Dacă guvernele europene nu și-au dat seama înainte că amenințările lui Donald Trump de a prelua Groenlanda erau serioase, acum o fac, notează Politico. Factorii de decizie politică nu mai ignoră retorica intensificată a președintelui SUA – și caută cu disperare un plan pentru a-l opri.
„Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump”, a declarat un diplomat UE informat despre discuțiile în curs. „El este într-o stare agresivă și trebuie să fim pregătiți.”
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că intenționează să discute săptămâna viitoare o achiziție americană a Groenlandei cu oficiali danezi. Casa Albă a declarat că preferința lui Trump ar fi să achiziționeze teritoriul printr-o negociere și, de asemenea, că va lua în considerare achiziționarea insulei – dar că o preluare militară este posibilă. Pe măsură ce eforturile diplomatice s-au intensificat în Europa, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că el și omologii săi din Germania și Polonia au discutat un răspuns european comun la amenințările lui Trump.
„Ceea ce este în joc este întrebarea cum poate fi consolidată Europa, UE, pentru a descuraja amenințările, atacurile la adresa securității și intereselor sale”, a declarat Barrot reporterilor. „Groenlanda nu este de vânzare și nu este de luat… așa că amenințările trebuie să înceteze.”
POLITICO a discutat cu oficiali, diplomați, experți și persoane din interiorul NATO pentru a schița modul în care Europa l-ar putea descuraja pe președintele SUA să ajungă atât de departe și care sunt opțiunile sale dacă va reuși. Li s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber.
„Toată lumea este foarte uimită și nu este conștientă de ceea ce avem de fapt în trusa de instrumente”, a spus un fost parlamentar danez. „Nimeni nu știe cu adevărat ce să facă, pentru că americanii pot face ce vor. Dar avem nevoie de răspunsuri la aceste întrebări imediat. Nu pot aștepta trei, cinci sau șapte ani.”
Miercuri, POLITICO a prezentat pașii pe care Trump i-ar putea face pentru a cuceri Groenlanda. Iată reversul medaliei: Ce face Europa pentru a-l opri. Trump spune că Groenlanda este vitală pentru interesele de securitate ale SUA și acuză Danemarca că nu face suficient pentru a o proteja împotriva creșterii activității militare chineze și rusești în Arctica. O înțelegere negociată care îl va face pe Trump să iasă din discuții cu ceva ce poate vinde ca o victorie și care va permite Danemarcei și Groenlandei să salveze aparențele este probabil cea mai rapidă cale de ieșire din probleme.
Un fost oficial de rang înalt al NATO a sugerat că alianța ar putea media între Groenlanda, Danemarca și SUA, așa cum a făcut cu membrii alianței, Turcia și Grecia, în disputele dintre acestea.Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat miercuri că Trump și consilierii săi nu cred că Groenlanda este securizată în mod corespunzător. „Pe măsură ce gheața se dezgheață și rutele din Arctica și Nordul Îndepărtat se deschid… Groenlanda devine un risc de securitate foarte serios pentru continentul Statelor Unite ale Americii.”
Aliații NATO iau în considerare, de asemenea, noi propuneri către Trump care ar putea consolida securitatea Groenlandei, în ciuda unei opinii larg răspândite că orice amenințare directă din partea navelor rusești și chineze la adresa teritoriului este exagerată.Printre alte propuneri, alianța ar trebui să ia în considerare accelerarea cheltuielilor de apărare în Arctica, organizarea mai multor exerciții militare în regiune și detașarea de trupe pentru a securiza Groenlanda și a liniști SUA, dacă este necesar, potrivit a trei diplomați NATO.Alianța ar trebui să fie, de asemenea, deschisă la înființarea unui sistem „Arctic Sentry” – mutarea activelor sale militare în regiune – similar cu inițiativele Eastern Sentry și Baltic Sentry, au declarat doi dintre diplomați.
„Orice se poate face” pentru a consolida prezența alianței în apropierea Groenlandei și a îndeplini cerințele lui Trump „ar trebui să fie maximizat”, a declarat unul dintre diplomații NATO citați mai sus.
Trump spune, de asemenea, că își dorește Groenlanda pentru vastele sale zăcăminte minerale și potențialele rezerve de petrol și gaze. Dar există un motiv pentru care Groenlanda a rămas în mare parte neexploatată: extragerea resurselor din terenul său neprimitor este dificilă și foarte costisitoare, ceea ce o face mai puțin competitivă decât importurile chinezești.Emisarii Danemarcei spun că au încercat ani de zile să pledeze pentru investiții în Groenlanda, dar omologii lor europeni nu au fost receptivi – deși un diplomat UE familiarizat cu problema a declarat că există semne că atitudinea se schimbă.
