Americanii insistă să rupă Groenlanda de Danemarca. JD Vance: „Noi vă apărăm de ruși și chinezi. Sunteți vulnerabili!” – VIDEO

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a acuzat Danemarca că ”lasă Groenlanda vulnerabilă” la eventuale incursiuni ale Chinei și Rusiei, în timp ce a cerut poporului său să „încheie un acord” cu SUA. În timpul unei vizite pe insula arctică, Vance a minimalizat avertizările recente ale președintelui american Donald Trump potrivit cărora nu exclude să preia insula folosind forța, relatează BBC. În schimb, el i-a îndemnat pe groenlandezi să rupă legăturile cu Danemarca, care deține insula de mai bine de 300 de ani, spunând că nu a investit suficient pentru a proteja teritoriul semiautonom.

O majoritate covârșitoare a groenlandezilor se opune ideii de anexare, a indicat un sondaj din ianuarie. Prim-ministrul Groenlandei a spus că vizita oficialului american a arătat o „lipsă de respect”. Regele Frederik al Danemarcei a respins planul SUA.

„Trăim într-o realitate alterată”, a scris monarhul pe rețelele de socializare vineri. „Nu ar trebui să existe nicio îndoială că dragostea mea pentru Groenlanda și legătura mea cu oamenii din Groenlanda sunt intacte”.

Vizita de vineri a fost declarată inițial ca un tur „cultural” de către soția lui Vance, Usha, unde urma să urmărească o cursă de sănii cu câini, dar a evoluat în mai multe zile de ajustări, deoarece vizita a atras atenție și preocupări de securitate, cu proteste multiple planificate. În schimb, Vance și a doua doamnă au fost în Groenlanda pentru doar câteva ore, vizitând doar Baza Spațială Pituffik, o unitate de apărare antirachetă din îndepărtatul nord al insulei, la aproximativ 930 de mile (1.500 km) de capitală, Nuuk. Vance a folosit ocazia pentru a ținti Danemarca, susținând că trebuie să „țină poporul Groenlandei în siguranță de o mulțime de incursiuni foarte agresive din Rusia, China și alte națiuni”, fără a oferi detalii suplimentare. El a chemat în mod special țările să se intereseze de rutele și mineralele din regiune, deoarece se crede că insula de 57.000 de oameni deține rezerve masive de minerale și petrol neexploatate. În declarațiile sale, Vance a încercat să-i asigure pe groenlandezi că SUA nu vor folosi forța militară pentru a lua insula din Danemarca. În schimb, el i-a îndemnat pe groenlandezi să îmbrățișeze „autodeterminarea” și să rupă legăturile cu Danemarca, care controlează regiunea din 1721.

„Credem că vom fi capabili să încheiem un acord, în stilul lui Donald Trump, pentru a asigura securitatea acestui teritoriu”, a spus Vance. „Sperăm că vor alege să se asocieze cu Statele Unite, pentru că suntem singura națiune de pe Pământ care le va respecta suveranitatea și securitatea”, a spus el, adăugând: „Securitatea lor este în mare măsură securitatea noastră”.

Vicepreședintele a spus că SUA nu au planuri imediate de a-și extinde prezența militară la sol, dar vor investi mai multe resurse, inclusiv nave navale și spărgătoare de gheață militare. „Mesajul nostru către Danemarca este foarte simplu”, a spus Vance. „Nu ați făcut o treabă bună din partea oamenilor din Groenlanda. Ați investit insuficient în oamenii din Groenlanda și ați investit insuficient în securitatea acestei suprafețe incredibile și frumoase.”

Împreună cu soția sa, lui Vance i s-au alăturat în călătorie consilierul american pentru securitate națională Mike Waltz și secretarul pentru energie Chris Wright. Temperatura exterioară la Pituffik a fost de -19C.

