Făget (SOS România) explică de ce partidele suveraniste s-au opus legilor de siguranță națională: „Ascund prevederi care ar putea genera abuzuri”

Camera Deputaților, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat miercuri proiectul Ministerului Apărării prin care dronele sau avioanele care intră ilegal în România să poată fi doborâte de Armata Română sau armatele aliaților. La dezbaterile din plen, aleșii formațiunilor AUR, SOS și POT s-au împotrivit adoptării proiectului, afirmând că puterea vrea impunerea unei „dictaturi militare”, iar prevederea prin care armate ale statelor aliate României pot doborî și ele drone sau avioane în țara noastră înseamnă că „predăm România străinilor”. Liberalii s-au dezlănțuit la rândul lor asupra poziției partidelor suveraniste.

În acest context, deputatul constănțean al SOS România, Mădălin Făget, membru al comisiei de apărare, a explicat raționamentul votului împotrivă:

„În Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Camerei Deputaților PSD-PNL-UDMR-MINORITATI și USR au votat Proiectul de Lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (PL-x 5/03.02.2025). S.O.S. POT și AUR au votat împotriva.

În pofida scopului aparent benefic, textul legislativ ascunde prevederi care ar putea genera abuzuri, afectând grav suveranitatea, integritatea teritorială și securitatea națională. Noua lege privind operațiunile militare pe timp de pace – O posibilă amenințare la adresa suveranității și securității naționale?

Adoptarea unei noi legi care reglementează operațiunile militare pe timp de pace, justificată de autorități ca o măsură pentru „protecția națională”, a stârnit controverse și îngrijorări. În pofida scopului aparent benefic, textul legislativ ascunde prevederi care ar putea genera abuzuri, afectând grav suveranitatea, integritatea teritorială și securitatea națională.

Analiza contextului și a implicațiilor practice ale acestei legi scoate în evidență riscuri ce nu pot fi ignorate. Din analiza efectuată de publicația Intransigent,ro putem constata faptul că neclaritățile legislative ar putea crea un teren fertil pentru abuzuri. Noua lege prevede dreptul forțelor militare de a efectua operațiuni și intervenții în numele securității naționale, chiar și în absența unui conflict armat sau a unei stări de urgență declarate. Deși la prima vedere pare o măsură preventivă, aceasta fiind justificarea MApN, formulările vagi din textul legii ridică semne de întrebare:

Lipsa criteriilor clare pentru declanșarea operațiunilor – Ce înseamnă „protecție națională” într-un context de pace? Termeni precum „amenințări potențiale” sau „necesitate operațională” sunt greu de definit și deschid calea unor interpretări arbitrare.

Suprapunerea atribuțiilor instituțiilor de securitate – Noua lege ar putea permite armatei să își asume prerogative care revin în mod tradițional altor instituții, cum ar fi poliția sau serviciile de informații, subminând echilibrul democratic al puterilor. Astfel, legea oferă prea multă discreție executivului sau autorităților militare, fără mecanisme de control sau contrabalansare eficientă. Prevederile legii permit desfășurarea de forțe militare pentru „apărarea intereselor naționale”, inclusiv în colaborare cu parteneri externi. Ceea ce ridică riscul unei intervenții externe în politica de securitate a statului.

Unele scenarii problematice ar putea include:

Subordonarea intereselor naționale unor alianțe internaționale – În contextul parteneriatelor militare, operațiunile desfășurate sub coordonarea unor forțe străine ar putea afecta suveranitatea decizională a statului.

Prezența militară extinsă în regiuni sensibile – Operațiunile ar putea amplifica tensiunile regionale, afectând echilibrul fragil din anumite zone și creând premisele unor conflicte. De asemenea, folosirea armatei pentru a răspunde unor situații interne ar putea genera percepția unei militarizări a spațiului public, afectând coeziunea socială și încrederea în instituții.

Un alt aspect alarmant al legii este lipsa unui control democratic suficient asupra operațiunilor desfășurate. Parlamentul sau alte instituții de supraveghere au un rol marginal, ceea ce crește riscul ca forțele armate să fie folosite în scopuri politice.

Consecințele posibile:

Reprimarea opoziției sau a protestelor – Prin invocarea securității naționale, guvernele ar putea utiliza armata pentru a suprima mișcări civice legitime.

Centralizarea puterii în mâinile executivului – Controlul asupra operațiunilor militare ar putea fi concentrat într-o manieră periculoasă, ceea ce contravine principiilor democratice și transparenței decizionale.

Experiența altor state arată cum măsurile legislative de acest tip au fost folosite pentru a justifica intervenții represive sau pentru a favoriza interesele unor grupuri restrânse de putere. În lipsa unor reglementări clare, noua lege ar putea deveni o unealtă pentru:

Impunerea unor regimuri autoritare – Folosirea armatei în viața civilă poate duce la erodarea instituțiilor democratice.

Escaladarea tensiunilor externe – Operațiunile desfășurate pe baze fragile juridic ar putea fi percepute de alte state ca agresiuni, afectând relațiile diplomatice.

Așadar, noua lege privind operațiunile militare pe timp de pace, sub pretextul protecției naționale, ar putea deschide calea unor abuzuri cu efecte profunde asupra suveranității și securității naționale”, a transmis deputatul Făget.