Greva din Educație produce TRAUMĂ în minister: NU se mai organizează probele orale de la bac! Sindicatele: „Ne-am SĂTURAT de promisiuni” Doar 1 din 10 profesori, mulțumiți de ce le-a oferit Guvernul – DOCUMENT
Sindicaliștii au primit o nouă propunere din partea Guvernului, însă profesorii din stradă spun că nu au încredere în promisiuni și cer ca oferta să fie prevăzută într-un act normativ. În timpul negocierilor de vineri, Guvernul le-a propus liderilor de sindicat o nouă ofertă, anume carduri de 1.500 de lei net, în fiecare an, în luna octombrie, până în anul 2027, plus creșteri salariale din ianuarie 2024. Cu toate acestea, profesorii aflați în stradă spun că vor înceta greva abia când va exista un act normativ, pentru că nu mai au încredere în promisiuni.
„Deocamdată, această ofertă nu este oficială. Așteptăm să o vedem în Monitorul Oficial, pentru că de promisiuni ne-am săturat. Așa cum și dumnealor promit, nici noi nu vrem să mai cedăm. Avem copii pe care nu putem să-i creștem și să-i trimitem la studii cu promisiuni. Așteptăm să vedem oferta oficială, nu promisiuni!”
Liderul FSLI, Simion Hăncescu, a declarat vineri, după negocierile de la Palatul Victoria, că Guvernul nu poate acorda creșterile salariale solicitate.
„Guvernul României a spus clar că nu poate oferi această creștere. Singurul lucru pe care poate să îl facă este acela de a acorda, în loc de 40% cât au promis inițial, 45% și suplimentar să se acorde până în 2027, în fiecare an, din 5 octombrie, suma de 1.500 lei. Aceasta este oferta Guvernului. Noi vom consulta oamenii. Da, pentru că, așa cum am spus mereu, oamenii au declanșat greva. Oamenii sunt cei care hotărăsc dacă încetează sau nu”, a spus Hăncescu, la Palatul Victoria.
Doar 1 din 10 profesori sunt mulțumiți de ce le-a oferit Guvernul
Doar 1 din 10 dintre profesorii care au renunțat grevă au făcut-o în urma creșterilor și promisiunilor venite din partea Guvernului, reiese dintr-un sondaj al World Vision România. Majoritatea covârșitoare a profesorilor care participă la grevă o fac nu doar pentru salarii mai mari, ci și pentru a atrage atenția asupra altor nevoi din învățământ precum dotarea școlilor cu materialele didactice necesare sau oferirea de mai multe cursuri de formare pentru profesori. Concret, 100% dintre profesorii care participă la grevă vor salarii mai mari, iar 98% vor să atragă atenția și asupra altor probleme din învățământ, arată cel mai recent sondaj realizat de fundația World Vision România în rândul a peste 1200 de cadre didactice.
Potrivit aceleiași surse, doar unu din zece dintre profesorii care au renunțat grevă au făcut-o în urma creșterilor și promisiunilor venite din partea Guvernului. De fapt, cei mai mulți dintre profesorii care au ieșit din grevă spun că au luat această decizie pentru a nu-i afecta pe elevi și pe părinți – procentul lor fiind de 63% dintre cei care au renunțat.
Fundația a făcut un sondaj în rândul peste 1.200 de profesori în intervalul 6-7 iunie referitor la poziționarea acestora față de greva din învățământ. 36% dintre respondenți predau în mediul rural, 14% în reședințe de județ, iar restul predau în alte orașe și municipii. În funcție de vârstă, distribuția respondenților este după cum urmează: 4% între 18 și 25 de ani, 10% între 26 și 35 de ani, 38% între 36 și 45 de ani, 34% între 46 și 55 de ani, 15% peste 55 de ani. 33% dintre respondenți predau la ciclul gimnazial, 28% la liceu, 27% la ciclul primar și 12% sunt din învățământul preșcolar.
