Groază în Europa! Trump: „SUA ar putea fi nevoite să aleagă între anexarea Groenlandei și NATO! Sunt constrâns doar de propria conștiință, nu am nevoie de drept internațional”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat într-un interviu acordat publicației New York Times că SUA „ar putea avea de ales” între preluarea controlului asupra Groenlandei și menținerea integrității NATO, una dintre cele mai vechi și importante alianțe militare din lume, relatează Mediafax.

Declarațiile au stârnit îngrijorare în rândul aliaților europeni, care privesc cu scepticism intențiile liderului de la Casa Albă.Întrebat dacă ambiția sa privind Groenlanda este mai importantă decât păstrarea NATO, Trump nu a oferit un răspuns direct, dar a recunoscut că administrația sa ar putea fi forțată să facă o alegere între cele două opțiuni. El a susținut că alianța transatlantică este practic lipsită de valoare fără SUA în centrul său.

În același interviu, Trump a declarat că nu se simte obligat să respecte dreptul internațional, afirmând că este constrâns doar de propria conștiință.„Propria mea moralitate. Propria mea minte. Este singurul lucru care mă poate opri. Nu am nevoie de dreptul internațional”, a spus președintele american.

Referitor la motivele pentru care dorește controlul asupra Groenlandei, Trump a explicat că „proprietatea” oferă avantaje strategice și psihologice pe care nu le poți obține prin tratate sau acorduri. Declarațiile liderului de la Casa Albă au provocat reacții imediate în Europa.Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a avertizat că un eventual atac militar al SUA asupra Groenlandei ar însemna sfârșitul NATO.„Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, atunci totul se oprește, inclusiv NATO și securitatea stabilită după al Doilea Război Mondial”, a afirmat aceasta.

Și președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj critic, avertizând că Washingtonul „se îndepărtează treptat de unii dintre aliații săi și se eliberează de regulile internaționale pe care le promova”.Trump, cunoscut pentru scepticismul său față de NATO, a aruncat noi îndoieli asupra angajamentului SUA față de alianță. Pe platforma Truth Social, el a scris că se îndoiește că NATO ar veni în ajutorul Statelor Unite într-o situație de criză, deși a adăugat că Washingtonul va continua să-și sprijine aliații.

Danemarca anunță că e pregătită să răspundă militar în cazul unei intervenții a SUA

Soldații danezi trebuie să deschidă focul chiar și fără ordine dacă trupele americane ar încerca să cucerească Groenlanda prin forță, conform unei directive din 1952, pe care Ministerul Apărării din Danemarca a confirmat-o că este încă în vigoare, a relatat presa internă.

Soldații trebuie să se angajeze fără a aștepta ordine dacă cineva ar invada teritoriul danez, inclusiv trupele americane care încearcă să cucerească Groenlanda, conform unei directive militare din 1952, pe care Ministerul Apărării din Danemarca a confirmat-o că este încă în vigoare. Ordinul permanent impune personalului militar danez să „înceapă imediat lupta” împotriva oricărui atac asupra teritoriului danez, fără a aștepta comenzi, chiar dacă comandanții nu sunt conștienți de o declarație de război, au declarat Comandamentul și Ministerul Apărării pentru ziarul danez Berlingske, potrivit Euronews.

Directiva a atras atenția după ce președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va prelua controlul asupra Groenlandei prin forță, dacă va fi necesar, descriind teritoriul arctic ca fiind vital pentru securitatea națională americană.

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat săptămâna aceasta că o încercare militară de a cuceri Groenlanda, un teritoriu autonom din Regatul Danemarcei, ar marca sfârșitul NATO.„Dacă Statele Unite aleg să atace militar o altă țară NATO, atunci totul se oprește”, a declarat Frederiksen luni pentru postul danez de televiziune TV2.

„Adică, inclusiv NATO-ul nostru și, prin urmare, securitatea care a fost asigurată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.”

Ordinul din 1952 prevede că forțele atacatoare trebuie să răspundă fără ezitare sau să solicite autorizație. Ministerul Apărării i-a confirmat lui Berlingske că directiva „rămâne în vigoare”, au relatat publicațiile daneze și groenlandeze.