Administrația Trump și-a pus amprenta asupra mișcării de independență a Groenlandei. Ideea este că, dacă teritoriul arctic părăsește Regatul Danemarcei și semnează un acord cu SUA, va fi inundat cu bani americani.Deși Trump a refuzat în repetate rânduri să excludă utilizarea forței militare pentru a prelua Groenlanda, el a insistat, de asemenea, că dorește ca aceasta să vină de bunăvoie.UE și Danemarca încearcă să-i convingă pe groenlandezi că le pot oferi o soluție mai bună.Bruxelle intenționează să-și dubleze cheltuielile pentru Groenlanda începând cu 2028, în cadrul planurilor bugetare pe termen lung elaborate după ce Trump a început să își revendice teritoriul deținut de danez, conform unui proiect de propunere al Comisiei Europene publicat în septembrie.Conform planurilor, care sunt supuse unor negocieri ulterioare între țările membre, UE ar dubla aproape cheltuielile pentru Groenlanda la 530 de milioane de euro pentru o perioadă de șapte ani, începând din 2028.Aceasta se adaugă la banii pe care Danemarca îi trimite Groenlandei ca parte a acordului său cu teritoriul autonom.
Groenlanda ar fi, de asemenea, eligibilă să solicite o finanțare UE suplimentară de 44 de milioane de euro pentru teritorii îndepărtate asociate cu țări europene, conform aceluiași document.Sprijinul danez și european se concentrează în prezent în principal pe asistență socială, asistență medicală, educație și tranziția verde a teritoriului. În cadrul noilor planuri de cheltuieli, acest accent s-ar extinde la dezvoltarea capacității insulei de a extrage resurse minerale.„Avem foarte, foarte mulți oameni sub pragul sărăciei, iar infrastructura din Groenlanda este în urmă, iar resursele noastre sunt preluate în principal fără profit bun către Groenlanda, dar mai ales către companiile daneze”, a declarat Kuno Fencker, un deputat groenlandez de opoziție pro-independență.O ofertă atractivă din partea Danemarcei și a UE ar putea fi suficientă pentru a-i ține pe groenlandezi departe de America.
Încă de la primul mandat al lui Trump, „s-au depus multe eforturi pentru a încerca să se gândească la cum să asigurăm securitatea europeană, securitatea nordică, securitatea arctică, fără implicarea activă a SUA”, a declarat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare, care oferă instruire și educație pentru forțele de apărare daneze.„Este greu, dar este posibil. Dar nu știu dacă cineva a luat în considerare serios asigurarea securității europene împotriva Americii. Este pur și simplu o nebunie”, a spus Crosbie.
UE are la dispoziție un instrument politic puternic, pe care l-ar putea folosi pentru a-l descuraja pe Trump: Instrumentul Anticoercitiv, „bazooka comercială” creată după prima administrație Trump, care permite UE să riposteze împotriva discriminării comerciale.UE a amenințat că îl va folosi după ce Trump a impus tarife vamale blocului comunitar, dar l-a abandonat în iulie, după ce cele două părți au ajuns la un acord.Având în vedere că SUA încă impun tarife vamale UE, Bruxelles-ul ar putea readuce la acțiune atacurile.„Avem exporturi către Statele Unite puțin peste 600 de miliarde de euro, iar pentru aproximativ o treime din aceste bunuri avem o cotă de piață de peste 50% și este absolut clar că aceasta este și puterea în mâinile noastre”, a declarat Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț a Parlamentului European.Dar Trump ar trebui să creadă că UE vorbește serios, având în vedere că toate discuțiile sale dure s-au dovedit a fi inutile ultima dată.
Dacă SUA decid să cucerească Groenlanda prin forță militară, europenii nu ar putea face prea multe pentru a preveni acest lucru.„Nu vor ataca preventiv americanii înainte ca aceștia să revendice Groenlanda, pentru că acest lucru s-ar face înainte de un act de război”, a spus Crosbie, educatorul militar danez. „Dar, în ceea ce privește răspunsul la prima mișcare, depinde cu adevărat. Dacă americanii au un grup foarte mic de oameni, ați putea încerca să-i arestați, pentru că ar fi un act criminal.”Este o poveste diferită dacă SUA intervin dur.