Întors la Casa Albă, președintele Trump a insistat că SUA au nevoie de Groenlanda pentru a garanta „pacea întregii lumi” și că căile sale navigabile au „nave chineze și rusești peste tot”. „Avem nevoie de Groenlanda, foarte important, pentru securitatea internațională”, a spus el. „Trebuie să avem Groenlanda. Nu este vorba despre: „Crezi că ne putem descurca fără ea?” Nu putem.” Trump a adăugat că Danemarca și Uniunea Europeană au înțeles situația „și dacă nu o înțeleg, va trebui să le explicăm”.

Într-o declarație pentru BBC, premierul danez Mette Frederiksen a contestat comentariile lui Vance. „De mulți ani am stat cot la cot cu americanii în situații foarte dificile”, a spus ea. „Prin urmare, nu este o modalitate exactă ca vicepreședintele să se refere la Danemarca”. Ea a spus că Danemarca a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare, dar își va spori și mai mult investițiile cu mai multă supraveghere, noi nave arctice, drone cu rază lungă de acțiune și capacitate de satelit. „Suntem pregătiți – zi și noapte – să cooperăm cu americanii”, a spus ea. „O cooperare care trebuie să se bazeze pe regulile internaționale necesare de joc”.

Noul prim-ministru al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat înainte de vizita lui Vance că aceasta arată „o lipsă de respect pentru poporul groenlandez”.

În capitala Groenlandei, Nuuk, unii oameni cu care a vorbit BBC nu au fost cuceriți de deschiderile SUA. La un centru cultural din oraș, artista Karline Poulsen a spus: „Există multe moduri de a spune lucruri. Dar cred că modul în care spune președintele Trump nu este așa”. O femeie, care și-a dat numele doar Nina, a spus: „Sunt îngrijorată [de vizită]. Este cam ciudat, nu-mi place”. Fiica ei, Anita, a spus că vizita a provocat „multă incertitudine și mulți oameni sunt îngrijorați”.

Din 2009, Groenlanda are dreptul de a convoca un referendum pentru independență, deși în ultimii ani unele partide politice au început să pretindă mai mult pentru unul. Groenlanda își guvernează propriile afaceri interne, dar deciziile privind politica externă și de apărare sunt luate la Copenhaga. Cinci dintre cele șase partide principale care au participat la alegerile din această lună sunt în favoarea independenței față de Danemarca, dar nu sunt de acord cu privire la ritmul cu care se ajunge la aceasta.

Trump a propus pentru prima dată ideea de a cumpăra Groenlanda în timpul primului său mandat – iar dorința lui de a deține insula a crescut cu timpul. Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că a considerat planurile lui Trump pentru Groenlanda „serioase”. El și-a exprimat îngrijorarea că „țările NATO, în general, desemnează din ce în ce mai mult Nordul Îndepărtat drept o rampă de lansare pentru posibile conflicte”.

Qupanuk Olsen, un politician din Groenlanda din partidul pro-independență Naleraq, a declarat pentru BBC că teritoriul ia foarte în serios interesul SUA. „Ne este frică să nu fim colonizați din nou. Am fost o colonie în ultimii 300 de ani sub Danemarca, încă se simte așa”, spune Olsen. — Acum un alt colonizator este interesat de noi.

Troy Bouffard, un profesor de la Universitatea din Alaska, concentrat pe securitatea arctică, a declarat pentru BBC că Trump se bazează pe simțul său de afaceri pentru a realiza ceea ce își dorește în regiune, mai degrabă decât geopolitică sau diplomație. „Dacă vă gândiți la această problemă doar în termeni de diplomație, veți rata ce alte opțiuni ar putea avea SUA pentru a încheia acest acord pentru a face presiuni pe principalii actori să negocieze sau să compromită”, a spus el.

Profesorul Bouffard a spus că finalul pentru SUA este o „relație mult mai solidă” cu Groenlanda.