Comandamentul Arctic, autoritatea militară a Danemarcei în Groenlanda, ar urma să evalueze dacă o situație constituie un atac, conform procedurilor în vigoare.Directiva a fost creată în urma atacului Germaniei naziste asupra Danemarcei din aprilie 1940, când comunicațiile s-au prăbușit parțial și multe unități militare nu au știut cum să răspundă, potrivit Enciclopediei Naționale a Danemarcei.

Ordinul garantează că forțele militare se angajează în luptă în urma unui atac fără a fi necesare comenzi specifice.Atât guvernele Danemarcei, cât și cel al Groenlandei resping propunerile lui Trump de a cumpăra sau a confisca insula. Între timp, Danemarca a salutat o întâlnire cu SUA săptămâna viitoare pentru a discuta despre eforturile reînnoite ale lui Trump ca Groenlanda să treacă sub controlul SUA.

„Acesta este dialogul necesar, așa cum a solicitat guvernul împreună cu guvernul groenlandez”, a declarat joi ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, pentru postul de televiziune danez DR.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că o întâlnire despre Groenlanda va avea loc săptămâna viitoare, fără a oferi detalii despre program, locație sau participanți. „Nu sunt aici să vorbesc despre Danemarca sau despre intervenția militară. Mă voi întâlni cu ei săptămâna viitoare, vom avea acele conversații cu ei atunci”, a declarat Rubio reporterilor de pe Capitol Hill.

Guvernul Groenlandei a declarat pentru postul public danez de televiziune DR că Groenlanda va participa la întâlnirea dintre Danemarca și SUA anunțată de Rubio.„Nimic despre Groenlanda fără Groenlanda. Bineînțeles că vom fi acolo. Noi suntem cei care am solicitat întâlnirea”, a declarat pentru DR ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt.

Insula Groenlanda, situată în proporție de 80% la nord de Cercul Arctic, găzduiește aproximativ 56.000 de oameni, majoritatea inuiți.

Patru scenarii pentru salvarea Groenlandei

Liderii europeni tratează tot mai serios amenințările lui Donald Trump privind preluarea Groenlandei, după ce acesta a reiterat că teritoriul este vital pentru securitatea Statelor Unite și nu a exclus o intervenție militară. Potrivit unei analize POLITICO, realizate pe baza discuțiilor cu oficiali UE, diplomați, experți și surse din interiorul NATO, Europa ia în calcul patru strategii principale pentru a-l descuraja pe liderul de la Washington.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump. El este într-o stare agresivă, iar noi trebuie să fim pregătiți”, a declarat un diplomat UE, sub protecția anonimatului.

Tensiunile au escaladat după ce secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că va discuta săptămâna viitoare cu oficiali danezi despre o posibilă achiziție a Groenlandei. Casa Albă susține că Trump preferă o soluție negociată, dar nu exclude nici varianta unei preluări prin forță.

În acest context, miniștrii de externe din Franța, Germania și Polonia au început consultări pentru un răspuns european comun. „Groenlanda nu este de vânzare și nu este de luat. Amenințările trebuie să înceteze”, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot. Prima opțiune analizată de europeni este găsirea unui compromis care să îi permită lui Trump să revendice o „victorie” politică, fără ca Danemarca și Groenlanda să-și piardă suveranitatea.Printre soluțiile discutate se numără o mediere NATO și consolidarea securității în Arctica, inclusiv prin exerciții militare sporite și desfășurarea de trupe aliate în zonă.

A doua strategie vizează creșterea masivă a sprijinului financiar european pentru Groenlanda, în condițiile în care administrația Trump susține mișcarea de independență a teritoriului.Bruxelles-ul intenționează să aproape dubleze finanțarea pentru Groenlanda începând din 2028, până la aproximativ 530 de milioane de euro pe șapte ani, sumă destinată dezvoltării sociale, infrastructurii și exploatării resurselor minerale.

O a treia opțiune este utilizarea Instrumentului Anticoercitiv al UE, cunoscut drept „bazooka comercială”, care ar permite Bruxelles-ului să răspundă prin măsuri comerciale dure împotriva SUA.Oficialii europeni avertizează că UE deține o poziție puternică, având exporturi către Statele Unite de peste 600 de miliarde de euro anual.

