasarea sumelor de la clienţi.