Grecia și Austria au blocat pachetul 21 de sancțiuni UE împotriva Rusiei. Atena își protejează o companie specializată în transportul gazului natural lichefiat

Al 21-lea pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană împotriva Rusiei rămâne blocat, după ce ambasadorii celor 27 de state membre nu au reușit să ajungă la un acord pe 15 iulie. De această dată, principalele obstacole nu mai vin din Ungaria, ci din Grecia și Austria. Atena încearcă să protejeze Dynagas, companie specializată în transportul gazului natural lichefiat din Rusia, în timp ce Viena urmărește deblocarea unor active rusești pentru compensarea Raiffeisen Bank International.

Negocierile vor fi reluate pe 22 iulie, la ultima reuniune a ambasadorilor UE înaintea vacanței de vară. Până atunci, Bruxelles-ul a fost obligat să adopte o soluție temporară pentru a împiedica majorarea plafonului aplicat petrolului rusesc. Principala opoziție vine din Grecia. Potrivit unei investigații publicate de Financial Times, ambasadorul grec la UE le-a transmis celorlalți reprezentanți că interzicerea transportului de LNG rusesc către țări terțe ar „ruina”” Dynagas.

Compania îi aparține miliardarului grec George Prokopiou și este unul dintre transportatorii importanți ai gazului produs de proiectul Yamal LNG din regiunea arctică a Rusiei.Dynagas operează 27 de nave pentru transportul gazelor, inclusiv aproximativ o treime din flota Arc7, alcătuită din nave special construite pentru a naviga prin apele înghețate din jurul Yamalului.Financial Times a identificat 11 nave Dynagas care au efectuat 144 de curse și au transportat peste 10 milioane de tone de LNG rusesc de la începutul anului 2025. O asemenea navă specializată ar costa aproximativ 300 de milioane de dolari.Argumentul Atenei este că vasele nu ar putea fi folosite cu ușurință pe alte rute și că proprietarul ar putea fi obligat să le vândă unor cumpărători din afara Occidentului. Guvernul grec și Dynagas nu au răspuns solicitărilor de comentarii formulate de publicația britanică.

George Prokopiou controlează și Dynacom, companie care transportă petrol. Potrivit calculelor Financial Times, Dynacom ar fi obținut cel puțin 915 milioane de dolari din comerțul cu petrol rusesc în ultimii trei ani, mai mult decât orice altă companie grecească de transport maritim.Acesta este și motivul pentru care poziția Greciei a provocat iritare în rândul altor state membre. Mai mulți diplomați europeni au transmis că toate economiile UE au suportat pierderi pentru aplicarea sancțiunilor și că interesele unei companii nu ar trebui să țină pe loc întregul pachet.Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a avertizat că UE nu poate pune „interesele economice deasupra intereselor de securitate”, calificând această tendință drept periculoasă, potrivit Reuters.

Blocajul apare într-un moment în care Uniunea Europeană continuă să alimenteze veniturile energetice ale Moscovei.În prima jumătate a anului 2026, statele UE au importat o cantitate-record de 9,89 milioane de tone de LNG din proiectul Yamal, cu 18% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit unei alte analize Financial Times.Franța, Belgia și Spania au fost principalii cumpărători. Importurile ar fi putut costa Europa până la șase miliarde de euro.

Austria este celălalt stat care mai are o obiecție activă. Viena cere scoaterea de pe lista sancțiunilor a companiei ruse Rasperia Trading, asociată în trecut cu oligarhul Oleg Deripaska.Miza este deblocarea participației Rasperia la compania austriacă de construcții Strabag și folosirea activelor pentru compensarea Raiffeisen Bank International.Disputa a început după ce o instanță rusă a obligat subsidiara Raiffeisen din Rusia să plătească aproximativ 2,1 miliarde de euro către Rasperia. Austria vrea acum ca acțiunile înghețate ale companiei ruse să poată fi transferate către Raiffeisen, pentru acoperirea pierderii.

Un asemenea mecanism provoacă însă îngrijorare în UE. Diplomații citați de Euronews se tem că deblocarea activelor rusești ar crea un precedent și ar încuraja companiile europene să solicite compensații pentru pierderile suferite în Rusia.Raiffeisen rămâne unul dintre cei mai mari creditori occidentali care continuă să opereze pe piața rusă, deși susține că încearcă să-și vândă subsidiara încă din 2022.Surse diplomatice citate de Ukrainska Pravda arată că Austriei i-a fost prezentată o soluție de compromis, analizată în prezent la Viena. Prin urmare, opoziția austriacă pare mai ușor de depășit decât refuzul Greciei.