Cea mai riscantă opțiune rămâne desfășurarea de trupe europene în Groenlanda, la cererea Danemarcei, pentru a crește costul unei eventuale intervenții militare americane. Deși o astfel de prezență nu ar putea opri o invazie a SUA, experții consideră că ar putea avea un efect de descurajare. Totuși, scenariul implică riscuri majore și posibile pierderi de vieți omenești.

Americanii îi cumpără la „bucată” pe oamenii din Groenlanda: sume între 10.000 și 100.000 de dolari pentru a accepta apartenența la SUA

Oficialii americani au discutat despre trimiterea unor plăți forfetare către locuitorii Groenlandei, ca parte a eforturilor de a-i convinge să se separe de Danemarca și să se alăture Statelor Unite, potrivit patru surse Reuters familiarizate cu acest subiect, conform Mediafax. Deși suma exactă în dolari și logistica plății nu sunt clare, oficialii americani, inclusiv consilierii de la Casa Albă, au discutat despre sume cuprinse între 10.000 și 100.000 de dolari per persoană, au declarat două dintre surse www.reuters.com, care au solicitat anonimatul pentru a discuta deliberările interne.

Ideea de a plăti direct locuitorilor din Groenlanda, un teritoriu de peste mări al Danemarcei, oferă o explicație a modului în care SUA ar putea încerca să „cumpere” insula cu 57.000 de locuitori, în ciuda insistenței autorităților din Copenhaga și Nuuk că Groenlanda nu este de vânzare. Tactica se numără printre diversele planuri discutate de Casa Albă pentru achiziționarea Groenlandei, inclusiv utilizarea potențială a armatei americane.Dar riscă să pară excesiv de tranzacțională și chiar degradantă pentru o populație care a dezbătut îndelung propria independență și dependența economică față de Danemarca.

În pofida insistențelor repetate ale Danemarcei că Groenlanda nu este de vânzare, președintele SUA Donald Trump și echipa sa „discută despre cum ar putea arăta o eventuală achiziție”, potrivit unei purtătoare de cuvânt a Casa Albă, citată în această săptămână, relatează Reuters, conform Rador Radio România.

Însă, chiar și ca exercițiu teoretic care pornește de la ipoteza existenței unui vânzător dispus, discuția despre o vânzare ipotetică a unui teritoriu autonom precum Groenlanda întâmpină rapid necunoscute, precum modul în care ar putea fi stabilit un preț semnificativ. „Nu există o piață pentru cumpărarea și vânzarea țărilor”, a declarat Nick Kounis, economist-șef al băncii olandeze ABN AMRO, subliniind că nu există un cadru acceptat pentru evaluarea statelor. Încercările de a găsi repere istorice pentru o valoare corectă se lovesc, de asemenea, de dificultăți. În 1946, Statele Unite au oferit să cumpere vasta insulă arctică bogată în resurse minerale de la Danemarca pentru 100 de milioane de dolari – o ofertă care a fost respinsă la acel moment. Raportată la valoarea actuală a banilor, suma ar fi de aproximativ 1,6 miliarde de dolari. Însă această cifră, deja modestă, nu este utilă ca punct de referință din cauza creșterii masive atât a economiilor SUA, cât și a Danemarcei în cele opt decenii scurse de atunci: ea nu reflectă nicio „valoare” relativă a Groenlandei și a resurselor sale în economia globală a anilor 2020. Achiziția Louisianei de către America pentru 15 milioane de dolari în 1803 și cumpărarea Alaskăi de la Rusia pentru 7,2 milioane de dolari în 1867 nu reprezintă nici ele precedente utile. În primul rând, și cel mai evident, există faptul că atât Franța, cât și Rusia au ales efectiv să vândă. Iar, deși este clar că acele sume ar fi mult mai mari în banii de astăzi, nivelul exact ar depinde de modul în care ar fi luați în calcul factori precum inflația, aprecierea prețurilor terenurilor și creșterea economiilor locale.

„Ajunge… Gata cu fanteziile despre anexare”, a scris duminică premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, într-o postare pe Facebook, după ce președintele american Donald Trump a declarat din nou reporterilor că SUA trebuie să achiziționeze insula.

Liderii din Copenhaga și din întreaga Europă au reacționat cu dispreț la comentariile lui Trump și ale altor oficiali ai Casei Albe care și-au afirmat dreptul asupra Groenlandei în ultimele zile, mai ales având în vedere că SUA și Danemarca sunt aliați NATO legați de un acord de apărare reciprocă.

