Gazele românești din Neptun Deep le vor înlocui pe cele rusești în regiune. OMV Petrom promite că parte din ele le va folosi în România
OMV Petrom și-a planificat să folosească în România o parte din gazele pe care le va extrage din Marea Neagră, estimând creșterea numărului de clienți branșați la rețeaua de gaze, dar și a centralelor care produc electricitate folosind această resursă. În plus, OMV Petrom vrea să producă hidrogen cu emisii scăzute la rafinăria Brazi. În regiune, gazele din Neptun Deep vor înlocui resursele rusești în țări precum Ungaria, Austria, Republica Moldova, Bulgaria și Slovacia. Statul român va avea de câștigat 20 de miliarde de euro, conform prognozelor OMV Petrom.
Proiectul extragerii gazelor de mare adâncime din Marea Neagră, Neptun Deep, este în grafic, anul acesta va începe forajul, iar primele gaze sunt așteptate în anul 2027. Proiectul este deținut în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz.
În luna ianuarie, după o știre publicată pe surse de agenția de presă Reuters, OMV Petrom a confirmat că a încheiat primul contract pentru vânzarea gazelor din acest zăcământ către compania germană Uniper.
„Având în vedere magnitudinea proiectului, este uzual ca producătorii să securizeze în avans vânzarea unei părți din volumele care urmează să fie produse”, au explicat reprezentanții OMV Petrom, fără a comenta asupra detaliilor comerciale. „Compania respectă toate reglementările legale din România”, au adăugat ei, referindu-se la faptul că, potrivit Legii offshore, statul român are drept de preempțiune pentru aceste gaze.
Compania estimează însă că și în România consumul de gaze va crește, așadar o parte din aceste gaze vor fi consumate local.
„Analizând necesarul și consumul de gaze din România în următorii ani, aș spune că există trei factori principali care vor determina creșterea consumului de gaze, conform prognozei noastre, iar acest consum va crește până în 2030.
Primul factor este creșterea numărului de consumatori racordați la rețea. Acesta este deja un fenomen vizibil în prezent”, a spus Franck Neel, director pentru gaze și energie al OMV Petrom, cu ocazia prezentării rezultatelor financiare ale companiei.
Al doilea factor pe care îl ia în calcul compania este tranziția centralelor electrice de la cărbune la gaz.
„Știm că există mai multe proiecte în acest sens în România și am observat, de exemplu, anul trecut, că în lipsa vântului și a soarelui este absolut necesar să existe centrale pe gaz pentru echilibrarea sistemului și asigurarea securității aprovizionării. Această tendință va continua să crească în următorii ani. În prezent, România este un importator net de energie electrică, ceea ce înseamnă că există oportunități de a produce mai multă electricitate pe bază de gaz la nivel național.
Al treilea factor privește perspectivele pe termen lung, în special odată cu intrarea în producție a zăcământului Neptun Deep. Aceasta va deschide posibilitatea producerii de hidrogen cu emisii reduse de carbon la un preț competitiv, având acces atât la gaz, cât și la soluții de stocare a carbonului, un domeniu pe care ne propunem să îl dezvoltăm inclusiv în România. În acest context, vedem un potențial semnificativ pentru producerea de hidrogen cu emisii scăzute de carbon, ceea ce va crește cererea de gaz după 2030”, a completat Neel.
În regiune, există doi factori importanți care vor influența consumul de gaze în anii următori, a mai spus el.
„Primul este creșterea cererii de gaze în anumite țări, cum ar fi Bulgaria, unde se dorește trecerea de la cărbune la gaz, ceea ce determină o creștere a cererii. Deja am observat o creștere a cererii anul trecut.
- În Ungaria, a fost anunțată construcția unei noi centrale electrice pe gaz. Creșterea cererii de energie electrică și resursele limitate în ceea ce privește energia regenerabilă au dus la o prognoză de creștere a consumului de gaz.
- Pe lângă cererea de gaz, mai este și aspectul înlocuirii gazului care nu mai provine din Rusia. De la 1 ianuarie, au existat întreruperi, iar țări precum Moldova, Slovacia și Austria au fost afectate de această situație. Astfel, am înlocuit o parte din gazul care anterior era transportat prin Ucraina, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru noi”.
La rândul său, Alina Popa, directorul financiar al companiei, a precizat că proiectul Neptun Deep va fi finanțat din sursele proprii ale companiei.
„La finalul anului, avem o poziție netă de numerar de 8 miliarde (de lei – n.r.), ceea ce ne permite să realizăm aceste planuri”, a spus Popa.
Acest proiect aduce beneficii economice semnificative pentru țară, estimându-se un impact de 20 de miliarde de euro pentru stat, a adăugat ea.
„Calculul celor 20 de miliarde de euro se bazează pe un studiu privind multiplicatorul economic care estimează impactul taxelor directe, indirecte și induse asupra întregii zone a proiectului, conform claselor de multiplicatori economici generați de acesta”.