Unul dintre scenariile potențiale ar putea fi eliminarea Danemarcei din imagine și ca SUA să stabilească o relație care să înlocuiască Danemarca, a menționat el. Profesorul Bouffard a sugerat că este posibil ca SUA să schimbe natura relației și să-și asume unele responsabilități care aparțin în mod normal Danemarcei.

Vicepreşedintele american JD Vance a criticat aspru presupusa lipsă de acţiune a Danemarcei în Groenlanda, pe care Donald Trump a reafirmat că vrea să o anexeze, în cursul vizitei sale vineri la singura bază militară americană din teritoriu, relatează AFP. Pentru a obţine teritoriul autonom danez, care tocmai are un nou guvern, JD Vance a estimat că „forţa militară (nu va fi) niciodată necesară”.

„Credem că locuitorii Groenlandei sunt raţionali şi (…) că vom putea încheia un acord în stilul lui Donald Trump pentru a asigura securitatea acestui teritoriu, dar şi a Statelor Unite ale Americii”, a adăugat el.

„Cred că vor ajunge să se alăture Statelor Unite, putea să-i facem mult mai siguri (…) şi cred că s-ar descurca mult mai bine pe plan economic”, a asigurat vicepreşedintele american aflat în vizită la baza Pituffik împreună cu soţia sa Usha, consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz şi secretarul Energiei Chris Wright.

Confruntaţi cu dorinţa insistentă a americanilor, danezii şi groenlandezii, susţinuţi de Uniunea Europeană, şi-au înăsprit tonul înainte de sosirea liderului american.

„Venind în vizită atunci când nu există un guvern, nu considerăm acest lucru ca un semn de respect faţă de un aliat”, a declarat prim-ministrul groenlandez, Jens Frederik Nielsen, care tocmai prezentase noul guvern de coaliţie format pentru a „face faţă unei presiuni externe puternice”.

Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru pacea şi securitatea internaţională, a motivat vineri preşedintele american Donald Trump dorinţa sa de a anexa acest teritoriu autonom danez din regiunea arctică, susţinând că în zonă se află nave ruseşti sau chineze pe care Washingtonul nu le poate lăsa în „grija” Danemarcei sau a altcuiva, notează AFP şi Reuters.

Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran. Cu baza sa aeriană Pituffik, insula este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA şi pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât ruta cea mai scurtă dintre Europa şi America de Nord trece prin această insulă. Washingtonul şi-a exprimat interesul de a-şi extinde acolo prezenţa militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare şi submarinele nucleare ruseşti.

Vicepreședintele american JD Vance și a doua doamnă Usha Vance au aterizat vineri la baza spațială Pituffik din nord-vestul Groenlandei, scrie BBC. Vizita lui JD Vance este una controversată, oamenii și Guvernul din Groenlanda spunând clar că nu sunt bineveniții. Usha Vance a încercat, de exemplu, să se întâlnească cu oamenii din Groenlanda, dar aceștia au refuzat să-i deschidă ușa. Guvernul Groenlandei a ținut să precizeze că această vizită este una total nedorită.

„Doar ca să se știe, Naalakkersuisut, guvernul Groenlandei, nu a lansat nicio invitație pentru nicio vizită, nici privată, nici oficială”, a transmis guvernul Groenlandei într-o postare pe Facebook.

JD Vance a urcat într-un vehicul blindat american la scurt timp după ce a coborât din Air Force Two. El a salutat presa, dar nu a vorbit cu jurnaliștii. JD Vance a vorbit apoi în fața trupelor americane la o bază militară din Groenlanda.

„Vă mulțumesc tuturor pentru tot ceea ce faceți și vă mulțumesc că ne-ați primit. Nu am fost niciodată în Groenlanda. Se pare că sunt primul vicepreședinte care vizitează vreodată Groenlanda”, a spus el. JD Vance a adăugat că va discuta cu oficialii militari „ce anume face baza și toate modalitățile importante prin care aceasta contribuie la securitatea națională”.