Bulgaria amenințase anterior că va bloca întregul pachet dacă Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, va fi inclus pe lista persoanelor sancționate. Italia a susținut obiecția Sofiei. Kirill era vizat de înghețarea activelor și interdicția de a intra în UE pentru sprijinul acordat invaziei ruse în Ucraina. Pentru obținerea unanimității, numele său a fost eliminat din proiect.Din listă a fost scos și Vagit Alekperov, fondatorul Lukoil. Bulgaria se temea că sancționarea acestuia ar complica litigiul de aproximativ trei miliarde de euro legat de rafinăria Neftohim Burgas.După aceste concesii, Bulgaria a anunțat că poate susține pachetul, potrivit publicației europene EUalive.

Propunerea inițială a Comisiei Europene prevedea interzicerea intrării în UE pentru toate persoanele care au servit în armata rusă după declanșarea invaziei din Ucraina.Franța și Italia au condus opoziția față de această măsură, invocând probleme juridice și dificultăți de aplicare. Spania și Grecia au ridicat, la rândul lor, rezerve.Statele membre ar trebui să stabilească cine a servit efectiv în armata rusă și cine a participat direct la invazie. În plus, vizele Schengen sunt eliberate de autoritățile naționale, chiar dacă permit circulația în întregul spațiu european.Potrivit Kyiv Independent, interdicția a fost restrânsă la vizele de scurtă ședere și la persoanele implicate direct în luptele din Ucraina. Aplicarea efectivă ar putea necesita o nouă decizie unanimă, ceea ce înseamnă că măsura a fost practic amânată.

Comisia Europeană propusese și sancționarea unuia dintre ultimele sectoare rusești importante rămase aproape neatinse: pescuitul.Proiectul inițial prevedea restricții asupra produselor pescărești și interzicerea totală a importurilor pentru anumite categorii, inclusiv codul.Portugalia s-a opus puternic măsurii, în condițiile în care codul – „bacalhau” – reprezintă atât un produs tradițional, cât și o industrie importantă. Germania și alte state vest-europene au ridicat rezerve privind codul, pollockul și produsele procesate din pește.În urma opoziției, restricțiile asupra peștelui rusesc au fost eliminate sau reduse substanțial, potrivit relatărilor Euronews și Kyiv Independent.

Grecia a fost susținută inițial de Cipru și Malta în disputele privind serviciile maritime și plafonul aplicat petrolului rusesc. Cele trei state au industrii navale importante și se tem că navele ar putea fi înregistrate în țări din afara UE.Ultimele informații de la Bruxelles nu mai indică însă Cipru și Malta drept state care blochează formal acordul. Grecia a rămas principalul opozant al restricțiilor referitoare la LNG și transportul maritim. Propunerea prezentată pe 9 iunie de Comisia Europeană se concentra pe energie, sistemul bancar, criptomonede, comerț și industria militară.Printre măsurile anunțate se numărau:

menținerea plafonului petrolului rusesc la 44,10 dolari pe baril până în ianuarie 2027;

sancționarea a încă 30 de nave din „flota din umbră”, peste cele 632 vizate deja;

sancționarea navelor care alimentează sau oferă servicii flotei rusești;

restricții asupra porturilor, aeroporturilor și rafinăriilor implicate în comerțul cu petrol rusesc;

limitarea vânzării de nave pentru transportul LNG către Rusia;

interdicții de tranzacționare pentru încă 31 de bănci rusești;

sancțiuni împotriva a 20 de bănci, platforme cripto și comercianți de petrol din state terțe;

noi interdicții pentru echipamentele și tehnologiile utilizate la fabricarea dronelor;

interzicerea unor importuri de metale, minereuri și componente auto în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro;

restricții asupra peștelui rusesc;

interzicerea intrării în UE pentru foștii și actualii militari ruși.

Forma finală nu va fi cunoscută înaintea încheierii negocierilor. Mai multe dintre aceste măsuri au fost deja eliminate, restrânse sau amânate pentru obținerea unanimității. Eșecul negocierilor risca să provoace o consecință favorabilă Moscovei. Formula automată a UE ar fi ridicat plafonul pentru petrolul rusesc de la 44,10 dolari la aproximativ 58 de dolari pe baril, după creșterea prețurilor internaționale.Un plafon mai mare ar fi permis Rusiei să obțină venituri suplimentare din petrol, chiar în momentul în care UE încerca să înăsprească sancțiunile.Pentru evitarea acestui scenariu, ambasadorii europeni au decis să păstreze plafonul la 44,10 dolari până pe 23 iulie, potrivit Kyiv Independent.Următoarea încercare de aprobare a pachetului de sancțiuni împotriva Rusiei va avea loc pe 22 iulie. Dacă Grecia și Austria nu acceptă compromisul, UE ar putea separa măsurile urgente privind petrolul de restul sancțiunilor sau ar putea amâna întregul acord până după vacanța de vară.