Dintre cadrele didactice care au răspuns la chestionar, opt din zece participă la grevă (81%), iar unu din zece a participat, dar a renunțat (9%). Totodată, 7% spun categoric faptul că nu participă la grevă, 2% spun că nu participă, dar se gândesc să o facă, iar 1% au preferat să nu răspundă.
În urma analizării răspunsurilor, fundația arată că există o ușoară discrepanță între gradul de participare al profesorilor la grevă în funcție de vârstă. Dintre cei cu vârste între 18 și 35 de ani, 75% au răspuns că participă la grevă. În rândul cadrelor didactice cu vârste între 36 și 45 de ani, 84% au afirmat că participă la grevă. Cei de peste 46 de ani participă în proporție de 81%.
„Sunt mai multe motive care ar putea explica gradul mai scăzut de implicare în grevă al profesorilor mai tineri față de colegii lor. În primul rând, pentru că încă sunt la început de carieră, stabilitatea lor financiară este mai scăzută. Totodată, aceștia s-ar putea să nu se simtă la fel de în siguranță în privința locului de muncă comparativ cu profesorii care au vechime la catedră”, a declarat Mihaela Nabăr, director-executiv World Vision România.
Întrebați ce îi motivează pe profesorii care participă la grevă, profesorii implicați au răspuns că nu este vorba doar de salarii mai mari, ci și pentru că vor să atragă atenția asupra altor probleme din sistemul de învățământ (98%). Printre problemele invocate de respondenți: infrastructura precară a școlilor, lipsa de materiale didactice pentru desfășurarea orelor de predare, comunicarea deficitară cu unii dintre părinți și elevi, dar și nevoia de mai multe cursuri de formare pentru personalul didactic. Alte motive pentru care profesorii au intrat în grevă se referă la faptul că își doresc să fie mai respectați (76%), dar și să fie un exemplu pentru elevii lor – aproape unu din doi (48%).
Dintre profesorii care nu au participat la grevă și sunt hotărâți să nu o facă, 68% spun că nu au încredere în modul în care negociază liderii de sindicate, iar 65% nu cred că guvernanții vor face o schimbare semnificativă. În același timp, peste jumătate dintre profesorii care nu participă la grevă (56%) spun nu își permit să piardă din salariu și tot atâția spun că nu vor ca elevii sau părinții să fie afectați în urma grevei.
Dintre cei care au participat la grevă și apoi au renunțat, doar 10% au luat această decizie în urma promisiunilor de salarizare făcute de guvernanți. Cei mai mulți dintre cei care au ieșit din grevă (63%) spun că au făcut-o pentru că nu vor să-i afecteze pe elevi și pe părinți. Al doilea motiv invocat este că nu-și permit să mai piardă din zilele de salariu (57%). Totodată, 46% dintre cei care au renunțat la grevă spun că nu au încredere în modul în care negociază liderii sindicali. Un alt motiv, invocat de 36% dintre cei care au renunțat, este că nu pot continua singuri greva, după ce colegii lor de cancelarie au renunțat.
Referitor la revendicările salariale cerute de sindicate, 55% sunt pesimiști că vor deveni realitate. Mai exact, 29% cred că puține dintre revendicările lor vor fi aplicate, 23% cred că mai degrabă vor rămâne cu promisiuni, iar 3% cred că nu va fi îndeplinită niciuna dintre revendicările sindicale.
Cât despre celelalte așteptări, care nu sunt legate de salarii, 43% dintre cadrele didactice speră că după această grevă vor fi mai respectați, 39% speră să primească mai multe drepturi și că guvernanții vor fi mai preocupați de învățământ. Totodată, unu din trei profesori (33%) speră că vor fi alocate mai multe fonduri pentru unitățile de învățământ.