Marți, Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania, Marea Britanie și Danemarca au emis o declarație comună, afirmând că numai Groenlanda și Danemarca pot decide chestiuni privind relațiile dintre ele.Solicitată să comenteze discuțiile privind achiziționarea insulei, inclusiv posibilitatea efectuării de plăți directe către groenlandezi, Casa Albă a trimis agenția Reuters la declarațiile făcute miercuri de secretara de presă Karoline Leavitt și de secretarul de stat Marco Rubio. În cadrul unei conferințe de presă, Leavitt a recunoscut că Trump și consilierii săi în materie de securitate națională „analizează cum ar arăta o potențială achiziție”. Rubio a declarat că se va întâlni săptămâna viitoare la Washington cu omologul său danez pentru a discuta despre Groenlanda.

Ambasada daneză a refuzat să comenteze, iar reprezentanța Groenlandei la Washington nu a răspuns la solicitarea de comentarii.

Trump susține de mult timp că Statele Unite trebuie să achiziționeze Groenlanda din mai multe motive, printre care și faptul că este bogată în minerale necesare pentru aplicații militare avansate. El a mai afirmat că emisfera vestică trebuie să se afle în mare măsură sub influența geopolitică a Washingtonului.Deși deliberările interne privind modul de cucerire a Groenlandei au avut loc în rândul consilierilor lui Trump încă dinainte de preluarea mandatului, acum un an, urgența a crescut după ce guvernul său l-a capturat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro într-o operațiune îndrăzneață de răpire și capturare, desfășurată în weekend, potrivit unor surse familiarizate cu deliberările interne. O sursă a declarat că consilierii de la Casa Albă erau dornici să profite de impulsul dat de operațiunea Maduro pentru a realiza și alte obiective geopolitice de lungă durată ale lui Trump.

„Avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securității naționale, iar Danemarca nu va fi în măsură să o facă”, a declarat Trump reporterilor la bordul avionului Air Force One duminică. „Este atât de strategică”.

Una dintre sursele familiarizate cu deliberările de la Casa Albă a declarat că discuțiile interne privind plățile forfetare nu erau neapărat noi. Cu toate acestea, acea persoană a spus că discuțiile au devenit mai serioase în ultimele zile, iar consilierii luau în considerare sume mai mari, cu o plată de 100.000 de dolari pe persoană – ceea ce ar rezulta într-o plată totală de aproape 6 miliarde de dolari – o posibilitate reală.Multe detalii privind eventualele plăți erau neclare, cum ar fi momentul și modul în care acestea ar fi fost distribuite dacă administrația Trump ar fi urmat această cale sau ce anume s-ar fi așteptat de la groenlandezi în schimb. Casa Albă a declarat că intervenția militară este posibilă, deși oficialii au afirmat că SUA preferă să cumpere insula sau să o achiziționeze prin mijloace diplomatice.

Printre posibilitățile avansate de consilierii lui Trump, a declarat marți un oficial al Casei Albe, se numără încercarea de a încheia un acord cu insula, denumit „Compact of Free Association” (Acord de asociere liberă).Detaliile precise ale acordurilor COFA – care au fost extinse doar la micile națiuni insulare din Micronezia, Insulele Marshall și Palau – variază în funcție de semnatar. Dar guvernul SUA oferă de obicei multe servicii esențiale, cum ar fi livrarea corespondenței și protecția militară. În schimb, armata SUA operează liber în țările COFA, iar comerțul cu SUA este în mare parte scutit de taxe vamale.Acordurile COFA au fost semnate anterior cu țări independente, iar Groenlanda ar trebui probabil să se separe de Danemarca pentru ca un astfel de plan să poată fi pus în aplicare. În teorie, plățile ar putea fi utilizate pentru a-i determina pe groenlandezi să voteze pentru independența lor sau să semneze un acord COFA după un astfel de vot.Deși sondajele arată că o majoritate covârșitoare a groenlandezilor dorește independența, preocupările legate de costurile economice ale separării de Danemarca – printre alte probleme – i-au împiedicat pe majoritatea legislatorilor groenlandezi să solicite un referendum pentru independență.

Sondajele arată, de asemenea, că majoritatea groenlandezilor, deși sunt deschiși la separarea de Danemarca, nu doresc să facă parte din SUA.