„După cum ați auzit, administrația Trump este interesată de Groenlanda, așa că vom vorbi puțin despre asta cu prietenii noștri din mass-media”, a mai spus el.

„Președintele este foarte interesat de securitatea arctică. După cum știți cu toții, aceasta este o problemă importantă și nu va face decât să crească în deceniile următoare”, spune Vance.

Ceea ce Casa Albă a caracterizat inițial ca fiind o vizită a celei de-a doua doamne pentru a afla mai multe despre cultura din Groenlanda a devenit rapid un gest controversat – liderul teritoriului semiautonom danez Múte Egede descriind-o ca fiind „extrem de agresivă”. În schimb, soția lui JD Vance, Usha Vance, va vizita o instalație militară americană la kilometri distanță de orice centru de populație civilă – cu soțul ei, vicepreședintele JD Vance. Programul inițial însă a fost schimbat, după ce localnicii au manifestat o atitudine ostilă față de reprezentanții administrației Trump, Casa Albă însă respinge o astfel de abordare.

În timp ce JD Vance a văzut cum crește indignarea față de călătoria soției sale, a decis să i se alăture, a declarat oficialul de rang înalt al Casei Albe pentru CNN. „A fost o combinație de puțină agitație din partea liderilor danezi, combinată cu Vance care a vrut să meargă pentru o vreme”, a spus oficialul, care a adăugat că vicepreședintele a susținut că, dacă liderii danezi și insulari se vor „enerva” din cauza vizitei soției sale, s-ar putea enerva și din cauza lui și a anturajului său, călătorind în teritoriu.

JD Vance și familia sa au pregătit o vizită ca pe vremea lui Ceaușescu în Groenlanda: pentru că oamenii au refuzat să stea ‘drepți’, programul a fost schimbat

„Am decis că nu vreau ca ea să se distreze singură, așa că mă voi alătura ei”, a spus Vance într-un videoclip în care și-a anunțat participarea la începutul acestei săptămâni.

Trump: „Avem nevoie de Groenlanda şi este foarte important pentru securitatea internaţională”

Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru pacea şi securitatea internaţională, a motivat vineri preşedintele american Donald Trump dorinţa sa de a anexa acest teritoriu autonom danez din regiunea arctică, susţinând că în zonă se află nave ruseşti sau chineze pe care Washingtonul nu le poate lăsa în „grija” Danemarcei sau a altcuiva, relatează agenţiile AFP şi Reuters.

„Avem nevoie de Groenlanda şi este foarte important pentru securitatea internaţională. Trebuie să avem Groenlanda (…) Nu vorbim despre pace pentru Statele Unite, ci vorbim despre pacea mondială”, a indicat Donald Trump, la câteva ore după ce vicepreşedintele său, JD Vance, a sosit în Groenlanda într-o vizită criticată de autorităţile acestui teritoriu, scrie Agerpres.

„Dacă privim căile navigabile, sunt peste tot nave chinezeşti şi ruseşti (…) Nu ne putem baza pe Danemarca sau pe altcineva să aibă grijă de această situaţie”, a justificat el.

Ideea lui Trump de a anexa Groenlanda – el sugerând cumpărarea acesteia, dar într-o declaraţie din ianuarie nu a exclus nici posibilitatea de a recurge la forţa militară – este respinsă pe scară largă de politicieni şi de populaţia locală. Deşi majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independenţa, puţini dintre ei consideră această opţiune ca fiind viabilă, având în vedere dependenţa economică faţă de Danemarca, iar 85% dintre ei nu doresc ca insula să intre în componenţa SUA, potrivit unui sondaj recent.

Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran. Cu baza sa aeriană Pituffik, insula este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA şi pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât ruta cea mai scurtă dintre Europa şi America de Nord trece prin această insulă. Washingtonul şi-a exprimat interesul de a-şi extinde acolo prezenţa militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare şi submarinele nucleare ruseşti.