Probele orale de la Bacalaureat nu se mai organizează. Se renunță și la evaluarea de la clasa a VI-a
Ministerul Educaţiei pupune, într-un act normativ supus dezbaterii publice, echivalarea probelor orale ale Bacalaureatului cu notele din liceu. De asemenea, evaluarea de clasa a VI-a ar urma să nu se mai ţină.
„Se prevede ca, pentru anul şcolar 2022 – 2023, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal şi probele de evaluare a competenţelor digitale se echivalează/se recunosc conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei”, se arată în Nota de fundamentare a OUG supuse dezbaterii publice.
De asemenea, se prevede ca, pentru anul şcolar 2022 – 2023, evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, la finalul clasei a VI-a nu se mai organizează.
„În sesiunea 2023, concursul naţional de ocupare a posturilor didactice de predare din învăţământul preuniversitar va consta în susţinerea de către candidaţi a unei probe scrise, similar modalităţii de organizare a acestui concurs în sesiunile 2020 şi 2021. Organizarea concursului va asigura încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic de predare calificat”, se mai arată în documentul citat.
Ministerul Educaţiei precizează că propune aceste mpsuri, în principal, „în vederea asigurării dreptului constituţional al tuturor absolvenţilor la învăţătură, examenul naţional de bacalaureat să poată fi susţinut în timp util, de un număr de 147.491 de elevi, astfel încât să nu se perturbe nici calendarele de admitere în învăţământul postliceal/universitar, dar nici calendarul examenelor celorlalte examene naţionale care se desfăşoară în această perioadă”.
„În contextul în care activităţile specifice procesului educaţional sunt afectate de desfăşurarea grevei generale din învăţământul preuniversitar, iar susţinerea examenului de bacalaureat presupune încadrarea într-un calendar care să nu afecteze dreptul absolvenţilor care promovează examenul de a-şi continua studiile în învăţământul postliceal/universitar, se impune luarea unor măsuri administrative cu privire la modul de desfăşurare şi de susţinere de către aceştia a examenului, programat după încheierea cursurilor anului şcolar 2022 – 2023. În acest sens, subliniem faptul că evaluarea continuă la disciplinele subsumate probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale a fost finalizată prin medie anuală, iar nivelul mediilor multianuale – echivalate cu niveluri de competenţă în baza unei metodologii specifice – pot suplini cu succes o evaluare sumativă, finalizată cu un nivel de competenţă”, se mai aratră în document:
Ministerul Educaţiei a pus, vineri, în consultare un ordin privind aprobarea metodologiei pentru echivalarea/recunoaşterea nivelurilor de competenţă din cadrul probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale la examenul naţional de Bacalaureat 2023. Potrivit metodologiei, nivelul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română/în limba maternă la examenul naţional de bacalaureat 2023 se stabileşte în urma echivalării cu media aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale obţinute de candidat pe parcursul învăţământului liceal, la disciplina limba şi literatura română/limba şi literatura maternă.
„Prin recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la disciplina limba şi literatura română/limba şi literatura maternă, în clasele IX-XII, candidaţilor la examenul naţional de bacalaureat 2023 li se acordă următoarele niveluri de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română/în limba maternă: nivelul „utilizator mediu” pentru media cuprinsă între 5 şi 6,99; nivelul „utilizator avansat” pentru media cuprinsă între 7 şi 8,49; nivelul „utilizator experimentat” pentru media cuprinsă între 8,50 şi 10″, prevede documentul.
Pentru stabilirea nivelului de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română/în limba maternă la examenul naţional de bacalaureat 2023 se calculează media aritmetică a mediilor anuale obţinute pe parcursul învăţământului liceal la disciplina limba şi literatura română/limba şi literatura maternă în clasele a IX-a – a XII-a pentru absolvenţii învăţământului de zi, respectiv în clasele a IX-a – a XIII-a pentru absolvenţii învăţământului seral/frecvenţă redusă/absolvenţii învăţământului de zi, profil pedagogic, care au studiat cinci ani de liceu.