Forajele pentru gazele din Neptun Deep vor începe în luna aprilie a acestui an, potrivit Economedia, care precizează că platforma de foraj Transocean Barents, care a ajuns în portul Constanța în noiembrie 2024, este pregătită pentru a fi trimisă în larg și a începe săpăturile în perimetrul gazeifer Neptun Deep pentru o perioadă de cel puțin 540 de zile.
Rezervele estimate de gaze ale Neptun Deep sunt evaluate la 100 de miliarde de metri cubi. Spre comparație, România produce în prezent circa 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an.
Ciolacu și mai mulți ministri, în vizită pe Platforma Neptun Deep
Premierul Marcel Ciolacu şi mai mulţi miniştri au vizitat, vineri, Platforma Neptun Deep, ”o minune tehnologică” de 90 de metri înălţime şi 120 de metri lungime. Platforma este pregătită să plece în larg şi să înceapă forarea la presiuni foarte mari. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a făcut anunţul, precizează că Proiectul Neptun Deep ”are importanţă economică şi geostrategică” şi va fi dus la bun sfârşit de către România care va deveni ”cel mai mare producător de gaz din UE”.
”Astăzi am vizitat în Portul Constanţa platforma Transocean Barents, o minune tehnologică pe care România se bazează în procesul de extracţie a gazelor din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep, cel mai important proiect energetic al României după finalizarea reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă în perioada 1990-2000. Au participat premierul României, Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacşu, ministrul Mediului, Mircea Fechet, şeful Cancelariei, Radu Oprea, şi conducerile companiilor Romgaz şi OMV Petrom”, anunţă, vineri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Ministrul precizează că platforma americană este una dintre cele mai mari din lume (“Mighty Barents”). Acesta afirmă că, în Neptun Deep ”ne punem speranţe uriaşe – pentru România şi pentru Europa”.
”Aceasta a ajuns de câteva luni în România, iar acum este pregătită să plece în larg şi să înceapă lucrările de forare. Urmează să ajungă la aproximativ 160 de kilometri de ţărm, în dreptul localităţii Tuzla, unde va pune în funcţiune 10 sonde de exploatare a gazului românesc, la adâncimi de peste 4000 de metri. Transocean Barents este un colos pe care cuvintele îl pot cu greu descrie, şi nici imaginile nu sunt suficiente. Are 90 de metri înălţime şi 120 de metri lungime, un ansamblu complex de utilaje şi echipamente care vor extrage gazul, la presiuni foarte mari, iar din 2027 — sau poate chiar mai repede — acesta va ajunge în casele noastre, prin magistrala Tuzla-Podişor, la care de asemenea se lucrează în ritm accelerat prin efortul Transgaz”, a mai transmis ministrul .
”Este unul dintre cele mai mari proiecte prin care România şi statele europene îşi pot asigura independenţa şi securitatea energetică, la pachet cu preţuri competitive pentru oamenii simpli şi companii. Neptun Deep are importanţă economică şi geostrategică – să nu ne ferim să spunem lucrurilor pe nume. Investiţia de 4 miliarde EUR, în parteneriat Romgaz-OMV Petrom, va aduce peste 20 de miliarde EUR pentru bugetul de stat şi peste 100 de miliarde de normal metri cubi, dublând producţia României. Vom fi, indiscutabil, cel mai mare producător de gaz din UE”, a main transmis Burduja.
Acesta susţine că derularea proiectului denotă curaj: ”Curajul Romgaz, care a preluat de la Exxon participaţia în proiect. Curajul ambelor companii, al oamenilor care duc greul investiţiei, al echipajului de 160 de experţi, al instituţiilor din România, care şi-au asumat să sprijine această investiţie strategică. Nu e de mirare că adversarii noştri — statali şi non-statali — nu vor să reuşim”.
”Neptun Deep îi deranjează pe cei care zeci de ani şi-au folosit resursele energetice pentru a şantaja o parte importantă a lumii libere. Îi deranjează şi pe unii activişti de mediu, care încearcă orice să îl saboteze, de la procese la acţiuni de propagandă, cu toate că au tăcut asurzitor când, recent, două tancuri petroliere ruseşti s-au scufundat şi au provocat o imensă catastrofă ecologică în Marea Neagră. Biodiversitatea contează numai când “trebuie”, aparent”, a mai scris Buruduja pe Facebook.
Potrivit ministrului Energiei, Proiectul Neptun Deep a depăşit deja un grafic de execuţie de 33%, în avans faţă de termenele stabilite.
”Şi va fi dus la capăt de România, aşa cum ne-am asumat de la bun început. Nu ne vor opri cei care nu vor România independentă energetic. Gazul românesc în casele şi în economia ţării noastre va aduce siguranţă şi preţuri mai mici. Pentru toate acestea, le mulţumesc tuturor celor care au făcut şi fac acest vis posibil”, a cinchis ministrul Energiei.
Ultimele articole