Din punct de vedere legal, este posibil ca Danemarca să fie obligată să răspundă militar. Conform unui ordin permanent din 1952, trupele ar trebui „să înceapă imediat lupta fără a aștepta sau a cere ordine” în „cazul unui atac asupra teritoriului danez”.Țările europene ar trebui să evalueze posibilitatea desfășurării de trupe în Groenlanda – dacă Danemarca o solicită – pentru a crește costul potențial al acțiunii militare americane, a declarat un diplomat al UE, reiterând sugestiile că Berlinul și Parisul ar putea trimite forțe pentru a descuraja orice incursiune.Deși este puțin probabil ca aceste forțe să poată rezista unei invazii americane, ele ar acționa ca factor de descurajare.„Ar putea exista un efect de capcană în care există anumite grupuri de oameni care stau fizic în cale, precum o situație de tip Piața Tiananmen, ceea ce ar putea forța armata [SUA] să folosească violența” sau să dea înapoi, a spus Crosbie.Dar această strategie vine cu un cost ridicat, a spus el. „Acesta este un teritoriu complet neexplorat, dar este foarte posibil ca viețile oamenilor să fie pierdute în încercarea de a respinge revendicarea americană asupra Groenlandei.”
„UE trebuie să pregătească sancţiuni pentru a-l descuraja”
Preşedintele Partidului Social-Democrat austriac (SPOe) şi vicecancelarul ţării, Andreas Babler, a cerut miercuri Uniunii Europene (UE) să elaboreze un „catalog” de măsuri pentru a descuraja orice încercare americană de a anexa Groenlanda, un teritoriu autonom din cadrul Danemarcei, relatează joi AFP, conform Agerpres.
Babler a propus pregătirea unei ameninţări cu sancţiuni „severe” împotriva giganţilor tehnologici americani şi tarife „punitive” pentru produsele agricole provenite din anumite state americane.”Restricţionarea investiţiilor americane în domenii legate de infrastructura noastră critică trebuie să fie, de asemenea, pe o listă de măsuri de descurajare”, a subliniat Babler, vicepreşedinte al Partidului Socialiştilor Europeni (PES).
„Europa trebuie să înceteze să se prezinte ca fiind mai mică decât este” şi „să-şi folosească greutatea economică considerabilă faţă de Statele Unite”, a adăugat europarlamentarul, care a asigurat-o pe premierul danez Mette Frederiksen, de asemenea membru al PES, de solidaritatea sa.
Statele Unite au anunţat că studiază „mai multe opţiuni”, inclusiv militare, pentru a prelua Groenlanda, preşedintele american Donald Trump susţinând că insula arctică cu 57.000 de locuitori se încadrează în sfera naturală de influenţă a SUA. Europenii se pregătesc să „riposteze” împotriva tuturor formelor de intimidare din partea Statelor Unite, a afirmat miercuri ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot.La începutul lunii decembrie, Uniunea Europeană a amendat X, reţeaua socială deţinută de Elon Musk, cu 120 de milioane de euro, prima sancţiune impusă în temeiul Legii privind Serviciile Digitale (DSA), o lege istorică adoptată pentru combaterea conţinutului online ilegal.
În urma acestui fapt, administraţia americană a impus interdicţii de intrare în SUA pentru cinci personalităţi europene proeminente care pledează pentru o reglementare mai strictă a sectorului tehnologic.
Mișcările Rusiei din Arctica au alimentat interesul lui Trump
Ritmul rapid în care Rusia își consolidează prezența militară în Arctica a readus Groenlanda în centrul atenției strategice a Statelor Unite și a NATO, oferind contextul pentru declarațiile tot mai dure ale lui Donald Trump despre preluarea controlului asupra insulei aflate sub administrație daneză.
În ultimul deceniu, Moscova a transformat Arctica dintr-o zonă periferică într-un teatru militar de primă linie, A făcut investiții masive în baze permanente, sisteme radar și capabilități antiaeriene, schimbând echilibrul de securitate din nordul înghețat. Potrivit analiștilor occidentali, această strategie este strâns legată de protejarea „bastionului” submarinelor nucleare rusești și de controlul rutelor maritime arctice. O evaluare a Center for Strategic and International Studies arată că Rusia a redeschis aproximativ 50 de posturi militare sovietice în Arctica, incluzând 13 baze aeriene, 10 stații radar și 20 de posturi de frontieră. Militarizarea s-a intensificat după anexarea Crimeei în 2014, moment care a marcat o schimbare majoră în politica de securitate a Kremlinului.