„Pentru candidaţii la examenul naţional de bacalaureat 2023, absolvenţi de studii liceale, care au urmat şi învăţământ profesional, calculul mediei aritmetice pentru stabilirea nivelului de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română/în limba maternă se face exclusiv pe baza mediilor anuale obţinute pe parcursul învăţământului liceal, indiferent de numărul de ani corespunzător studiilor liceale„, prevede sursa citată.
Nivelul de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională din cadrul probei C la examenul naţional de bacalaureat 2023 se stabileşte prin echivalarea nivelului de competenţă lingvistică cu media aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale obţinute de candidat pe parcursul învăţământului liceal, la limba modernă de circulaţie internaţională aleasă pentru susţinerea probei.
Media aritmetică a mediilor anuale obţinute de candidat se calculează pe baza mediilor anuale la limba modernă de circulaţie internaţională din anii şcolari în care candidatul a studiat această disciplină, pe parcursul învăţământului liceal.
Pentru elevii care au studiat disciplina limba modernă pe parcursul unui singur an de liceu, media anuală obţinută la această disciplină este media care stă la baza stabilirii nivelului unic de competenţă.
„Pentru candidaţii la examenul naţional de bacalaureat 2023, absolvenţi de studii liceale, care au urmat şi învăţământ profesional, calculul mediei aritmetice pentru stabilirea nivelului unic de competenţă corespunzător competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal se face exclusiv pe baza mediilor anuale obţinute pe parcursul învăţământului liceal, indiferent de numărul de ani corespunzător studiilor liceale. Nivelul unic de competenţă se acordă conform următoarei grile: calificativul A1 pentru media cuprinsă între 5 şi 5,99; calificativul A2 pentru media cuprinsă între 6 şi 6,99; calificativul B1 pentru media cuprinsă între 7 şi 8,49; calificativul B2 pentru media cuprinsă între 8,5 şi 10. Totodată, candidaţii la examenul naţional de bacalaureat 2023 care au promovat, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal – proba C din cadrul examenului de bacalaureat.”
Nivelul de competenţă digitală din cadrul probei D la examenul naţional de bacalaureat 2023 se stabileşte calculând un punctaj de la 5 la 10 pe baza mediei aritmetice, fără rotunjire, a mediilor anuale obţinute de acesta la disciplina Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor în clasele a IX-a, respectiv a X-a.
„Nivelul de competenţă digitală se acordă conform următoarei grile: nivelul „utilizator începător” pentru media cuprinsă între 5 şi 5,99; nivelul „utilizator de nivel mediu” pentru media cuprinsă între 6 şi 6,99; nivelul „utilizator avansat” pentru media cuprinsă între 7 şi 8,49; nivelul „utilizator experimentat” pentru media cuprinsă între 8,50 şi 10. În certificatul de atestare a competenţelor digitale sunt înscrise nivelul de competenţă digitală, iar la rubrica „punctaj” este specificată media aritmetică pe baza căreia a fost acordat nivelul de competenţă”, mai prevede metodologia.
În cazul candidaţilor la examenul naţional de bacalaureat 2023 care nu au studiat disciplina Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor în clasele a IX-a şi/sau a X-a, pentru stabilirea nivelului de competenţă digitală se calculează media aritmetică a mediilor anuale obţinute la disciplina Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor sau echivalentă acesteia pe parcursul învăţământului liceal sau profesional.
Pentru candidaţii la examenul naţional de bacalaureat 2023 care au studiat disciplina Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor sau o disciplină echivalentă pe parcursul unui singur an, indiferent dacă această disciplină a fost studiată în cadrul învăţământului liceal sau profesional, media anuală obţinută la această disciplină este media care stă la baza stabilirii nivelului de competenţă digitală.
Candidaţii care au promovat, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene cu proba de evaluare a competenţelor digitale – proba D din cadrul examenului de bacalaureat.
Ultimele articole
