„Finanțistul” Huțucă (PNL) a vrut să transforme prin lege firmele fantomă în „scăpări birocratice”. Parlamentul s-a prins de gravitate și i-a oprit proiectul toxic – DOCUMENTE

Sistemul fiscal românesc a scăpat, cel puțin pentru moment, de o inițiativă legislativă extrem de dubioasă care ar fi netezit calea pentru spălarea cazierului fiscal al societăților inactive sau abandonate. Înaintat cu un an și jumătate în urmă, pe 14 aprilie 2025, un proiect de lege inițiat de parlamentarii PNL Ionel Bogdan și Bogdan Huțucă (deputat PNL de Constanța și președinte al comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților) a încercat să impună o clemență nemeritată pentru firmele care sfidează legea și transparența corporativă. Din fericire, conștientizând gravitatea și hiba majoră a propunerii, parcursul parlamentar a stagnat, oferind o gură de oxigen economiei legale și bunului-simț fiscal.

Nucleul toxic al acestui proiect legislativ a constat în tentativa disimulată de a transforma nereguli grave – cum ar fi expirarea duratei de funcționare a unei societăți, lipsa organelor statutare sau abandonarea sediului social – în simple „scăpări birocratice” de care n-ar trebui să se lege nimeni. În expunerea de motive a proiectului, inițiatorii au încercat să victimizeze contribuabilii indisciplinați, aruncând vina pe instituțiile statului. S-a susținut cu o ipocrizie administrativă greu de egalat că notificările ANAF sau ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) nu ajung mereu la destinatar sau că Spațiul Privat Virtual (SPV) este verificat cu întârziere. Prin această retorică, responsabilitatea legală a administratorului de a-și menține firma funcțională și legală este mutată convenabil în spatele presupuselor imperfecțiuni ale statului. În realitate, o firmă care funcționează fără sediu sau cu organe statutare expirate nu comite o simplă eroare de tastatură, ci intră direct în zona societăților opace, de tip fantomă:

Proiectul promovat cu ardoare de Bogdan Huțucă crea un tratament asimetric profund imoral. Pe de o parte, elimina orice consecință pe termen lung în cazierul fiscal pentru firmele care își ignoraseră obligațiile statutare la ONRC, permițând ștergerea instantanee a mențiunilor negative la simpla reactivare. Pe de altă parte, menținea sancțiuni mai stricte pentru alte categorii, creând o bulversare totală a logicii juridice. O astfel de abordare transmite un semnal extrem de periculos în mediul de afaceri: indisciplina și sfidarea regulilor elementare de funcționare sunt răsplătite cu indulgență, în timp ce contribuabilii corecți, care își respectă obligațiile la zi, se văd puși pe aceeași treaptă cu entitățile economice de rabat. Cazierul fiscal nu este și nu trebuie să fie o formalitate pur biologică ce se curăță la comanda unor politicieni, ci un scut de protecție pentru partenerii de afaceri și pentru bugetul de stat.

Înaintat pe 14 aprilie 2025, proiectul a stârnit rapid semne de întrebare în rândul experților și al celor care veghează asupra integrității fiscale a României. Cel mai probabil, în fața evidenței și a riscurilor sistemice majore pe care le aducea – transformarea cazierului fiscal într-o sită prin care pot trece abuzurile și lipsa de transparență corporativă –, parlamentarii au conștientizat că această inițiativă este o „porcărie legislativă” ce nu poate fi validată. Faptul că acest demers a fost lăsat în paragină și nu a mai fost impus cu forța, așa cum își dorea cu disperare Bogdan Huțucă, arată că vigilența instituțională și presiunea opiniei publice încă mai pot opri derapajele legislative. Sistemul fiscal românesc avea nevoie de o astfel de pauză de la experimente legislative toxice, menite să protejeze tocmai segmentele economice care ocolesc legea.