Printre cele mai importante facilități se numără baza „Northern Clover” de pe insula Kotelny, deschisă în 2016 și capabilă să găzduiască permanent aproximativ 250 de militari. Potrivit Chatham House, baza este dotată cu unități radar și sisteme de apărare aeriană precum S-300, cu posibilitatea modernizării la S-400 sau S-500, alături de sisteme Pantsir și Bastion-P. O analiză publicată de High North News în 2024 descrie baza aeriană „Temp” ca un nod-cheie pe Ruta Maritimă Nordică, echipată cu sisteme Pantsir-SA, Bastion-P și infrastructură radar, cu potențial de integrare a sistemelor S-400 sau S-500.
De asemenea, The Barents Observer a relatat despre importanța strategică a bazei Nagurskoye, situată pe insula Aleksandra din arhipelagul Franz Josef Land. Baza dispune de o pistă capabilă să primească bombardiere strategice nucleare, sisteme radar avansate precum Monolit-B și echipamente anti-dronă, inclusiv tehnologii de proveniență chineză prezentate în 2025. Un alt element esențial al supremației ruse în Arctica este flota de spărgătoare de gheață. Rusia operează opt spărgătoare nucleare și 34 diesel, un avantaj logistic unic care permite menținerea rutelor navigabile în condiții extreme.
În plan nuclear, Rusia deține aproximativ 64 de submarine, dintre care 16 sunt submarine nucleare lansatoare de rachete balistice. În acest context, importanța Groenlandei pentru Statele Unite depășește miza resurselor naturale. Analiștii NATO subliniază că poziționarea Groenlandei oferă un avantaj critic pentru supravegherea Arcticii și a Atlanticului de Nord, într-un moment în care Rusia își consolidează capabilitățile nucleare și convenționale. În lipsa unor investiții europene semnificative în apărarea Arcticii, Statele Unite rămân principalul garant al securității în regiune, atât pentru NATO, cât și pentru continentul european.
Cum a ratat România un nou moment diplomatic: cazul Groenlanda
Problema privind preluarea Groenlandei a revenit pe scena publică internațională de duminică, după ce Donald Trump a reușit să-l extragă pe Nicolas Maduro din Venezuela. Americanii au recunoscut fără echivoc faptul că nu exclud inclusiv o operațiune militară specială în Groenlanda.
Declarațiile administrației Trump au stârnit valuri de indignare, atât în Groenlanda, Danemarca, cât și în Europa, țările de pe „bătrânul continent” chiar condamnând intențiile președintelui de la Casa Albă. În tot acest timp, la București, a fost liniște totală.
Dacă unii lideri europeni au ieșit cu mesaje în care se opun ferm intențiilor lui Trump, reprezentanții politicii externe din România refuză să comenteze situația.De precizat că reprezentanții Ministerului român al Afacerilor Externe au fost întrebați explicit, marți, 6 ianuarie, ce poziție are România în acest context. Întrebările au rămas fără răspuns.
Președintele României a vorbit despre cazul Groenlandei, în cadrul unei conferințe de presă, însă declarațiile domniei sale nu trasează o poziționare clară cu privire la direcția pe care o alege România.Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, marţi seara, că pe subiectul Groenlanda nu se poate vorbi despre „o intenţie oficială a administraţiei americane”.
„În privinţa Groenlandei nu vorbim de o intenţie oficială a administraţiei americane”, a declarat președintele, într-o conferinţă de presă susţinută la Paris, după ce a participat la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai „Coaliţiei de Voinţă” (Coalition of the Willing), reuniţi la Palatul Elysee. Preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că Groenlanda este un teritoriu autonom, care este parte din Coroana daneză.
Preşedintele american Donald Trump şi-a reiterat recent dorinţa ca Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, să treacă sub control american, chiar şi după ce premierul danez Mette Frederiksen a îndemnat Statele Unite să „înceteze ameninţările” de a anexa teritoriul.
„Avem nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securităţii naţionale, iar Danemarca nu va putea să se ocupe de ea. Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni… haideţi să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile”, le-a transmis preşedintele american reporterilor de la bordul Air Force One duminică seara, potrivit AFP.
Marţi, Guvernele Spaniei, Franţei, Germaniei, Italiei, Regatului Unit, Poloniei şi Danemarcei au apărat suveranitatea Groenlandei împotriva pretenţiilor SUA, într-o declaraţie comună în care afirmă că securitatea arctică este „o prioritate” pentru Europa şi este critică pentru securitatea internaţională şi transatlantică, informează Reuters şi EFE. „Groenlanda aparţine poporului său. Doar Danemarca şi Groenlanda pot decide asupra chestiunilor care privesc relaţiile dintre ele. Acestea sunt principii universale şi noi nu vom înceta să le apărăm”, se menţionează în declaraţie, citată de Reuters.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google