Euro a SCĂZUT sub nivelul psihologic de 1,1 dolari. Efectele sancțiunilor împotriva Rusiei se resimt și în Europa de Est

Euro a scăzut sub nivelul psihologic de 1,1 dolari, mărind distanța față de dolarul american la cel mai înalt nivel din 2020, în contextul în care războiul din Ucraina a mărit cererea pentru active de refugiu, scrie Bloomberg. Moneda europeană a scăzut la un minim de 1,0973 dolari, traderii analizând impactul sancțiunilor UE asupra economiei ruse. Euro s-a apropiat de un nivel cheie de suport care datează din perioada lansării monezii, în 1999. De la atingerea valorii de 1,23 de dolari la începutul lui 2021, euro nu a făcut față valutei americane, Rezerva Federală pregătindu-se pentru măsuri care ar putea lărgi distanța dintre dobânzile sale și cele ale Băncii Centrale Europene (BCE).

Riscurile geopolitice generate de invazia Rusiei în Ucraina au alimentat cererea activelor de refugiu în dolari, economia europeană fiind mai expusă sancțiunilor Rusiei. Căderea monezii europene riscă acumularea presiunilor inflaționiste în regiune, declanșând unele speculații privind intervenția Băncii Centrale Europene.

Europa a devenit punctul central al anxietății stagflaționiste și geopolitice pe piețe iar euro ar putea rămâne valva de presiune pentru aceste temeri ale investitorilor”, spune, pentru Bloomberg, Valentin Marinov, șeful cercetării valutelor G-10 de la Credit Agricole.

Oficialii BCE care se întâlnesc săptămâna viitoare ar putea fi nevoiți să analizeze potențialul încetinirii creșterii economice față de creșterea prețurilor la energie și alimente. Randamentul Germaniei pe 10 ani ajustat la inflație se îndrepta vineri spre cea mai scăzută închidere a pieței înregistrată până acum, după ce datele din această săptămână arătau o accelerare a creșterii prețurilor din zona euro către cel mai înalt nivel din februarie.

Vulnerabilitatea euro vine în contextul în care băncile centrale din Cehia și Polonia intervin pentru a-și susține monezile naționale. În acest timp, economiile din Europa de Est sunt printre cele mai afectate de criză, băncile centrale din regiune acumulând rezerve internaționale consistente, în frunte fiind cehii, care au strâns suficiente active străine pentru mai bine de un an de zile de importuri.

Exodul din Ucraina crește cererea pentru euro în România

Invazia Ucrainei, amenințările absurde ale Rusiei lui Putin au stârnit nesiguranță și la noi. În ultimele zile, s-a observat o cerere mare de valută la casele de schimb. Iar pe alocuri, la unii jucători mici, de colț de stradă, nu au mai existat bancnote euro. Cererea de euro în numerar a crescut, în special în zona de nord şi est a ţării, dar există mecanisme pentru a asigura necesarul. Acolo motivul este clar – vin refugiații și caută valută pentru că mulți vor să-și continue drumul spre țări occidentale.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR: „Poate că este o presiune pe numerar, având în vedere și prezența refugiaților, mai ales că băncile nu rentează să țină numerar în casierie, pentru că este costisitor. Și atunci pentru a răspunde cererii trebuie să aibă niște proceduri logistice ceva mai active, să aducă numerarul și să-l pună la dispoziția cererilor. Nu putem spune că este o presiune pe curs în acest moment care să justifice, din acest punct de vedere, o presiune pe băncile comerciale. Dacă cererea este ceva mai mare în această perioadă, și putem înțelege acest lucru, băncile se vor organiza în așa fel încât să pună la dispoziție necesarul de numerar pentru a răspunde cererii. În mod normal ele aduc mereu bani cu avionul. Băncile își aduc numerar, că ele bani au, cu avionul. Dacă țineți minte în pandemie a fost o problemă pentru că erau întrerupte zborurile și atunci a existat o problemă la nivelul sistemului bancare că nu mai erau bancnote. Bancnote, repet. Oamenii începuseră să scoată bani din conturi și să îi pună în casete de valori. Nu suntem în situația asta. Acum avioanele zboară, circulă, camioanele pot veni, deci dacă este de adus valută, de transportat dintr-o parte în alta nu este nicio problemă”.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *