Franța sare în apărarea Danemarcei, împotriva lui Trump, în privința Groenlandei: „UE nu va tolera atacuri asupra granițelor sale!”

Groenlanda este cea mai mare insulă din lume şi adăposteşte peste 56.000 de oameni, având o poziţie strategică şi resurse naturale importante. Călătoria lui Donald Trump Jr. în Groenlanda a alimentat speculaţiile despre care sunt exact planurile tatălui său pentru acest teritoriu arctic, transmite CNN.

Marţi, Donald Trump Jr. a aterizat în Groenlanda, insula arctică pe care tatăl său, preşedintele ales Donald Trump, şi-a exprimat dorinţa puternică de a o cumpăra, în ciuda declaraţiilor tăioase ale Groenlandei că nu este de vânzare. Trump Jr. a încadrat călătoria ca fiind „un pic de distracţie”, spunând CNN, „ca un om în aer liber, sunt încântat să mă opresc în Groenlanda pentru această săptămână”. Dar călătoria a alimentat speculaţiile despre care sunt exact planurile tatălui său pentru acest teritoriu arctic. În decembrie, Trump a reluat apelurile făcute în prima sa preşedinţie pentru ca SUA să deţină Groenlanda, numind-o „o necesitate absolută”.

Întrebat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, dacă ar exclude folosirea „coerciţiei militare sau economice” pentru a obţine Groenlanda – sau Panama, pe care Trump şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa de a o deţine – preşedintele ales a răspuns: „Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două, dar pot spune acest lucru: Avem nevoie de ele pentru securitate economică”.

Preşedintele ales spune că deţinerea Groenlandei este vitală pentru securitatea SUA, dar experţii spun că este posibil ca acesta să aibă în vedere şi alte aspecte ale Groenlandei, cum ar fi rezervele sale de resurse naturale – inclusiv metale rare – care ar putea deveni mai accesibile pe măsură ce schimbările climatice topesc gheaţa din teritoriu. Groenlanda este cea mai mare insulă din lume şi adăposteşte peste 56.000 de oameni. Fostă colonie daneză şi în prezent teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziţie geopolitică unică, fiind situată între SUA şi Europa. Capitala sa, Nuuk, este mai aproape de New York decât de capitala Danemarcei, Copenhaga. Acesta a fost considerat mult timp un punct cheie pentru securitatea SUA, în special pentru a respinge un potenţial atac din partea Rusiei, a declarat Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul danez pentru studii internaţionale.

Calea maritimă a Pasajului de Nord-Vest trece de-a lungul coastei sale, iar insula face parte din decalajul Groenlanda-Islanda-Regatul Unit, o regiune maritimă strategică. Trump nu este primul preşedinte american care lansează ideea de a cumpăra Groenlanda. În 1867, când preşedintele Andrew Johnson a cumpărat Alaska, el a luat în considerare şi achiziţionarea Groenlandei. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, administraţia Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, potrivit unor documente raportate pentru prima dată de presa daneză. Niciuna dintre oferte nu s-a concretizat, dar, în temeiul unui tratat de apărare din 1951, SUA au primit o bază aeriană numită în prezent baza spaţială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. La jumătatea distanţei dintre Moscova şi New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forţelor armate americane şi este echipată cu un sistem de avertizare antirachetă.

SUA doresc să se asigure că „nicio mare putere ostilă nu controlează Groenlanda, deoarece poate fi un punct de sprijin pentru atacarea SUA”, a declarat Pram Gad pentru CNN. Cu toate acestea, ceea ce ar putea fi chiar mai atrăgător pentru Trump sunt bogatele depozite de resurse naturale ale Groenlandei, a declarat Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway, Universitatea din Londra. Printre acestea se numără petrolul şi gazele, precum şi metalele de pământuri rare, foarte solicitate pentru maşinile electrice şi turbinele eoliene ale tranziţiei ecologice, precum şi pentru fabricarea echipamentelor militare. În prezent, China domină producţia mondială de pământuri rare şi a ameninţat deja că va restricţiona exportul de minerale critice şi tehnologii asociate, înainte de al doilea mandat al lui Trump.

„Nu există nicio îndoială că Trump şi consilierii săi sunt foarte preocupaţi de dominaţia pe care China pare să o aibă”, a declarat Dodds pentru CNN.

Groenlanda oferă o sursă potenţial bogată de aceste minerale critice, a adăugat el. „Cred că Groenlanda are de fapt scopul de a ţine China afară”, a mai spus sursa citată.

Topirea gheţii şi creşterea rapidă a temperaturilor din Arctica oferă Groenlandei un loc în primul rând la criza climatică, dar unii văd şi oportunităţi economice pe măsură ce schimbările climatice remodelează ţara. Pierderea gheţii a deschis rutele de transport maritim, crescând timpul în care acestea pot fi navigate în timpul verii din emisfera nordică. Conform Consiliului Arctic, transportul maritim arctic a crescut cu 37% în deceniul până în 2024, în parte datorită topirii gheţii. „Trump, cred, înţelege instinctiv ideea că Arctica se topeşte” şi oportunităţile percepute, a spus Dodds. Deşi el a avertizat, în realitate, condiţiile de-a lungul acestor rute sunt încă adesea înşelătoare, iar topirea gheţii poate face ca apele să fie şi mai periculoase pentru navigare.

Există, de asemenea, sugestia că topirea gheţii ar putea facilita accesul la resursele naturale, însă criza climatică nu s-a dovedit încă o „schimbare de joc” în acest sens, a declarat Phillip Steinberg, profesor de geografie la Universitatea din Durham. Nu că schimbările climatice fac resursele Groenlandei mai accesibile, a declarat el pentru CNN, ci mai degrabă „mai necesare”.

Guvernele Danemarcei şi Groenlandei s-au declarat ferm împotriva ideii că naţiunea arctică poate fi cumpărată.

„Nu suntem de vânzare şi nu vom fi niciodată de vânzare. Nu trebuie să pierdem lupta noastră de ani de zile pentru libertate”, a scris prim-ministrul Groenlandei, Múte Egede, într-o postare pe Facebook la sfârşitul lunii decembrie.

Kuupik V. Kleist, un fost prim-ministru al Groenlandei, a declarat că Trump vorbea mai mult cetăţenilor americani decât groenlandezilor.

„Nu văd nimic în viitor care să deschidă calea pentru o vânzare. Nu cumperi pur şi simplu o ţară sau un popor”, a declarat el pentru CNN.

Dar comentariile lui Trump vin într-un moment interesant pentru Groenlanda, a spus Dodds. Guvernul său condus de inuiţi a intensificat recent cererile de independenţă faţă de Danemarca. În discursul său de Anul Nou, Egede a cerut ca „lanţurile erei coloniale” să fie îndepărtate. „Aceasta panichează Danemarca”, a declarat Dodds, care pare să se fi concentrat mai mult pe relaţia sa cu Groenlanda.

În decembrie, Danemarca a anunţat o creştere uriaşă a cheltuielilor militare pentru Groenlanda. Apoi, la începutul lunii ianuarie, familia regală daneză a lansat o stemă regală redesenată, sporind proeminenţa ursului polar care simbolizează Groenlanda.

Groenlanda a încercat să îşi consolideze independenţa prin diversificarea economiei sale în afara pescuitului. În noiembrie, Groenlanda a deschis un nou aeroport în Nuuk, ca parte a planurilor de creştere a turismului. Însă Groenlanda se bazează în continuare pe o subvenţie anuală de aproximativ 500 de milioane de dolari din partea Danemarcei, care s-a dovedit a fi un mare obstacol în calea independenţei. Acest lucru ridică o întrebare foarte interesantă, a spus Dodds: „Ce ar face Groenlanda dacă Trump i-ar oferi, să zicem, 1 miliard de dolari pe an pentru a avea un alt tip de asociere?”

Unii politicieni groenlandezi au vehiculat ideea unei asocieri speciale, similară celei pe care SUA o are cu Insulele Marshall, în care Groenlanda are suveranitate, dar şi sprijin financiar din partea SUA, în schimbul unor acorduri privind anumite interese strategice ale SUA. Cu toate acestea, fostul prim-ministru Kleist şi-a exprimat scepticismul puternic cu privire la faptul că acest tip de asociere ar putea funcţiona.

„Nici eu nu cred că (acest lucru) prezintă vreun interes. Gândiţi-vă doar la modul în care SUA şi-au tratat propriile popoare indigene”, a afirmat el.

Pentru moment, rămâne neclar cât de departe va merge Trump în dorinţa sa declarată de a achiziţiona Groenlanda odată ajuns la putere.

„Nimeni nu ştie dacă este doar o bravadă, dacă este o ameninţare pentru a obţine altceva, sau dacă este de fapt ceva ce vrea să facă”, a declarat Pram Gad.

Premierul danez reacționează la declarațiile lui Trump

Groenlanda a spus clar că nu este de vânzare, a declarat marţi prim-ministrul danez Mette Frederiksen, ca răspuns la fixaţia preşedintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, de a cumpăra masiva insulă arctică, relatează POLITICO, potrivit news.ro. Mette Frederiksen a declarat că prim-ministrul groenlandez Múte Egede „a fost foarte, foarte clar că există un sprijin majoritar în rândul poporului groenlandez că Groenlanda nu este de vânzare şi nu va fi nici în viitor”.

Remarcile liderului danez vin după ce Donald Trump a sugerat cumpărarea Groenlandei de la Danemarca luna trecută, spunând că o achiziţie americană a teritoriului arctic este o „necesitate absolută”. El a făcut această propunere şi în 2019, în timpul primului său mandat, ceea ce i-a atras şi atunci o mustrare din partea lui Frederiksen.

Marţi, însă, preşedintele ales a mers şi mai departe, iar într-o conferinţă de presă nu a exclus folosirea forţei pentru a prelua controlul asupra Groenlandei. Comentariile premierului danez au fost făcute înainte de aceste noi declaraţii. Fiul cel mare al lui Trump, Donald Trump Jr., a aterizat marţi în Groenlanda în ceea ce el a numit o vizită privată. În anturajul său se aflau însă activistul conservator Charlie Kirk şi directorul de personal al tatălui său, Sergio Gor. Trump Sr. i-a descris drept reprezentanţii săi.

„Don Jr. şi reprezentanţii mei aterizează în Groenlanda. Primirea a fost grozavă. Ei, şi Lumea Liberă, au nevoie de siguranţă, securitate, putere şi PACE! Aceasta este o afacere care trebuie să se întâmple. MAGA. FACEŢI GROENLANDA MĂREAŢĂ DIN NOU!” a scris Trump într-o postare, marţi, pe platforma sa de social media Truth Social.

La cinci ani după ce a respins aspiraţiile arctice ale lui Trump, premierul Mette Frederiksen a reiterat că „Groenlanda aparţine groenlandezilor”.

„Pe de o parte, sunt mulţumită de creşterea interesului american pentru Groenlanda”, a declarat Frederiksen într-un interviu acordat marţi radiodifuzorului danez TV 2. „Dar, desigur, este important ca aceasta să aibă loc într-un mod în care decizia să aparţină groenlandezilor, ce le rezervă viitorul”.

Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, cu o populaţie de aproximativ 60.000 de locuitori, a fost o colonie daneză până când a devenit autonomă, cu propriul său parlament, în 1979. Groenlanda rămâne un teritoriu al Danemarcei, Copenhaga exercitând controlul asupra politicii sale externe şi de apărare. Pe măsură ce puterile globale încearcă să îşi extindă raza de acţiune şi amprenta în Arctica, Groenlanda, bogată în minerale – care găzduieşte şi o bază militară a SUA – este râvnită pentru valoarea sa strategică în materie de securitate şi comerţ.

Mette Frederiksen, care în 2019 a descris oferta lui Trump de a cumpăra insula ca fiind „absurdă”, a declarat că depinde de groenlandezi să îşi decidă propriul viitor, numind mişcarea de independenţă în creştere de pe insulă „legitimă”.

„Pot observa o dorinţă puternică în rândul multor groenlandezi de a se îndrepta spre independenţă”, a spus ea. „Este legitim şi, prin urmare, cred că este important ca viitorul Groenlandei să fie modelat în Nuuk (capitala Groenlandei)”, a spus premierul danez.

În conformitate cu un acord încheiat în 2009 cu Danemarca, Groenlanda îşi poate declara independenţa numai în urma unui referendum valid – pe care liderul său Egede a părut să sugereze, în timpul discursului său de Anul Nou, că ar putea avea loc în paralel cu viitoarele alegeri parlamentare din aprilie.

Franța: „UE nu va tolera atacuri asupra granițelor sale”

Uniunea Europeană nu va lăsa alte state să îi atace granițele suverane, a declarat ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot, ca răspuns la comentariile președintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la Groenlanda, referitoare la „proprietatea și controlul” vastei insule arctice care face parte din Danemarca de peste 600 de ani, informează Reuters.

„În mod evident, nu există nicio perspectivă ca Uniunea Europeană să lase alte state să îi atace granițele suverane, indiferent cine sunt acestea. Suntem un continent puternic”, a spus Barrot.

Într-o conferinţă de presă de peste o oră la reședința sa Mar-a-Lago din Florida, marți, preşedintele ales Donald Trump nu a exclus folosirea forţei armate pentru a prelua controlul asupra Canalului Panama şi a Groenlandei, vorbind despre agenda sa pentru al doilea mandat.

Întrebat dacă poate asigura lumea că nu va folosi coerciţia militară sau economică în încercarea sa de a obţine controlul asupra Canalului Panama şi al Groenlandei, Trump a răspuns: „Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciunul dintre cele două. Dar pot spune asta: avem nevoie de ele pentru securitate economică”.

Trump a sugerat că va impune taxe vamale Danemarcei dacă aceasta va rezista ofertei sale de a cumpăra Groenlanda, despre care a spus că este vitală pentru securitatea naţională a SUA, deşi Danemarca a declarat că Groenlanda nu este de vânzare.

Groenlanda a spus clar că nu este de vânzare, a declarat marţi prim-ministra daneză Mette Frederiksen, ca răspuns la fixaţia preşedintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, de a cumpăra masiva insulă arctică.